Steaua Roşie, iunie 1968 (Anul 19, nr. 129-154)

1968-06-06 / nr. 133

Ioan Singeorzan a ieșit la pensie. Colegii lui de muncă au hotărit să-l sărbătorească cum se cuvine. Flori, cadouri cuvinte de laudă... Sărbătoritul s-a ridicat mulțumească: — Eu, ce să spun? Am mun­cit și mi-am făcut datoria, a­­colo unde a fost nevoie de mi­­ne. Și, nu vă uitați că-mi tre­­murăm paharul în mină, că nu-i de bătrînețe. E că mă despart de fabrica as­ta, unde lucrez de mai mult de 20 de ani și unde am atîția prieteni... Pe vremea cînd Ioan Sin­­georzan s-a angajat la coope­rativă, fabrica nu exista. Abia mai tirziu s-a construit un corp, apoi altul.. . Nea Ion era pe atunci contabil şef. Şi încet, încet, mai ales du­­pă 1959, cînd fabrica a devenit întreprindere de stat, sectoa­rele au fost utilate cu maşini moderne, rapide, a căror pro­ductivitate o depăşeşte pe cea a maşinilor din 1959, de peste două ori. Şi nea Ion a fost prezent la toate aceste prefaceri, contri­buind activ la succesul lor, cinstind calitatea de membru al partidului, pe care o are din 1947. Acum, cind te desparţi de noi, pentru a profita de o odihnă pe care o meriţi din plin, îmi spunem din toată ini­­ma: ,,Să trăieşti ani mulţi şi fericiţi, nea Ioane!“. CONSTANTIN LERESCU de la I.I. „Mureşul“ sa Chioşcuri alimentare în întreprinderi Venind în ajutorul aprovi­zionării cu alimente a munci­torilor din diferite întreprin­deri, O.C.L. Mixt din Reghin a înfiinţat de curind cîteva chioşcuri alimentare de incin­tă. Astfel de chioşcuri au fost deschise la I.P.M. Sport şi în cadrul şantierului de la C.I.L. Iniţiativa s-a dovedit a fi efi­­­cientă, reducîndu-se conside­rabil ieşirile lucrătorilor din întreprinderi pentru procu­rarea de alimente în timpul orelor de producţie. Secvenţe contradictorii dintr-un scurt-metraj rural . Poarta, Ericea, Onuca şi Lefa­­la sunt sate ca atîtea altele de pe cîmpie. Nu prea mari, dar cochete. Oamenii se cunosc bi­ne unul pe altul, iar la nevoie se ajută frăţeşte. Firea lor vese­lă şi deschisă te cucereşte de la prima vorbă şi îţi întăreşte con­vingerea că s-au aflat dintot­­deauna în bună înţelegere. Confirmările n-au lipsit şi nu lipsesc nici acum. Cu ani în ur­mă, ascultînd îndemnul partidu­lui ei au brăzdat haturile, alcă­­tuind cu toţii o singură coope­rativă agricolă. I-au pus atunci numele drag tuturor : Unirea. Şi unirea le-a dat putere şi spor în toate. Spor în muncă, spor în agoniseală, spor în în­frumuseţarea vieţii spirituale. Dumitru Loghin, unul din gospodarii care a pus umărul la multe, ne destăinuieşte. — Tot ce s-a înfăptuit în ul­timii ani în satele noastre poar­tă semnătura contribuţiei tutu­ror. Şcolile noi, magazinele, că­­minele culturale şi alte edificii înălţate în cele patru sate au la temelia lor o părticică din munca şi contribuţia bănească a fiecărui sătean. I-am văzut şi eu în satul Poar­ta lucrînd la terminarea unui nou cămin cultural prevăzut cu o sală de spectacole cu 250 de locuri. Munceau cu suflet ca la propria lor casă. Anul trecut au terminat construcţia unei mori cu valţuri. Numai valoarea mun­cii prestate aici voluntar de să­teni se ridică la suma de peste 30.000 lei. Ni s-a vorbit în cu­vinte elogioase despre gospodari­­a Horea Horaţiu, Vasile Costi­­naş, Vasile Mureşan, Dumitru Horaţiu, Zaharia Butiurcă, Au­gustin Sabău, Dionisie Cheţan, Grigore Moldovan şi mulţi alţii care au pus umărul fără să se cruţe peste tot unde a fost greu, unde s-a înălţat ceva pentru ob­­ştea celor patru sate. Oamenii de aici au făcut mul­te lucruri bune pentru satele lor. Cu un sprijin mai prompt se puteau înfăptui şi altele. Mulţi ne-au vorbit de greutăţile ce le întîmpină din cauza lipsei unui local corespunzător în ca­re cooperaţia să-şi desfacă măr­furile în satul Ercea. Gestiona­rul Ilie Pincă o simte direct. In singura