Steaua Roşie, noiembrie 1967 (Anul 18, nr. 257-282)

1967-11-03 / nr. 259

1= 1 RAMURILE ANEXE 1 POT AVEA O PONDERE MAI MARE IN VENITURILE REALIZATE DE C. A.P. In afara preocupărilor de a spori producţia vegetală şi ani­mală, numeroase cooperative agricole ,sunt interesate şi în folosirea unor resurse locale, a tradiţiei transmisă din tată în fiu privind practicarea anumi­tor meşteşuguri. Din ramurile anexe, C.A.P. realizează şi anul acesta importante venituri. In­­trucît ne aflăm în perioada cînd activitatea in aceste sec­toare se intensifică şi pentru a cunoaşte realizările din cursul anului şi preocupările în perspectiva anului ce­­vine, ne-am adresat tovarășului NI­­COLAE FENYŐ, instructor principal cu problemele de va­lorificare de la Uniunea regio­nală a C.A.P., solicitindu-i un interviu. — In cite cooperative agri­cole din regiunea noastră ra-I marile anexe au luat o dez­voltare mai accentuată și la cit se ridică veniturile anuale rezultate din aceste activităţii­­ — Pe lingă activitatea de bază agrozootehnică, în 60 de cooperative agricole din regiu-­­ nea noastră s-a trecut cu suc­ces de cîţiva ani încoace, şi la valorificarea superioară a unor produse secundare ca: paie de grîu, pănuşi de porumb, papu­ră, stuf, sorg, lemn rezultat de la curăţirea păşunilor etc. Succesele dobîndite de C.A.P. în acest domeniu pot fi scoase în evidenţă mai ales prin com­paraţie. In ultimii trei ani veni­turile realizate din ramurile anexe se prezintă astfel: în 1965 — 25 milioane, 1966 — 30 milioane, iar anul acesta se prevede atingerea cifrei de 57 milioane lei, din care s-au rea­lizat deja 38 milioane lei. Re­zultate mai însemnate au obţi­nut raioanele Odorhei, Reghin şi Ciuc. îmbucurător este faptul­­ că produsele finite sunt de ca­litate bună, ele fiind apreciate nu numai pe piaţa internă ci şi pe cea externă din Europa, S.U.A. şi Japonia. — Vă rog să exemplificaţi. — De curînd C.A.P. Chendu Mare a primit o comandă prin CARTIMEX de la o firmă din S.U.A. pentru livrarea a 10.000 coşuri împletite din foi de porumb în valoare de 640.000 lei. De asemenea, C.A.P. Ceuaşul de Cîmpie are de livrat în Olanda pînă în a doua jumătate a lunii viitoare 12.000 coşuri din papură de di­ferite mărimi. Asemenea exem­ple sînt nenumărate. — La recenta expoziţie — ,,Ramuri anexe în C.A.P." — deschisă la Tg.-Mureş de către Uniunea regională a C.A.P. s-au văzut lucruri care sînt foarte necesare şi solicitate de către populaţie; s-a gindit u­­niunea să înfiinţeze un maga­zin specializat pentru desface­rea lor? — Fără îndoială că da. U­­niunea Naţională ne-a şi apro­bat acest lucru. Aşa că în cu­rînd vom deschide la Tg.-Mu­­reş şi Odorhei cîte un magazin specializat în desfacerea produ­selor de uz casnic şi gospodă­resc provenite din ramurile anexe ale C.A.P. Magazinul din Tg.-Mureş va fi aprovizio­nat de peste 75 C.A.P. din îm­prejurimi, iar cel din Odorhei de 49 de unităţi. Pentru a în­lesni desfacerea produselor şi a informa cumpărătorii asupra celor existente în magazine sau în curs de confecţio­nare, se va elabora un CATA­LOG de preţuri. Acesta este foarte necesar deoarece în pre­zent preţurile sunt variabile de la o unitate la alta. — Situaţia de pe teren ara­tă că la sate piese componente ale carului, ca şi alt material lemnos mărunt prelucrat, pre­cum şi cărămizile