Steaua Roşie, noiembrie 1962 (Anul 11, nr. 259-284)

1962-11-01 / nr. 259

4 întrevederea dintre U. Thant şi conducătorii guvernului cuban HAVANA 31 (Agerpres). — Intr-un comunicat oficial al can­celariei prezidenţiale se arată ca la 30 octombrie U Thant, secretar general provizoriu al O.N.U., şi persoanele care îl însoţesc au v­rut o întrevedere cu conducătorii guvernului cuban. La­ întrevedere din partea Cubei au luat parte Fidel Castro primul ministru al Cubei, Osvaldo Dorti­­cos, preşedintele Republicii, Raul Roa, ministrul Afacerilor Externe şi alte persoane oficiale. După cum se arată la comuni­cat în cursul întrevederii care a durat 2,15 ore, partea cubană şi-a expus în mod clar poziţia de care trebuie să se ţină neapă­rat seama pentru a se putea ajun­ge la un acord- Contrarevoluţionarii cubani continuă să urzească planuri de invadare a Cubei NEW YORK 31 (Agerpres), — TASS transmite : După cum reiese din relatările agenţiilor de informaţii, contrare­voluţionarii din Cuba care s-au aciuit în S.U.A. şi în cîteva alte ţări din emisfera occidentală con­tinuă să urzească planuri de in­vadare a Cubei. Jose Miro Cardona, căpetenia emigranţilor din Cuba, arată a­­genţia U.P.I., a declarat la 30 oc­tombrie reprezentanţilor presei că „consiliul revoluţionar“ condus de el, „îşi rezervă dreptul ca, indife­rent de formula reglementării ac­tualei crize să facă uz de forţă pentru răsturnarea premierului cu­ban Fidel Castro“. După cum reiese din ştirile transmise de corespondentul din Miami (Florida) al agenţiei Fran­ce Presse, săptămîna trecută, în perioada acutei crize internaţiona­le provocate de blocada instituită asupra Cubei de Statele Unite, cî­teva nave ale grupului de incursiu­ne al emigranţilor cubani „Alfa- 66“ s-au îndreptat spre ţărmurile Cubei pentru „a ataca obiectivele militare de pe această insulă“. Expediţia a eşuat. După cum recunoaşte ziarul „New York Times“ emigranţii cu­bani au sperat că blocada decla­rată de Statele Unite „va duce la invadarea“ Cubei. Chiar şi după schimbul de mesaje dintre N. S. Hruşciov şi J. Kennedy, arată ziarul, ei „au jurat că vor conti­nua lupta împotriva regimului Castro“, în scopul invadării insu­lei. PRONOEXPRES La tragerea Pronoexpres din seara zilei de 31 octombrie a. c. au fost extrase următoarele nume­re de bază: 35, 9 ,29, 17, 40, 10. Rezervă: 14, 7. Fondul general de premii pe țară este în valoare de 427.573 lei. 4­T­E­A­U­A ROȘIE Cuvîntul delegatului R.P. Române in Comitetul nr. 3 al O.N.U. NEW YORK 31. — De la trimi­sul Agerpres, Cornel Răducanu: In comitetul nr. 3 pentru proble­mele sociale, umanitare şi cultu­rale a început examinarea proble­mei intitulată „Manifestări ale prejudecăţii rasiale şi ale intole­rantei naţionale şi religioase“. In fa­ţa comitetului se află două re­zoluţii: O primă rezoluţie este pro­pusă de Consiliul economic şi so­cial al Naţiunilor Unite şi cere guvernelor să continue toate efor­turile pentru înlăturarea prejude­căţilor rasiale şi a intoleranţei na­ţionale sau religioase. Un al doilea proiect de rezoluţie a fost propus în comun de 11 delegaţii şi pre­zentat de Mauritania şi se referă la pregătirea unei convenţii in­ternaţionale pentru eliminarea tu­turor formelor de discriminare ra­sială. Reprezentanta delegaţiei române, Dina Cocea Brediceanu a expri­mat în şedința de luni seara spri­jinul delegației