Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)
1967-11-03 / nr. 259
1= 1 RAMURILE ANEXE 1 POT AVEA O PONDERE MAI MARE IN VENITURILE REALIZATE DE C. A.P. In afara preocupărilor de a spori producţia vegetală şi animală, numeroase cooperative agricole ,sunt interesate şi în folosirea unor resurse locale, a tradiţiei transmisă din tată în fiu privind practicarea anumitor meşteşuguri. Din ramurile anexe, C.A.P. realizează şi anul acesta importante venituri. Intrucît ne aflăm în perioada cînd activitatea in aceste sectoare se intensifică şi pentru a cunoaşte realizările din cursul anului şi preocupările în perspectiva anului cevine, ne-am adresat tovarășului NICOLAE FENYŐ, instructor principal cu problemele de valorificare de la Uniunea regională a C.A.P., solicitindu-i un interviu. — In cite cooperative agricole din regiunea noastră ra-I marile anexe au luat o dezvoltare mai accentuată și la cit se ridică veniturile anuale rezultate din aceste activităţii — Pe lingă activitatea de bază agrozootehnică, în 60 de cooperative agricole din regiu- nea noastră s-a trecut cu succes de cîţiva ani încoace, şi la valorificarea superioară a unor produse secundare ca: paie de grîu, pănuşi de porumb, papură, stuf, sorg, lemn rezultat de la curăţirea păşunilor etc. Succesele dobîndite de C.A.P. în acest domeniu pot fi scoase în evidenţă mai ales prin comparaţie. In ultimii trei ani veniturile realizate din ramurile anexe se prezintă astfel: în 1965 — 25 milioane, 1966 — 30 milioane, iar anul acesta se prevede atingerea cifrei de 57 milioane lei, din care s-au realizat deja 38 milioane lei. Rezultate mai însemnate au obţinut raioanele Odorhei, Reghin şi Ciuc. îmbucurător este faptul că produsele finite sunt de calitate bună, ele fiind apreciate nu numai pe piaţa internă ci şi pe cea externă din Europa, S.U.A. şi Japonia. — Vă rog să exemplificaţi. — De curînd C.A.P. Chendu Mare a primit o comandă prin CARTIMEX de la o firmă din S.U.A. pentru livrarea a 10.000 coşuri împletite din foi de porumb în valoare de 640.000 lei. De asemenea, C.A.P. Ceuaşul de Cîmpie are de livrat în Olanda pînă în a doua jumătate a lunii viitoare 12.000 coşuri din papură de diferite mărimi. Asemenea exemple sînt nenumărate. — La recenta expoziţie — ,,Ramuri anexe în C.A.P." — deschisă la Tg.-Mureş de către Uniunea regională a C.A.P. s-au văzut lucruri care sînt foarte necesare şi solicitate de către populaţie; s-a gindit uniunea să înfiinţeze un magazin specializat pentru desfacerea lor? — Fără îndoială că da. Uniunea Naţională ne-a şi aprobat acest lucru. Aşa că în curînd vom deschide la Tg.-Mureş şi Odorhei cîte un magazin specializat în desfacerea produselor de uz casnic şi gospodăresc provenite din ramurile anexe ale C.A.P. Magazinul din Tg.-Mureş va fi aprovizionat de peste 75 C.A.P. din împrejurimi, iar cel din Odorhei de 49 de unităţi. Pentru a înlesni desfacerea produselor şi a informa cumpărătorii asupra celor existente în magazine sau în curs de confecţionare, se va elabora un CATALOG de preţuri. Acesta este foarte necesar deoarece în prezent preţurile sunt variabile de la o unitate la alta. — Situaţia de pe teren arată că la sate piese componente ale carului, ca şi alt material lemnos mărunt prelucrat, precum şi cărămizile sint foarte căutate. In acest scop ce preţ conizaţi pentru a veni în întîmpinarea cererilor mereu crescînde ale populaţiei? — Să încep cu cărămizile. Pentru a spori randamentul la confecţionarea acestora avem în studiu ca prin atelierele de la Reghin, Corunca şi Cozmeni-Ciuc să fie făcute piese cu o capacitate de producţie zilnică de 10.000—15.000 bucăţi cărămizi. In felul acesta faţă de 12 milioane cărămizi realizate în acest an, anul viitor vom produce 20 milioane. De asemenea, îmbunătăţiri substanţiale se vor face şi în alte părţi. In atelierele de fierărierotărie, faţă de 830 căruţe ,se vor confecţiona peste 2.000 bucăţi. Dar şi acestea