sint foarte căutate. In acest scop ce preţ conizaţi pentru a veni în în­tîmpinarea cererilor mereu crescînde ale populaţiei? — Să încep cu cărămizile. Pentru a spori randamentul la confecţionarea acestora avem în studiu ca prin atelierele de la Reghin, Corunca şi Coz­­meni-Ciuc să fie făcute piese cu o capacitate de producţie zilnică de 10.000—15.000 bucăţi cărămizi. In felul acesta faţă de 12 milioane cărămizi reali­zate în acest an, anul viitor vom produce 20 milioane. De asemenea, îmbunătăţiri sub­stanţiale se vor face şi în alte părţi. In atelierele de fierărie­­rotărie, faţă de 830 căruţe ,se vor confecţiona peste 2.000 bu­căţi. Dar şi acestea sunt puţine. Practica a demonstrat că ran­damentul atelierelor creşte cînd produsele sunt făcute în serii mari. In acest scop inten­ţionăm să trecem pe profilarea atelierelor din C.A.P. Ateliere bune pentru care sunt la Su­seni, Ciumani şi Joseni. C.A.P. Topliţa are posibilităţi să se specializeze în confecţionarea pensulelor şi a binalelor. Pe­­telea, în producţia de eleva­toare, Filea, a puţinelor, To­­pliţa-Ciuc a uşilor şi ferestre­lor, Reghin în repararea auto­camioanelor şi a separatoarelor de lapte etc. In unele C.A.P. se manifes­tă însă dezinteres faţă de ra­murile anexă, C.A.P. din Plă­­ieşii de Jos şi Caşinul din ra­ionul Ciuc, deşi au posibili­tăţi, în loc să prelucreze lemnul de la curăţirea păşunilor îl va­­lorifică brut, ceea ce diminuea­ză mult veniturile. Sorgul se cultivă pe suprafeţe prea mici, ceea ce duce la restrîngerea producţiei de mături. Este recomandabil ca la în­tocmirea planurilor pe anul viitor să se prevadă cu preci­zie ce se va confecţiona, sur­sele de aprovizionare cu mate­riale şi posibilităţile de desfa­cere a produselor, pentru ca din aceste sectoare cooperati­vele agricole să realizeze veni­tei, cil­iţii Wifimii.­o. Discurţie consemnată de REMUS CAMPEAN Ploaia dă şi ea farmec oraşului Tg.-Mureş. Dovadă, acest instantaneu de seară, luat în plină ploaie. Foto: C. SZASZ şi auzite Moştenitorii . La Tirnăveni, pe strada Rîndunelelor nr. 7 este o casă. Moştenită şi pusă în vinzare de Iosif Balint din Bucureşti, strada General Florescu nr. 2, casa a fost cumpărată de Vasile Mocanu. Nu azi sau ieri, ci la 27 februarie 1963. După 4 ani s-au găsit şi alţi moştenitori. Două surori ale lui Iosif Balint. Ele susţin că, deşi nu sunt fraţi vitregi, au fost vitregite de către propriul frate de drepturile ce li se cuveneau. De aceea vreau să vitregească şi ele pe Vasile Mocanu de două părţi din casă. Dar cu ce este vinovat el? Judecaţi-vă cu fratele şi lăsaţi omul în pace ! Suflet de „mamă“ Maria Ambruş din satul Izvorul Trotuşului, ra­ionul Ciuc, e mamă. Are doi copii, unul de 12 ani, iar unul de 4 ani. Dar nu are suflet de mamă. Profi­­tînd de faptul că soţul nu era acasă, fiind munci­tor la I.A.S. Miercurea Ciuc, ea a început să sară peste gard. Şi, într-o bună zi, şi-a părăsit căminul şi cei doi copii. Ajunsă în faţa justiţiei, fapta ei a fost calificată abandon şi obligată să stea trei luni... liniştită. De, cine sare multe garduri... ! Văzute Probă Cum, cum nu, Vasile Ştefan din Tg.