pentru ambele tex­te, remarcînd că ele ar trebui for­mulate astfel încît să poată cu­prinde condamnarea tuturor mani­festărilor contrare principiului de egalitate între oameni. Delegata română a subliniat importanţa educării tineretului în spiritul ideilor păcii şi înţelegerii între popoare, iniţiativă aparţinînd ţă­­­rii noastre şi care va fi dezbătută mai tîrziu în cadrul sesiunii. Pro­­nunţîndu-se în favoarea unor mă­suri de ordin legislativ care să împiedice practicile discriminatorii frecvente în unele ţări, Dina Co­cea Brediceanu a arătat că siste­mul legislativ al R.P. Române ca şi sistemul de învăţămînt sunt ba­zate pe principiile păcii, egalităţii, prieteniei şi înţelegerii între rase şi naţionalităţi. In încheiere, dele­gata romînă a subliniat că în con­diţiile încălcării de către nume­roase guverne a principiului Car­tei şi declaraţiei drepturilor omu­lui este urgentă necesitatea inter­venţiei Naţiunilor Unite şi pe ca­lea elaborării unei convenţii inter­naţionale pentru egalitatea între naţiuni şi rase. în S.U.A» în aceste zile Aprecieri lucide şi voci belicoase NEW YORK 31. — De la tri­misul Agerpres C. Răducanu: O dată cu plecarea secretarului general provizoriu al O.N.U., U Thant, în Cuba, scena discuţiilor începute ca urmare a acordului intervenit între preşedintele Ken­nedy şi primul ministru Hruşciov privind soluţionarea crizei din Ma­rea Caraibilor, provocată de acţiu­nile S.U.A. s-a deplasat din inte­riorul sediului O.N.U. la Havana. Cu mult interes a fost comenta­tă de observatori scrisoarea de răspuns adresată de U Thant, premierului sovietic Hruşciov, da­tă publicităţii luni seara, în care sunt salutate propunerile construc­tive ale Uniunii Sovietice şi se exprimă convingerea că, în spiri­tul cooperării ,şi grijii pentru menţinerea păcii, arătată de pre­şedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., rezultatul discuţiilor în care s­-au angajat părţile va fi satisfăcător. Unele ziare americane de marţi dau dovadă de o lucidă înţelegere a poziţiei constructive adoptate de Uniunea Sovietică pentru regle­mentarea crizei cubane şi o sub­liniază în comentariile lor. „In ultimul moment cursul ce părea irevocabil s-a schimbat — scrie în legătură cu aceasta ziarul „Wiashington Post“. Oamenii de stat din anul 1962 — adaugă zia­rul — au dovedit că posedă o în­ţelegere deplină a potenţialului destructiv care depăşeşte cu mult tot ce mai există pe Pămînt. Oa­menii de raţiune au păstrat con­trolul evenimentelor“. „Rezolvarea paşnică a crizei Cu­ban“ — scrie la rîndul său ziarul „The Worker­“ — a dovedit cu cla­ritate că este posibil să fie înlă­turate toate piedicile din calea spre pace în lumea întreaga pe căi diplomatice, pe calea schimbului de vederi între conducătorii de state şi pe calea tratativelor“. După cum reiese însă din rela­tările unor organe ale presei din S.U.A., în această ţară mai există încă forţe care se împotrivesc re­glementării paşnice a problemei cubane, vînturînd în continuare politica folosirii forţei. Referin­­du-se la suspendarea pentru 48 de ore a blocadei militare americane împotriva Cubei, ziarul „New York Post“ consideră că „acest gest a fost obţinut cu destulă greutate în disputa cu Pentagonul şi cu alte elemente care sprijină politica forţei“. Exprimîndu-şi re­gretul pentru deznodămîntul paş­nic intervenit ca urmare a iniţia­tivei