sunt puţine. Practica a demonstrat că randamentul atelierelor creşte cînd produsele sunt făcute în serii mari. In acest scop intenţionăm să trecem pe profilarea atelierelor din C.A.P. Ateliere bune pentru care sunt la Suseni, Ciumani şi Joseni. C.A.P. Topliţa are posibilităţi să se specializeze în confecţionarea pensulelor şi a binalelor. Petelea, în producţia de elevatoare, Filea, a puţinelor, Topliţa-Ciuc a uşilor şi ferestrelor, Reghin în repararea autocamioanelor şi a separatoarelor de lapte etc. In unele C.A.P. se manifestă însă dezinteres faţă de ramurile anexă, C.A.P. din Plăieşii de Jos şi Caşinul din raionul Ciuc, deşi au posibilităţi, în loc să prelucreze lemnul de la curăţirea păşunilor îl valorifică brut, ceea ce diminuează mult veniturile. Sorgul se cultivă pe suprafeţe prea mici, ceea ce duce la restrîngerea producţiei de mături. Este recomandabil ca la întocmirea planurilor pe anul viitor să se prevadă cu precizie ce se va confecţiona, sursele de aprovizionare cu materiale şi posibilităţile de desfacere a produselor, pentru ca din aceste sectoare cooperativele agricole să realizeze venitei, ciliţii Wifimii.o. Discurţie consemnată de REMUS CAMPEAN Ploaia dă şi ea farmec oraşului Tg.-Mureş. Dovadă, acest instantaneu de seară, luat în plină ploaie. Foto: C. SZASZ şi auzite Moştenitorii . La Tirnăveni, pe strada Rîndunelelor nr. 7 este o casă. Moştenită şi pusă în vinzare de Iosif Balint din Bucureşti, strada General Florescu nr. 2, casa a fost cumpărată de Vasile Mocanu. Nu azi sau ieri, ci la 27 februarie 1963. După 4 ani s-au găsit şi alţi moştenitori. Două surori ale lui Iosif Balint. Ele susţin că, deşi nu sunt fraţi vitregi, au fost vitregite de către propriul frate de drepturile ce li se cuveneau. De aceea vreau să vitregească şi ele pe Vasile Mocanu de două părţi din casă. Dar cu ce este vinovat el? Judecaţi-vă cu fratele şi lăsaţi omul în pace ! Suflet de „mamă“ Maria Ambruş din satul Izvorul Trotuşului, raionul Ciuc, e mamă. Are doi copii, unul de 12 ani, iar unul de 4 ani. Dar nu are suflet de mamă. Profitînd de faptul că soţul nu era acasă, fiind muncitor la I.A.S. Miercurea Ciuc, ea a început să sară peste gard. Şi, într-o bună zi, şi-a părăsit căminul şi cei doi copii. Ajunsă în faţa justiţiei, fapta ei a fost calificată abandon şi obligată să stea trei luni... liniştită. De, cine sare multe garduri... ! Văzute Probă Cum, cum nu, Vasile Ştefan din Tg.-Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 19/a, s-a urcat pe motoretă. Pe una „Carpaţi" avînd numărul de circulaţie 7.376 MS. Motoreta aparţinea unui prieten. S-a urcat pe ea numai pentru a-i face proba. Motoreta alerga ca minată de vînt. Avea benzină. Avea şi Ştefan Vasile ceva în sînge. O îmbibaţie de alcool de 1,35 la mie. Surprins de către organele de miliţie, el a fost trimis la analiză. Şi nu numai la analiză, ci şi mai departe, pentru o ,,probă" de 3 luni de zile. Rubrică realizată de P. POPŞOR Descoperire arheologică BRAŞOV. — In urma unor săpături arheologice făcute de către un colectiv al Muzeului regional Braşov a fost descoperită la Teliu prima cetăţuie dacică din ţara Birsei. Aceasta avea un sistem de fortificare format din trei şanţuri şi valuri din pămînt. Alte cercetări arheologice, întreprinse în peştera Gura Cheii, au scos la iveală obiecte care dovedesc existenţa vieţii omeneşti pe aceste locuri cu aproximativ 100.000 de ani î.e.n.: cuţite, vîrfuri de săgeţi toporaşe şialte unelte din piatră, os şi silex, precum şi fragmente de femur ale unui Homo Sapiens. (Agerpres) CE POATE FI MAI SEMEȚ CA CEAHLĂUL? Efectul reclamatei în rețeaua comercială (Urmare din pag. 1) băuturi (cu apă), lipsă la gramaj, deservire cu întîrziere etc. Asemenea „note" de comportare au înregistrat unitățile: Dorna, Lactobar, Eforie, Litoral, Timiş și altele. Ce măsuri se iau împotriva unor astfel de abateri? Ne răspunde tov. Janos Aranca, merceolog cu probleme