-Mureş, strada Mihai Viteazul nr. 19/a, s-a urcat pe motore­tă. Pe una „Carpaţi" avînd numărul de circulaţie 7.376 MS. Motoreta aparţinea unui prieten. S-a urcat pe ea numai pentru a-i face proba. Motoreta alerga ca minată de vînt. Avea benzină. Avea şi Ştefan Vasile ceva în sînge. O îmbibaţie de alcool de 1,35 la mie. Surprins de către organele de mili­ţie, el a fost trimis la analiză. Şi nu numai la anali­ză, ci şi mai departe, pentru o ,,probă" de 3 luni de zile. Rubrică realizată de P. POPŞOR Descoperire arheologică BRAŞOV. — In urma unor săpături arheologi­ce făcute de către un colectiv al Muzeului regional Braşov a fost descoperită la Teliu prima cetăţuie da­cică din ţara Birsei. Aceasta avea un sistem de for­tificare format din trei şanţuri şi valuri din pămînt. Alte cercetări arheologice, întreprinse în peştera Gura Cheii, au scos la iveală obiecte care dovedesc existenţa vieţii omeneşti pe aceste locuri cu aproxi­mativ 100.000 de ani î.e.n.: cuţite, vîrfuri de săgeţi toporaşe şi­­alte unelte din piatră, os şi silex, pre­cum şi fragmente de femur ale unui Homo Sapiens. (Agerpres) CE POATE FI MAI SEMEȚ CA CEAHLĂUL? Efectul reclamatei în rețeaua comercială (Urmare din pag. 1) băuturi (cu apă), lipsă la gra­maj, deservire cu întîrziere etc. Asemenea „note" de comporta­re au înregistrat unitățile: Dorna, Lacto­bar, Eforie, Lito­ral, Timiş și altele. Ce măsuri se iau împotriva unor astfel de abateri? Ne răs­punde tov. Janos Aranca, mer­ceolog cu probleme organizato­rice la I.A.P.L.: „Se constată că clientela unităţilor noastre intervine prompt şi, în majori­tatea cazurilor, pe bună drep­tate, atunci cînd deservirea nu-i la nivelul cerinţelor. Să dau cîteva exemple. Colectivul de la bufetul „Timiş" a fost reclamat că servea băuturi cu lipsă la gramaj, că „boteza" coniacul, romul şi alte băuturi. Printr-un control inopinat făcut de inspectorii noştri s-au adeverit reclamaţiile cetăţeni­lor. Urmarea? Desfacerea con­tractului de muncă la tot per­sonalul de la bufetul „Timiş”. In cîteva cuvinte mă voi re-­­feri şi la un alt gen de recla­maţii care nu pot avea efectul dorit, sau chiar­-de loc. Unii consumatori obişnuiesc să scrie în condici: „Mi s-a dat lipsă la gramaj", „Am fost servit cu în­tîrziere", „Ospătarul s-a com­portat necuviincios" etc. Atît şi nimic mai mult. Din reclama­­ţie lipsesc data, numele ospă­tarului sau al şefului unităţii, numele reclamantului. Fără a­­ceste însemnări în reclamaţii şi sesizări este greu de constatat cine e vinovat. Deci pe cine să tragi la răspundere? Sînt şi cazuri cînd clienţii sînt nemulţumiţi de comporta­rea unor ospătari, ca de pildă, Florea Suciu de la Lacto­bar şi alţii din alte unităţi cărora li s-a cerut­ să vină responsabi­lul. Ştiindu-se vinovaţi, ospă­tarii fac o plimbare pînă in „culisele" restaurantului sau bufetului, se întorc şi răspund­­„nu este aici. A plecat". In realitate responsabilul, de cele mai multe ori, se găseşte în unitate. Am relatat acest fapt cu scopul de a propune un lu­cru, după mine necesar: pe cit posibil consumatorii să facă reclamaţii în faţa responsabilu­lui de unitate". Vînzătorii stau la sfat iar cumpărătorii îngroaşă rîndul Cele mai multe reclamaţii fă­cute de către cetăţeni în tri­mestrele I şi II al anului cu­rent în unităţile O.C.L. Produse industriale s-au referit la lipsa îmbrăcămintei pentru nou­­născuţi. Efectul reclamaţiilor? In bună parte industria şi co­merţul au reuşit ca în trimes­trul trecut şi în luna trecută să satisfacă cu îmbrăcăminte