Uniunii Sovietice, ziarele ul­­trareacţionare, ca, de pildă, „Daily News“ şi „New York Mirror“ lan­sează îndemnuri făţişe la agresiu­ne împotriva Cubei. La rîndul lor cercurile de dreapta, mai ales cele din conducerea Partidului republi­can, supralicitează politica de for­ţă, acum, cînd le mai despart nu­mai cîteva zile pînă la alegerile pentru Congres. Declaraţii aţâţă­toare au fost făcute în ultimele zile de senatorii Goldwater, Mil­ler şi alţii. Ei au cerut „înlătura­rea lui Castro“ prin orice mijloa­ce şi au preamărit activitatea ban­delor contrarevoluţionarilor cu bani care şi-au găsit adăpost pe teritoriul S.U.A. La O.N.U. sunt comentate cu mult interes dezvăluirile făcute marţi de ziarul „New York Times“ care au arătat că „Statele Unite erau la un pas de a trece la bom­bardarea Cubei dacă nu interve­­neau acţiunile Uniunii Sovietice“. In lumina acestor afirmaţii reiese cu şi mai multă putere însemnă­tatea excepţională a iniţiativei premierului N. S. Hruşciov, care a înlăturat un grav pericol la adresa păcii. Acum, o dată tra­tativele începute, opinia publică urmăreşte cu atenţie evoluţia po­ziţiei oficiale americane, ca şi presiunile Pentagonului şi cercu­rilor de dreapta din S.U.A., care după cum au lăsat să se înţelea­gă , nu vor să renunţe la poli­tica lor de forţă. Opinia publică mondială aşteap­tă ca în decursul tratativelor pen­tru reglementarea problemei cu bane partea americană să dove­dească în mod practic că nu se lasă călăuzită de isteria cercuri­lor războinice, ci de cerinţele impe­rioase ale omenirii dornice de pace. Demonstraţie de solidaritate cu Cuba în faţa sediului O.N.U. din New York. Declaraţia al Partidului NE­W YORK 31 (Agerpres), — TASS transmite: Gus Hali, secretar general al P.C. din S.U.A., a dat spre publi­care în presă o declaraţie în care se spune printre altele: „înţelege­rea dintre preşedintele Kennedy şi preşedintele Hruşciov a îndepărtat omenirea de pragul unei extermi­nări nucleare. Hotărîrea Uniunii Sovietice de a evacua rachetele­­ din Cuba şi obligaţia asumată de Statele Unite de a nu între­prinde o invazie în această repu­blică au permis să se prindă cu­raj“. „Acţiunile unilaterale şi blo­cada instituită de guvernul nos­tru, a subliniat Gus Hali, nu pot fi justificate în lumina dreptului internaţional, a Cartei O.N.U. sau a propriilor interese ale ţării noastre. Sarcina principală a forţelor păcii şi progresului în această pe­rioadă a constat în a nu permite un război nuclear şi în a preîn­­tîmpina o invazie. Acest lucru s-a realizat. Este greu să ne­­închi­puim o victorie mai mare a ome­nirii. Poporul american se bucură că s-a- dat o ripostă presiunilor exer­citate de elementele ultrareacţio­­nnare care ne împingeau spre un război echivalent cu o sinucidere. Poporul trebuie însă să fie vigilent şi să nu permită reluarea acestei po­litici nefaste. Astăzi încetarea rapidă a bloca­dei trebuie completată de o politi­că a relaţiilor comerciale şi diplo­matice normale între ţara noastră şi Cuba“, secretarului general Comunist din S.U.A. Lucrările subcomitetului celor trei puteri pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară GENEVA 31 (Agerpres). — TASS transmite: In şedinţa din 30 octombrie ia subcomitetului celor trei puteri pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară, delegaţii Angliei şi S.U.A. au încercat din nou