încăpere mică ce o are la dispoziţie nu poate face o bună deservire cu toate mărfurile solicitate şi mai ales cu greu le poate păstra de-a valma. Con­­strucţia morii a fost şi ea primi­tă cu bucurie. Din păcate, bucu­­ria n-a ţinut mult. Locuitorii ce­lor patru sate sunt şi acum ţie­­voiţi să macine pe la morile din Toldal, Voivodeni ori Ernei Motivul ? O condamnabilă ne­glijenţă. In luna august a anu­lui trecut au fost trimise pen­tru reparaţii două valţuri de grîu la întreprinderea „Repu­­blica” din Reghin. In urmă cu o lună valţurile au sosit, dar stau şi acum aruncate prin moară. Cei care se pricep, mo­rarii, sunt de părere că în ha­lul în care se află nici nu vor putea funcţiona. Oare cei de la Reghin au alte norme de cali­tate la lucrările ce le fac pen­tru unităţile de la sate ? Locuitorii din aceste sate au şi alte insatisfacţii. In primul rînd sînt nemulţumiţi de pro­­gresele foarte modeste ale coo­perativei agricole în care lu­crează. — In ultimul timp, e drept, am cam bătut pasul pe loc, ne confirmă contabilul şef răsfoind dosarele ce le are la îndemînă. — Cu o valoare a zilei-muncă de numai 9,75 lei cit a fost în anul trecut, eu mă descurc des­tul de greu, ne spune Nicolae Pal. In alţi ani treburile au mers mai bine şi vedem că în alte părţi cîştigul este în creş­­tere. La noi sunt unele lucruri care nu merg cum trebuie. Care sunt aceste lucruri ? In parte le-am aflat din discuţiile ce le-am avut cu mai mulţi ţă­rani cooperatori. Se pare că principala vină o poartă cei că­rora adunarea generală le-a în­credinţat mandatul conducerii. Unii din aceştia nu s-au dovedit a fi buni gospodari şi n-au muncit cu tragere de inimă în folosul obştei. Au fost şi din a­­ceia care s-au gîndit doar cum să se descurce ei mai bine. Cum poate fi calificat gestul tovarăşilor Teodor Milăşan, Vasi­le Blaga, Alexandru Călin şi Mi­­hai Banga, membri în consiliul de conducere, care şi-au a­­runcat răspunderea ca pe o hai­nă rea, au părăsit cooperativa intr-un moment greu şi s-au angajat la diferite întreprinderi din judeţul nostru ? In orice caz nu ca o dovadă de solidari­­tate. Sectoarele de care se ocu­pau au rămas fără îndrumare şi fără control. Şi s-au găsit apoi destui care au muncit doar ca să treacă timpul şi să pretindă pentru orice, pontaje cit mai mari. Molima „dezertării" s-a extins şi la alţii. Mai mult de 80 de bărbaţi şi-au lăsat consă­tenii să se descurce cum or pu­tea şi s-au dus în căutarea u­­nor cîştiguri mai uşoare. In a­­ceastă situaţie cei care din dra­goste pentru satul lor au rămas acasă, nu s-au mai putut des­curca deşi au muncit din răspu­teri. Lipsiţi de forţa necesară, ei nu au putut executa la timp lucrările de întreţinere. Multe culturi şi pe suprafeţe destul de mari au rămas nelucrate. In aceste condiţii şi producţiile au fost foarte mici, la soia 500 kg la hectar, faţă de 1.200 kg cu un an în urmă, 876 kg de po­rumb la hectar, 9.800 kg de sfeclă de zahăr la hectar etc. In satul Onuca, brigada „condu­să" pe atunci de Augustin Duca a obţinut de pe 37 de hectare cultivate cu porumb o produc­ţie sub 500 kg la hectar. Curios că deşi situaţia era cunoscută, organele în drept să o facă nu au luat măsuri să oprească e­­xodul, să întărească organizarea muncii şi cointeresarea mate­rială, răspunderea celor inves­tiţi să conducă. In brigada din Lefaia unde organizarea muncii a fost bine făcută şi rezultatele au fost incomparabil mai bune. Se spune că lucrurile se vor îndrepta în acest an. Cîteva semne există. Culturile au fost împărţite pentru întreţinere pe braţe de muncă şi se va acorda retribuţie suplimentară. Remar­căm totuşi că organizarea mun­cii s-a tărăgănat prea mult, ast­fel că în timp ce unii au termi­nat prima praşilă la porumb şi sfeclă, alţii nici n-au început în­că această lucrare. Deşi există semne