co­piii între vîrsta 0—1 an. Totuşi, din magazine mai lipsesc une­ori jachete cu bonetă, plapume din mătase, costume „Stram­­pel", bonete etc. Se pune între­barea: şi în viitor unele sorti­mente de îmbrăcăminte pentru nou-născuţi vor continua să lipsească? Răspunsul conduce­rii O.C.L. Produse industriale este că „nu", deoarece contrac­tele încheiate între comerţ şi industrie vizează sporirea volu­mului de produse de îmbrăcă­minte, încălţăminte etc. pentru copii şi, mai ales, la cele de­ficitare. O serie de reclamaţii ale ce­tăţenilor scot în evidenţă co­moditatea cu care muncesc vînzătorii din magazinele tex­tile, de produse chimicale, elec­trotehnice etc. Şi ceea ce se consemnează adesea este faptul că unii vînzători discută între ei minute în şir, fac glume iro­nice la adresa unor cumpără­tori, în timp ce aceştia stau u­­neori cu zecile în faţa tejghele­lor. Cu ce se sancţionează ase­menea neglijenţe care „fură" o parte din timpul preţios al ce­tăţenilor, care dau naştere a­­glomeraţiilor, discuţiilor neplă­cute, nemulţumirilor? Cu sanc­ţiuni „blînde" ca: mustrare, a­­vertisment, mutarea dintr-o u­­nitate în alta şi... foarte puţine sancţiuni prin care să se poată înlătura mai eficient unele aba­teri de la regulile comerciale Este deci, de datoria conduce­rilor unităţilor O.C.L. Produse industriale să vegheze cu ma­ximum de exigenţă la deservi­rea exemplară a cumpărători­lor, la etica lucrătorilor din ma­gazine. Găsim de cuviinţă să relie­făm o altă categorie de recla­maţii care sunt făcute de unii cumpărători fără a avea motive serioase. De pildă, S. loan a vrut să-şi cumpere 2,30 m de stofă de palton. In magazin se afla ultima bucată în lungime de 2,50 m. Dacă i se­ vindea la metrajul cerut, magazinului îi mai rămînea 20 cm de stofa respectivă. Cine mai cumpără 20 cm? Fireşte că nimeni. In reclamaţia sa, cumpărătorul S. I. acuză în fel şi chip „ati­tudinea" vînzătorului. In cazul acesta, se înţelege că nu are dreptate. Unii cetăţeni, puţini la nu­măr, e adevărat, cumpără din magazine obiecte de uz casnic (frigidere, reşouri etc.) şi, după o zi, două sau chiar mai multe se întorc la ma­gazin solicitînd schimbarea lor sau restituirea banilor pe motiv că obiectul cumpărat nu funcţionează corect sau nu-i mai place. S-a constatat că o­­biectele respective au fost în­cercate, montate de către cum­părător, dar nepricepîndu-se, le-au defectat. Vînzătorii refu­ză să le primească. E şi fi­resc. Urmează reclamaţia, o re­­clamaţie pe nedrept făcută. ★ Incontestabil că nu poate fi negat modul civilizat şi corect de deservire a publicului în u­­nităţile comerciale. Dar după cum reiese din aspectele pre­zentate în această anchetă, e­­xistă încă unele deficienţe pe marginea cărora cetăţenii fac reclamaţii, sugestii şi propu­neri. Fiecărei sugestii, reclama­ţii, propuneri, trebuie să i se a­­corde o mare atenţie din par­tea personalului unităţii. Să se manifeste mai multă solicitudi­ne faţă de cerinţele şi exigen­ţele cumpărătorilor. I.I.S. Mureşul (Urmare din pag. 1) care lucrător a crescut conside­rabil. O preocupare febrilă există în secţiile de creaţie şi concep­ţie. Aici se pregăteşte documen­taţia, se concep modelele pen­tru contractare, se calculează consumul specific şi se elaborea­ză procesul tehnologic. Găsin­­du-se soluţii eficiente, se poate