să prezinte într-o lumină denaturată istoria tratativelor cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. In cuvîntarea sa de răspuns S. K. Tarapkin, reprezentantul Uniunii Sovietice a spus: „Guver­nul sovietic se pronunţă cu fermi­tate şi hotărîre pentru încetarea "tuturor genurilor de experienţe cu arma nucleară. El năzuieşte sin­cer spre un astfel de acord, dîn­­du-şi seama că încetarea pentru totdeauna a tuturor experienţelor cu arma nucleară ar constitui un pas important spre reducerea în­cordării internaţionale şi spre crearea unor condiţii favorabile rezolvării a numeroase alte pro­bleme internaţionale, inclusiv pro­blema dezarmării generale şi to­tale“. Subliniind că reprezentanţii pu­terilor occidentale continuă să stă­ruie asupra faimosului sistem al „inspecţiei internaţionale“, repre­zentantul sovietic a demonstrat din nou că rezolvarea problemei interzicerii tuturor experienţelor cu arma nucleară, pe baza propu­nerilor Uniunii Sovietice din 28 noiembrie 1961 şi a memorandu­mului celor opt state neutre, nu implică nicidecum crearea unui sistem internaţional de control şi inspecţie obligatorie. Totodată delegatul sovietic a subliniat că pentru realizarea a­­cordului cu privire la încheierea unui tratat parţial privind înceta­rea experienţelor nucleare a mai rămas de rezolvat o singură pro­blemă: aceea a experienţelor sub­­terane. De aceea, a reamintit Ta­­­rapkin, paralel cu încheierea unui acord parţial privind încetarea ex­perienţelor în atmosferă, în Cos­mos şi sub apă, guvernul sovietic consideră că este necesar să se continue tratativele cu privire la exploziile subterane şi să se gă­sească o formă de renunțare la efectuarea acestor explozii pînă cînd se va ajunge la un acord și in această problemă. In aceste zile, în cinstea celei de-a 45-a aniver­sări a Marii Re­voluţii Socialiste din Octombrie, la uzinele meta­lurgice „V. I. Lenin“ din Kri­­voi Rog (R.S.S. Ucraineană), in­tră în funcţiune un nou furnal-gi­­gant (in foto­grafie). Opinia publică progresistă din Congo cere eliberarea lui Bizenga, Goenye şi a tovarăşilor lor de luptă LEOPOLDVILLE 31 (Ager­pres). — Corespondentul TASS, Gheorghi Fedeaşin, transmite: După cum s-a aflat la Leopold­ville, preşedintele partidului Miş­carea naţională congoleză, Chris­toph Ghenge, şi o serie de alţi de­putaţi în parlament, arestaţi în mod ilegal şi care zac acum în închisoare, au dat publicităţii o declaraţie în care îşi exprimă protestul împotriva deţinerii lor ilegale. Ei­ cer să fie puşi­ imediat în libertate şi să se pună :­capăt nesocotirii dreptului de imunitate parlamentară acordat prin lege. Elementele patriotice şi întrea­ga opinie publică progresistă a Congoului cere în aceste zile cu insistenţă deosebită eliberarea lui Gizenga, Gbenge şi a tovarăşilor lar de luptă, întrucît s-a aflat des­pre încercările reacţiunii de a-i suprima cu ajutorul ucigaşilor plă­tiţi. Oglindind cererea opiniei publi­ce progresiste de eliberare a lui Gizenga, Gbenge şi a celorlalţi pa­trioţi, circa 300 de patrioţi congo­lezi au organizat în dimineaţa zi­lei de 30 octombrie o demonstraţie în faţa clădirii misiunii O.N.U. din Leopoldville. Manifestanţii au cerut să se pună capăt regimului de represiuni şi samavolnicii care domneşte acum în ţară. Pe pan­cartele cu care au venit patrioţii la demonstraţie erau scrise lozin­cile­­ „Trăiască cauza lui Lumum­­biu şi Gheogal“, ,„Să fie eliberaţi imediat Gizenga, Gbenge şi tova­răşii lor de luptă !