că şi participarea la muncă va fi mai bună (mulţi din cei plecaţi s-au întors în sat cu dorinţa să pună umărul la săltarea cooperativei lor), totuşi în unele brigăzi mai sunt ţărani cooperatori care nu vin la lucru. In brigada a II-a sînt 29 de cooperatori care pînă la sfîrşitul lunii aprilie nu au reali­zat nici o zi-muncă, iar în bri­gada a III-a mai mult de 60 de cooperatori sunt în aceeaşi situa­­ţie. In timp ce Augustin Blaga are deja 125 de zile-muncă efec­tuate, alţi cooperatori în plină putere ca Grigore Bogdan, Ion Pal, Traian Pal, Simion Blaga, Teodor Oltean şi alţii nu au lu­crat nici o zi în cooperativă. Es­­te timpul ca toţi membrii coo­peratori să înţeleagă că stă în puterea lor să-şi mărească cîş­tigul. Pentru aceasta munca nu trebuie lăsată doar pe umerii cî­­torva, oricît de harnici şi con­ştiincioşi ar fi aceştia. M. BALDEANU Pe şantierul Complexului industrial faianţă-sticlă din Sighişoara (Urmare din pag. 1) nenumărate modificări în execu­ţie din cauza beneficiarului, po­sibilităţile de îndrumare şi­ con­ducere competentă a lucrărilor de pe şantier scad şi mai mult. Această stare de lucruri gene­rează lucrări de slabă­­calitate sau greşit executate, a căror re­facere înghite un mare volum de muncă, ducînd la creşterea cheltuielilor de construcţii. Iată cîteva exemple spicuite din ca­ietul beneficiarului: la staţia de reglare gaze s-a turnat betonul fără a se introduce mustăţile de oţel-beton în scheletul de re­zistenţă. Din cauza montării ne­corespunzătoare a tuburilor de beton la canalul menajer al complexului, s-a cheltuit mult timp cu remedierile pentru asi­gurarea etanşeităţii canalului colector. Canalul de ventilaţie de la hala decor a fost executat greşit. Ca atare, pe acest şantier în nici o lună lucrătorii nu au reuşit să realizeze productivita­tea muncii planificată. Forţa de muncă continuă să lipsească pe şantier, deşi de o lună de zile s-au făcut promisiuni pentru a­­sigurarea ei. Aceste rămîneri în urmă au făcut ca antreprenorul general să nu poată asigura frontul de lucru subantreprenorilor. Insta­latorii sunt opriţi în executarea lucrărilor de instalaţii electrice şi de ventilaţie pentru că tencu­­ielile de la hala cuptoarelor, centralele de ventilaţie de la ha­la decor, frontoanele­ nu sunt terminate, deşi, după grafice, termenul de execuţie al acestor lucrări a expirat. La fel, lucră­rile de hidro şi termoizolaţii nu se execută pentru că antrepre­norul general şi beneficiarul în­că n-au asigurat condiţii de ca­zare izolatorilor. Pe şantier lu­crătorii sunt expuşi accidentelor. Deseori, din lipsa frontului de lucru îi găseşti pe zidari, izo­latori­ şi instalatori îngrămădiţi, cocoţaţi de schele sau acoperiş iar ceilalţi executînd lucrările de sol, fapt care uşurează pro­ducerea accidentelor. Aceste as­pecte au şi alte implicaţii. In­stalatorii şi izolatorii au adus forţa de munca calificată pentru a ataca din plin lucrările. Din lipsa frontului de lucru ea nu poate fi folosită integral, ceea ce are repercusiuni asupra sta­bilităţii cadrelor. Am avut posibilitatea de a analiza stadiul lucrărilor de pe şantier împreună cu toţi factorii care concură la realizarea obiec­tivului. Inginer Liviu Cristescu, şeful şantierului din partea an­treprenorului general, ing. Za­haria Verdeş, dirigintele de şan­tier, ing. Haralambie Sava, şe­ful şantierului de instalaţii, in­ginerul Vaier Herlea, şeful şan­tierului de izolaţii hidro şi ter­mo. Vreau să remarc că din cau­za unor greşeli ale constructo­rului şi beneficiarului în plani­ficarea volumului de investiţii din primul trimestru (determi­nate de anumite interese de moment) tărăgănarea lucrărilor a fost consfinţită de comun a­­cord. Totuşi, pe parcurs s-au creat condiţii de atacare din plin a lucrărilor. Aceste condiţii au existat şi acum o lună, dar