organizatorice la I.A.P.L.: „Se constată că clientela unităţilor noastre intervine prompt şi, în majoritatea cazurilor, pe bună dreptate, atunci cînd deservirea nu-i la nivelul cerinţelor. Să dau cîteva exemple. Colectivul de la bufetul „Timiş" a fost reclamat că servea băuturi cu lipsă la gramaj, că „boteza" coniacul, romul şi alte băuturi. Printr-un control inopinat făcut de inspectorii noştri s-au adeverit reclamaţiile cetăţenilor. Urmarea? Desfacerea contractului de muncă la tot personalul de la bufetul „Timiş”. In cîteva cuvinte mă voi re-feri şi la un alt gen de reclamaţii care nu pot avea efectul dorit, sau chiar-de loc. Unii consumatori obişnuiesc să scrie în condici: „Mi s-a dat lipsă la gramaj", „Am fost servit cu întîrziere", „Ospătarul s-a comportat necuviincios" etc. Atît şi nimic mai mult. Din reclamaţie lipsesc data, numele ospătarului sau al şefului unităţii, numele reclamantului. Fără aceste însemnări în reclamaţii şi sesizări este greu de constatat cine e vinovat. Deci pe cine să tragi la răspundere? Sînt şi cazuri cînd clienţii sînt nemulţumiţi de comportarea unor ospătari, ca de pildă, Florea Suciu de la Lactobar şi alţii din alte unităţi cărora li s-a cerut să vină responsabilul. Ştiindu-se vinovaţi, ospătarii fac o plimbare pînă in „culisele" restaurantului sau bufetului, se întorc şi răspund„nu este aici. A plecat". In realitate responsabilul, de cele mai multe ori, se găseşte în unitate. Am relatat acest fapt cu scopul de a propune un lucru, după mine necesar: pe cit posibil consumatorii să facă reclamaţii în faţa responsabilului de unitate". Vînzătorii stau la sfat iar cumpărătorii îngroaşă rîndul Cele mai multe reclamaţii făcute de către cetăţeni în trimestrele I şi II al anului curent în unităţile O.C.L. Produse industriale s-au referit la lipsa îmbrăcămintei pentru nounăscuţi. Efectul reclamaţiilor? In bună parte industria şi comerţul au reuşit ca în trimestrul trecut şi în luna trecută să satisfacă cu îmbrăcăminte copiii între vîrsta 0—1 an. Totuşi, din magazine mai lipsesc uneori jachete cu bonetă, plapume din mătase, costume „Strampel", bonete etc. Se pune întrebarea: şi în viitor unele sortimente de îmbrăcăminte pentru nou-născuţi vor continua să lipsească? Răspunsul conducerii O.C.L. Produse industriale este că „nu", deoarece contractele încheiate între comerţ şi industrie vizează sporirea volumului de produse de îmbrăcăminte, încălţăminte etc. pentru copii şi, mai ales, la cele deficitare. O serie de reclamaţii ale cetăţenilor scot în evidenţă comoditatea cu care muncesc vînzătorii din magazinele textile, de produse chimicale, electrotehnice etc. Şi ceea ce se consemnează adesea este faptul că unii vînzători discută între ei minute în şir, fac glume ironice la adresa unor cumpărători, în timp ce aceştia stau uneori cu zecile în faţa tejghelelor. Cu ce se sancţionează asemenea neglijenţe care „fură" o parte din timpul preţios al cetăţenilor, care dau naştere aglomeraţiilor, discuţiilor neplăcute, nemulţumirilor? Cu sancţiuni „blînde" ca: mustrare, avertisment, mutarea dintr-o unitate în alta şi... foarte puţine sancţiuni prin care să se poată înlătura mai eficient unele abateri de la regulile comerciale Este deci, de datoria conducerilor unităţilor O.C.L. Produse industriale să vegheze cu maximum de exigenţă la deservirea exemplară a cumpărătorilor, la etica lucrătorilor din magazine. Găsim de cuviinţă să reliefăm o altă categorie de reclamaţii care sunt făcute de unii cumpărători fără a avea motive serioase. De pildă, S. loan a vrut să-şi cumpere 2,30 m de stofă de palton. In magazin se afla ultima bucată în lungime de 2,50 m. Dacă i se vindea la metrajul cerut, magazinului îi mai rămînea 20 cm de stofa respectivă. Cine mai cumpără 20 cm? Fireşte că nimeni. In reclamaţia sa, cumpărătorul S. I. acuză în fel şi chip „atitudinea" vînzătorului. In cazul acesta, se înţelege că nu are dreptate. Unii