“, „Să fie traşi la răspundere cei implicaţi în asa­­sinarea lui Lumumba !“, „Trăias­că parlamentul !“. Miting sărbătoresc la Djakarta DJAKARTA 31 (Agerpres). — La Djakarta a avut loc un mi­ting cu prilejul sărbătorii naţio­nale a Indoneziei — Ziua jură­mântului tineretului. Cu 34 de ani în urmă, la Djakarta a avut loc primul forum naţional al tinere­tului la care participanţii în nu­mele tuturor tinerilor din Indone­zia au jurat să lupte pentru uni­ficarea ţării, dezmembrată de co­lonialiştii olandezi. La miting a luat­ cuvîntul preşe­dintele Sukarno. Ziua naţională a Algeriei La 1 noiembrie se împlinesc opt ani de la începutul luptei ar­mate de eliberare naţională a­­ poporului algerian. Această zi a fost proclamată zi naţională a Algeriei­ Pentru prima dată, mait încercatul popor algerian sărbăto­reşte această zi în condiţiile eli­berării sale de sub jugul colonial, în condiţiile recuceririi indepen­denţei sale politice­ Infruntînd timp de peste şapte ani moderna armată colonialistă fran­ceză de­ peste 600.000 de soldaţi care s-a bucurat de tot sprijinul aliaţilor lor din N.A.T.O., poporul­­ algerian a luptat cu ardoare, re­­­­zistînd tuturor încercărilor. Cal-­­ varul Algeriei a fost zguduitor, peste un milion de morţi, ţara transformată într-o imensă încin­­i­soare unde peste două milioane­­ de oameni erau închişi în lagă­re de concentrare, sate întregi ra­­­­se de pe suprafaţa pământului, I teroarea fascistă a elementelor ultra reacţionare organizate ,în­­ bandele O.A.S., — toate acestea n-au putut însă înfrânge dorinţa , de libertate a algerienilor. I Victutia poporului algerian do­vedeşte că, în zilele noastre, co­lonialiştii nu-şi mai pot menţine [ prin forţa armelor dominaţia, că , epocii colonialismului i-a sosit­­ sfârşitul. Lupta şi victoria poporu­­i­­lui algerian face parte integrantă din lupta popoarelor împotriva o­­­­diosului sistem­ colonial. In faţa voinţei de neclintit de libertate, colonialiştii au fost ne­voiţi să dea înapoi şi în baza a­­cordurilor de la Evian, care s-au­­ încheiat între reprezentanţii fos­tului guvern provizoriu al Repu­blicii Algeria şi ai guvernului Franţei­ La 1 iulie a.c. a avut loc referendumul din Algeria, câad imensa majoritate a populaţiei s-a pronunţat pentru independenţă. Lupta de eliberare a poporului algerian s-a bucurat de sprijinul larg al popoarelor şi în special al­ ţărilor socialiste- Ferhat Ab­bas, actualul preşedinte al Adu­nării Naţionale Constituante alge­riene, a apreciat astfel rolul ţă­rilor socialiste în redobîndirea in­dependenţei ţării sale: „Fără exis­tenţa şi puterea ţărilor socialiste, noi am fi încă în stadiul litera­turii colonialiste, a promisiunilor verbale ale preşedintelui Wilson, şi ale vorbăriei stupide şi ipocri­te a Ligii Naţiunilor...