ajunge la economisirea a zeci de mii de metri materie primă. Sortarea materialelor pe lăţime de ţesătură, încadrarea mai multor bucăţi pe lungimea de şpan, sau folosirea metodei de­senelor combinate, sunt soluţii a căror materializare a însem­nat reducerea considerabilă a consumului specific, prin eli­minarea aproape completă a cupoanelor. Rezultatele sunt încurajatoare. La sălile de croit s-au economisit pînă acum 38.000 de m­c țesături din care se pot executa 12.000 de cana­diene. Calitatea face casă bună cu cantitatea în această întreprin­dere. S-a reuşit să se elimine complet reclamaţiile cumpără­torilor — ne spune inginerul şef. Totuşi, aceasta nu ne mul­ţumeşte întrutotul. Noi sîntem producătorii unor produse ca­re se află direct sub imperiul modei şi al gusturilor. Contac­tele cu reprezentanţii comerţu­lui prin varietatea modelelor prezentate la contractare, inves­tigaţiile sporadice în rîndul cumpărătorilor din magazine, ne sunt ajutoare preţioase în o­­rientarea producţiei noastre. In această problemă direct legată de satisfacerea nevoilor de consum a populaţiei şi livra­rea produselor, aş mai adăuga: comerţul trebuie să îmbunătă­ţească metodele de sondaj a orientării cererii de consum a populaţiei, cu rezultatele căro­ra să se prezinte la contractare. Iar reprezentanţii fabricii de confecţii să treacă de la inves­tigaţii sporadice, la consfătuiri organizate cu consumatorii, la studierea organizată a cererii produselor lor. Munca de îmbunătăţire a ac­tivităţii economice la I.I S. Mu­reşul continuă prin acele „un­ghere" unde terenul este insu­ficient exploatat ca: folosirea eficientă a întregului potențial de muncă, înlăturarea completă a întreruperilor între comenzi, specializarea echipelor în exe­cutarea produselor și altele. it La Tîrgu-Mureş. Schimb de experienţă organizat de Ministerul Comerţului Interior Ministerul Comerţului Inte­rior organizează între 9—11 noiembrie a. c. la Tg.-Mureş, un schimb de experienţă la ca­re participă vitrinierii-decora­­tori de la organizaţiile comer­ciale de stat şi din cooperaţia de consum din întreaga ţară. Schimbul de experienţă are drept scop îmbunătăţirea mo­dului de expunere a mărfurilor alimentare în vitrine, principa­lul mijloc de informare al con­sumatorilor. 55 de vitrine ale magazinelor alimentare din Tg.-Mureş, vor fi amenajate de colectivele de vitrinieri-decora­­tori ce vin aici din toate re­giunile ţării. In cadrul schim­bului de experienţă se va or­ganiza un concurs la care vitri­­nierii de la O.C.L. „Alimenta­ra" din Tg-Mureş, vor aranja vitrina magazinului alimentar nr. 128 din Piaţa Trandafirilor. Concursul are drept scop ca vitrina — principalul mijloc de reclamă — să reflecte prin mo­dul de etalare a mărfurilor ali­mentare, exemplificări de re­zolvare constructivă cit mai reuşită pentru evidenţierea ex­ponatelor şi a calităţii lor. Se va pune un accent deosebit pe modul de protejare a produse­lor expuse, pe execuţia deco­rurilor şi folosirea ambalajului blicfang. Realizatorii celor mai reuşite vitrine vor fi premiaţi. I.S. RECOM. organizează o expoziţie cu mijloace de recla­mă şi utilaje de prezentare, vi­zionări de filme de reclamă co­mercială. Vizitarea noilor o­­biective comerciale din Tg.-M­u­reş completează programul schimbului de experienţă. ION TAUBMAN Tg.-Mureş RECLAMAŢI!