cetăţeni, puţini la număr, e adevărat, cumpără din magazine obiecte de uz casnic (frigidere, reşouri etc.) şi, după o zi, două sau chiar mai multe se întorc la magazin solicitînd schimbarea lor sau restituirea banilor pe motiv că obiectul cumpărat nu funcţionează corect sau nu-i mai place. S-a constatat că obiectele respective au fost încercate, montate de către cumpărător, dar nepricepîndu-se, le-au defectat. Vînzătorii refuză să le primească. E şi firesc. Urmează reclamaţia, o reclamaţie pe nedrept făcută. ★ Incontestabil că nu poate fi negat modul civilizat şi corect de deservire a publicului în unităţile comerciale. Dar după cum reiese din aspectele prezentate în această anchetă, există încă unele deficienţe pe marginea cărora cetăţenii fac reclamaţii, sugestii şi propuneri. Fiecărei sugestii, reclamaţii, propuneri, trebuie să i se acorde o mare atenţie din partea personalului unităţii. Să se manifeste mai multă solicitudine faţă de cerinţele şi exigenţele cumpărătorilor. I.I.S. Mureşul (Urmare din pag. 1) care lucrător a crescut considerabil. O preocupare febrilă există în secţiile de creaţie şi concepţie. Aici se pregăteşte documentaţia, se concep modelele pentru contractare, se calculează consumul specific şi se elaborează procesul tehnologic. Găsindu-se soluţii eficiente, se poate ajunge la economisirea a zeci de mii de metri materie primă. Sortarea materialelor pe lăţime de ţesătură, încadrarea mai multor bucăţi pe lungimea de şpan, sau folosirea metodei desenelor combinate, sunt soluţii a căror materializare a însemnat reducerea considerabilă a consumului specific, prin eliminarea aproape completă a cupoanelor. Rezultatele sunt încurajatoare. La sălile de croit s-au economisit pînă acum 38.000 de mc țesături din care se pot executa 12.000 de canadiene. Calitatea face casă bună cu cantitatea în această întreprindere. S-a reuşit să se elimine complet reclamaţiile cumpărătorilor — ne spune inginerul şef. Totuşi, aceasta nu ne mulţumeşte întrutotul. Noi sîntem producătorii unor produse care se află direct sub imperiul modei şi al gusturilor. Contactele cu reprezentanţii comerţului prin varietatea modelelor prezentate la contractare, investigaţiile sporadice în rîndul cumpărătorilor din magazine, ne sunt ajutoare preţioase în orientarea producţiei noastre. In această problemă direct legată de satisfacerea nevoilor de consum a populaţiei şi livrarea produselor, aş mai adăuga: comerţul trebuie să îmbunătăţească metodele de sondaj a orientării cererii de consum a populaţiei, cu rezultatele cărora să se prezinte la contractare. Iar reprezentanţii fabricii de confecţii să treacă de la investigaţii sporadice, la consfătuiri organizate cu consumatorii, la studierea organizată a cererii produselor lor. Munca de îmbunătăţire a activităţii economice la I.I S. Mureşul continuă prin acele „unghere" unde terenul este insuficient exploatat ca: folosirea eficientă a întregului potențial de muncă, înlăturarea completă a întreruperilor între comenzi, specializarea echipelor în executarea produselor și altele. it La Tîrgu-Mureş. Schimb de experienţă organizat de Ministerul Comerţului Interior Ministerul Comerţului Interior organizează între 9—11 noiembrie a. c. la Tg.-Mureş, un schimb de experienţă la care participă vitrinierii-decoratori de la organizaţiile comerciale de stat şi din cooperaţia de consum din întreaga ţară. Schimbul de experienţă are drept scop îmbunătăţirea modului de expunere a mărfurilor alimentare în vitrine, principalul mijloc de informare al consumatorilor. 55 de vitrine ale magazinelor alimentare din Tg.