“. După răsunătoarea victorie în­registrată cu ocazia referendumu­lui, în Algeria au avut loc ale­geri pentru Adunarea Naţională apoi s-a constituit noul guvern în frunte cu primul ministru Ah­med Ben Bella. Scurt timp după proclamarea R. D. P. Algeria a­­cest stat a fost recunoscut de toa­te ţările socialiste, de majorita­tea ţărilor membre ale O.N.U. Recent, în faţa clădirii Organi­zaţiei Naţiunilor Unite a fost ri­dicat drapelul alb-verde al celui de-al 109-lea membru al acestei organizaţii internaţionale. Repu­blica Democrată­ Populară Algeria şi-a făcut intrarea la­ familia na­ţiunilor libere si independente. In primul an al independenţei sale noua Algerie are de făcut faţă unor serioase probleme eco­nomice, sociale, ca rezultat al în­delungatei dominaţii coloniale. Luînd cuvîntul în faţa­ O.N.U . Ben Bella sublinia că „dezechili­brul economic şi social, urmare a îndelungatei exploatări colonia­le, a oprit de fapt dezvoltarea ţării, lăsînd-o la nivelul unei ţări slab dezvoltate“. Această situaţie este agravată în prezent şi prin sabotajul econo­mic la care a fost supusă Alge­ria din partea vechilor colonia­lişti. Patronii francezi au închis întreprinderile comerciale și in­dustriale, au loci-ontat mii de muncitori, transferînd capitalurile în străinătate, părăsind fermele agricole etc. Datorită urmărilor războiului mai mult de jumătate din numă­rul întreprinderilor industriale și-au încetat activitatea, şomajul a crescut foarte mult cuprinzînd circa 70 la sută din populaţia activă a ţării, se simte o lipsă de produse alimentare din cauza pă­răsirii fermelor de către majorita­tea celor 250­ 000 de colonialişti europeni, ferme care dădeau 62 la sută din producţia totală agri­colă a ţării. Pentru remedierea situaţiei, noul guvern a întocmit un vast program de activitate­ După cum a arătat primul ministru în cuvîn­­tarea rostită cu prilejul prezen­tării programului guvernamental, guvernul Algeriei preconizea­ză ca măsuri urgente pe plan intern înfăptuirea reformei agra­re, lupta activă împotriva șoma­jului, promovarea unei politici de industrializare etc. Au și fost luate primele mă­suri în vederea­­ înfăptuirii aces-­ tui program. Se prevede ca prim pas al reformei agrare valorifi­carea terenurilor nelucrate care vor deveni proprietatea statului. Pentru întocmirea unei evidenţe a terenurilor necultivate s-a în­fiinţat un Birou Naţional. Statul a alocat pentru lucrările agrico­le de toamnă 50 de milioane de franci noi, acordă ajutor gratuit ţăranilor săraci şi celor care au avut m­ari pierderi la perioada ostilităţilor. Ben Bella a declarat că moşiile părăsite vor fi confiscate şi aces­te pămînturi vor fi lucrate la­ co­lectiv. Au şi luat fiinţă primele comitete cooperatiste care ajută ţăranii să lucreze pămîntul în co­mun. Pentru combaterea şomajului au fost înfiinţate brigăzi de mun­că pentru crearea unor perdele forestiere care vor avea menirea să oprească degradarea solului. S-a început construirea unor case ieftine dar confortabile pen­tru a uşura lipsa serioasă de lo­cuinţe; şcolile au fost redeschi­se. Guvernul a hotărît construi-­ rea, îm oraşul Arzew, a unui ma­re combinat chimic care va pro­duce în special îngrăşăminte pen­tru agricultură, se elaborează planuri pentru exploatarea mina-,­ ralelor utile ca şi a zăcăminte­lor de tiţei şi gaze naturale din Sahara. Din declaraţiile unor fruntaşi algerieni reiese că ei acordă o mare importanţă cunoaşterii expe­rienţei ţărilor socialiste în con­strucţia economică şi socială. Fer­hat Abbas a declarat că „Repu­blica noastră se va orienta în di­recţia economiei socialiste, întră- i cît numai aceste metode noi ne pot ajuta să rezolvăm just nume­roasele noastre probleme“. Pe planul politicii externe, gu­vernul algerian a declarat că va promova o politică de neani­­gajare, de neaderare la blocuri. El