­­ . In satul Şoimuş, raionul Tirnăveni, există două unităţi comerciale — magazin mixt şi bufet — bine aprovizionate. Cu toate că în acest sat a fost introdusă lumina electrică, în cele două unităţi comerciale nu s-au făcut instalaţiile electrice interioare aferente. Şi mai cu­rios este faptul că nu se găsesc nici lămpi cu petrol. Din acest motiv de cum se lasă seara clienţii nu mai pot fi serviţi. Ce are de gînd conducerea cooperativei de consum? UN GRUP DE COOPERATORI , întreprinderea comercială raională Tirnăveni ne răspun­de că cele sesizate sunt reale. Conducerea U.R.C.C. a luat măsuri pentru instalarea lumi­nii electrice la aceste unităţi. In prezent lucrările sunt termi­nate. „ Căminul cultural din sa­tul Chirileu, raionul Luduş, cu aprobarea nu ştim cui, a fost transformat în locuinţă pentru tovarăşul Ioan Cămărăşan, se­cretar al sfatului popular co­munal Vidrasău. De cînd a fost luată această „măsură“, în Chi- SESIZĂRI bileu nu au mai avut loc acti­vităţi culturale şi nici nu pu­tem viziona programul la tele­vizor. Ne adresăm, pe această cale, redacţiei, cu rugămintea de a interveni pe lingă cei în drept în vederea îndreptării si­tuaţiei. UN GRUP DE TINERI DIN CHIRILEU • Intr-adevăr, localul cămi­nului cultural a fost transfor­mat în locuinţă pentru tovară­şul loan Cămărăşan. In urma acestui fapt s-a stabilit ca în­tr-o altă clădire, ce aparţine sfatului popular, să fie mutat căminul cultural. In prezent localul este terminat urmînd ca pînă in ziua de 5 noiembrie 1967 să fie dat în folosinţă. In ceea ce priveşte organizarea di­feritelor activităţi artistice, dis­tractive şi sportive în satul Chirileu, biroul comitetului ra­ional U.T.C. a luat măsuri pen­tru îmbunătăţirea situaţiei e­­xistente. In acest sens a fost trimis în comună un activist al comitetului raional pentru a ajuta şi­ îndruma activitatea organizaţiilor U.T.C. RĂSPUNSURI Instantanee din Reghin RĂBDAREA ŞI . . . AUTOBUZELE Cetăţeni din oraşul Re­ghin! Doriţi să vă puneţi la încercare răbdarea? Atunci nu mai circulaţi pe jos, ci folosiţi-vă de autobuzele I.G.R. Ele vă oferă posibili­tatea să aşteptaţi în staţii... mult şi bine. Unde in­­ ele nu circulă după orarul afi­şat, ci după unul mai „acă­­tări" — adică „alandala”. Nu pierdeţi prilejul care vi se mai oferă de a vă încerca puterea de răbdare. S-ar pu­tea ca in curînd autobuzele să respecte orarul stabilit. DE LUNI ŞI LUNI... ...In oraşul Reghin nu se găsesc scobitori. Cică, nu se fabrică decit în cantităţi mici. Chiar aşa or fi stînd lucrurile? Oricum, trebuie găsită o soluţie; omul civili­zaţiei contemporane nu se poate lipsi de aşa ceva. AUREL CÂMPEAN •3ÎDBXXSSWU r.-V - în--t7£^rSBra2I2SE» 0 nouă unitate indus­trială N (Urmare din pag. I.) ^ două luni mai devreme, funda­­­­ţiile cazanelor 1 şi 2, cuva izo­­■ tatoare împreună cu perna a- I mortizoare, radierul primei­­ turbine şi alte instalaţii. De- I păşirea ritmică, lună de lună,­­ a prevederilor de plan se da­­t­­oreşte îndeosebi realizării u­­­­nei productivităţi medii pe şan­­t­­ier, mai mare cu peste 7 la­­ sută faţă de plan.­­ Succesele înregistrate pînă a­­£ cum sînt o dovadă în plus a­­ hotărîrii unanime a constructo- t rilor de a da în exploatare * înainte de termen marele obiec­­-[ tiv energetic, aşa cum s-au an­­­­gajat la începerea lucrărilor.

Next