-Mureş, vor fi amenajate de colectivele de vitrinieri-decoratori ce vin aici din toate regiunile ţării. In cadrul schimbului de experienţă se va organiza un concurs la care vitrinierii de la O.C.L. „Alimentara" din Tg-Mureş, vor aranja vitrina magazinului alimentar nr. 128 din Piaţa Trandafirilor. Concursul are drept scop ca vitrina — principalul mijloc de reclamă — să reflecte prin modul de etalare a mărfurilor alimentare, exemplificări de rezolvare constructivă cit mai reuşită pentru evidenţierea exponatelor şi a calităţii lor. Se va pune un accent deosebit pe modul de protejare a produselor expuse, pe execuţia decorurilor şi folosirea ambalajului blicfang. Realizatorii celor mai reuşite vitrine vor fi premiaţi. I.S. RECOM. organizează o expoziţie cu mijloace de reclamă şi utilaje de prezentare, vizionări de filme de reclamă comercială. Vizitarea noilor obiective comerciale din Tg.-Mureş completează programul schimbului de experienţă. ION TAUBMAN Tg.-Mureş RECLAMAŢI! . In satul Şoimuş, raionul Tirnăveni, există două unităţi comerciale — magazin mixt şi bufet — bine aprovizionate. Cu toate că în acest sat a fost introdusă lumina electrică, în cele două unităţi comerciale nu s-au făcut instalaţiile electrice interioare aferente. Şi mai curios este faptul că nu se găsesc nici lămpi cu petrol. Din acest motiv de cum se lasă seara clienţii nu mai pot fi serviţi. Ce are de gînd conducerea cooperativei de consum? UN GRUP DE COOPERATORI , întreprinderea comercială raională Tirnăveni ne răspunde că cele sesizate sunt reale. Conducerea U.R.C.C. a luat măsuri pentru instalarea luminii electrice la aceste unităţi. In prezent lucrările sunt terminate. „ Căminul cultural din satul Chirileu, raionul Luduş, cu aprobarea nu ştim cui, a fost transformat în locuinţă pentru tovarăşul Ioan Cămărăşan, secretar al sfatului popular comunal Vidrasău. De cînd a fost luată această „măsură“, în Chi- SESIZĂRI bileu nu au mai avut loc activităţi culturale şi nici nu putem viziona programul la televizor. Ne adresăm, pe această cale, redacţiei, cu rugămintea de a interveni pe lingă cei în drept în vederea îndreptării situaţiei. UN GRUP DE TINERI DIN CHIRILEU • Intr-adevăr, localul căminului cultural a fost transformat în locuinţă pentru tovarăşul loan Cămărăşan. In urma acestui fapt s-a stabilit ca într-o altă clădire, ce aparţine sfatului popular, să fie mutat căminul cultural. In prezent localul este terminat urmînd ca pînă in ziua de 5 noiembrie 1967 să fie dat în folosinţă. In ceea ce priveşte organizarea diferitelor activităţi artistice, distractive şi sportive în satul Chirileu, biroul comitetului raional U.T.C. a luat măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei existente. In acest sens a fost trimis în comună un activist al comitetului raional pentru a ajuta şi îndruma activitatea organizaţiilor U.T.C. RĂSPUNSURI Instantanee din Reghin RĂBDAREA ŞI . . . AUTOBUZELE Cetăţeni din oraşul Reghin! Doriţi să vă puneţi la încercare răbdarea? Atunci nu mai circulaţi pe jos, ci folosiţi-vă de autobuzele I.G.R. Ele vă oferă posibilitatea să aşteptaţi în staţii... mult şi bine. Unde in ele nu circulă după orarul afişat, ci după unul mai „acătări" — adică „alandala”. Nu pierdeţi prilejul care vi se mai oferă de a vă încerca puterea de răbdare. S-ar putea ca in curînd autobuzele să respecte orarul stabilit. DE LUNI ŞI LUNI... ...In oraşul Reghin nu se găsesc scobitori. Cică, nu se fabrică decit în cantităţi mici. Chiar aşa or fi stînd lucrurile? Oricum, trebuie găsită o soluţie; omul civilizaţiei contemporane nu se poate lipsi de aşa ceva. AUREL CÂMPEAN •3ÎDBXXSSWU r.-V - în--t7£^rSBra2I2SE» 0 nouă unitate industrială N (Urmare din pag. I.) ^ două luni mai devreme, fundaţiile cazanelor 1 şi 2, cuva izo■ tatoare împreună cu perna a- I mortizoare, radierul primei turbine şi alte instalaţii. De- I păşirea ritmică, lună de lună, a prevederilor de plan se datoreşte îndeosebi realizării unei productivităţi medii pe şantier, mai mare cu peste 7 la sută faţă de plan. Succesele înregistrate pînă a£ cum sînt o dovadă în plus a hotărîrii unanime a constructo- t rilor de a da în exploatare * înainte de termen marele obiec-[ tiv energetic, aşa cum s-au angajat la începerea lucrărilor.