va duce o politică consecvent antiimperia­listă, anti-colonială, pentru dezarmare, pentru interzi­cerea experienţelor nucleare. Po­ziţia de apărare a independenţei Cubei, adoptată de guvernul Al­geriei a confirmat valabilitatea angajamentelor luate de Ben Bella pe planul politicii externe. Algeria trăieşte primele luni ale independenţei. In cuceri­rea acesteia un rol important i-a jucat P.C. din Algeria care s-a aflat în permanent în primele rînduri ale luptei de eliberare. A­­cum P.C. din Algeria îşi îndreap­tă toată atenţia spre consolidarea independenţei, unităţii algeriene, pentru progresul Algeriei inde­pendente. In cadrul programului său, recent publicat, P.C. din Al­geria subliniază că acesta „este un program de eliberare naţiona­lă, de democraţie reală şi pro­gres economic şi social. Este pro­gramul construirii unui stat al­gerian de democraţie naţională care trebuie să deschidă calea unei Algerii socialiste“. Sărbătoarea de azi a poporului algerian constituie un nou prilej pentru toate popoarele lumii de a-şi exprima simpatia lor faţă de lupta Algeriei.. Poporul român, care a urmărit cu o deosebită simpatie lupta poporului algerian îi doreşte noi succese pe calea lichidării rănilor războiului, a întăririi independen­ţei şi făuririi unei vieţi democri­­tice. MATEI GALL Întîlnire între fruntaşii vieţi publice din S.U.A. şi U.R.S.S. NEW YORK 31 (Agerpres). — TASS transmite: Intre 21 şi 27 octombrie, în oraşul Andover din S.U.A. a avut loc întîlnirea unor fruntaşi ai vieţii publice din S.U.A. şi U.R.S.S. la care s-au discutat probleme im­portante ale relaţiilor internaţio­nale. La întîlnire au participat 25 de persoane. Copreşedinţii întîlnirii au fost acad. E. K. Feodorov, I. A. Jukov, deputat în Sovietul Suprem a­l U.R.S.S., colaborator al ziarului „Pravda“, Norman Co­­lisins, redactor şef al revistei ame­ricane „Saturday Review“ şi Philip Mos­ley, directorul secţiei de cercetări a Consiliului american pentru relaţii externe. După cum se arată în declaraţia comună dată publicităţii, partici­panţii la întîlnire au avut un larg şi sincer schimb de vederi în cele mai diferite probleme ale relaţii­lor internaţionale. Ei au examinat sursele de încordare în relaţiile dintre U.R.S.S. şi S.U.A. O mare parte a discuţiilor au fost consa­crate problemei centrale: asigura­rea păcii şi a securităţii interna­­ţionale. In privinţa crizei cubane, participanţii la întîlnire şi-au ex­­primat speranţa că acest conflict poate şi trebuie să fie reglementat pe cale paşnică. Referindu-se la utilitatea unor a­­semenea schimburi de opinii între fruntaşii vieţii publice din U.R.S.S. şi S.U.A., participanţii la întîlnirea de la Andover şi-au ex­primat dorinţa de a se continua întîlnirile. Scădere masivă la bursa din Paris PARIS 31 (Agerpres). — La 30 octombrie la bursa din Paris s-a înregistrat o scădere masivă a cursului acţiunilor com­paniilor franceze. Această scădere se explică prin vînzarea unor mari pachete­­de acţiuni de către deţină­torii de hîrtii de valoare care con­sideră rezultatele referendumului ca un simptom al instabilității re­gimului puterii personale. Redacţia şi administraţia Tg. Mur­eş, P-ţa Eroilor Sovietici nr. 2. Tel. 26.88, 26.89. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari din întreprinderi şi Instituţii. Tiparul: Intrepr. Poligrafică Tg. M. Comanda 7149.

Next