ma­terializarea lor s-a izbit de lipsa de voinţă, de indiferenţa condu­cerii şantierului. Aceasta a reie­şit şi din discuţiile purtate cu constructorii. Apreciem, în afară de dorinţa legitimă a beneficia­rului, poziţia subantreprenorilor, seriozitatea şi răspunderea cu care au analizat situaţia actuală a lucrărilor. Insistenţa cu care au cerut front de lucru consti­tuie un avertisment serios pen­tru antreprenorul general, un semnal de trezire la realitate. Optimist, şeful şantierului, ing. Cristescu Liviu, ne-a asigurat că lucrările vor fi terminate la timp. Nu ştim pe ce este fondat acest optimism. Tre­buie să reamintim şefului de şantier că pînă la în­ceperea probelor tehnologice mai sunt doar cîteva luni. Execu­tarea lucrărilor de construcţii şi în special montarea utilajelor paralel cu desfăşurarea produc­ţiei va îngreuna şi încetini rit­mul de execuţie. Pentru ca punerea în funcţiu­ne a obiectivului să nu fie peri­clitată, e necesar ca, conducerea I.S.C.M. Braşov, beneficiarul îm­preună cu Consiliul popular al municipiului Sighişoara să ana­lizeze situaţia de pe acest şan­tier, să ia operativ măsurile ce­le mai eficiente. O noua formă de ornare floricolă a localitâfilor CLUJ. — Horticultorul Martin Katz, din Cluj, a conceput o nouă formă de ornare floricolă a localităţilor urbane. In locul benzilor verzi, care se reduc treptat din cauza circulaţiei in­tense, el propune ca pe stîlpii de troleibuz, pe cei de iluminat şi de telegraf, pe ziduri şi gar­duri să fie fixate ghivece cu flori hidroponice. Spre deosebi­re de fîşiile de pămînt cultivate cu flori, care pretind un mare volum de muncă — săpat, pli­vit, udat — acestea prezintă multiple avantaje. In primul rînd florile astfel expuse durea­ză din luna mai pînă la sfîrşitul lui octombrie şi nu au nevoie de pămînt. In ghivece, la rădăcina lor, se toarnă o soluţie special preparată care se completează doar o dată pe săptămînă, în timpul nopţii, cu ajutorul unei „lulele" hidroponice. Pe de altă parte, aflate la oarecare înălţi­me, florile nu pot fi călcate, rupte, murdărite. S-a calculat că întreţinerea unui ghiveci cu flori hidroponice costă pe an 1,20 lei, ceea ce înseamnă o însemnată economie de fonduri. Acest or­nament floral poate fi extins şi în instituţii şi întreprinderi, în şcoli şi localuri publice. (Agerpres) Bobby Solo şi Kalinka pe discuri La magazinul „Melodia" din Tg.-Mureş au sosit primele discuri cu înregistrări din muzica uşoară prezentată la Festivalul internaţional de muzică uşoară Braşov — Ro­mânia 1968. Bobby Solo şi formaţia sa au înregistrat melodiile: „Pan­tofi albaştri de antilopă", fast rock; „Cel ce greşeşte", slaw-rock; „Nebun după ti­ne", shuffle; „San Francisko“, medium shake; „Blues, pen­tru o femeie oarecare", boun­ce; „Mai mult", twist lent; „O porţie mare de iubire", rock; „Siesta", rumbă lentă; „Ploaia şi noi", slaw-rock; „Ultimul vals", vals lent; „Ni­meni nu ştie prin ce am tre­cut", tradiţional; „Şi-acum ce voi face iubitule?", aparţin cîntăreţei belgiene Kalinka, care la Festivalul de la Bra­şov a distinsă cu „Cerbul de bronz". In curind vor sosi la Tg.­­Mureş şi alte discuri cu melo­diile care au fost interpretate la Festivalul de la Brașov. La C.I.L. Reghin a fost pusă re­cent în funcţiune o maşină de confecţionat cla­me, de o produc­tivitate foarte ridicată (circa 6 milioane pe lu­nă). Ea poate confecţiona cla­me de 3 dimen­siuni şi este complet automa­tizată. Vie activitate în porturile fluviale Porturile noastre maritime şi fluviale au cunoscut în aceste zile o vie activitate comercială. Prin intermediul întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Romtrans" au fost exportate, prin portul maritim Constanţa, însemnate cantităţi de fontă în Italia şi R.A.U., ciment in Arabia Saudită, Ghana şi Libia, produse chimice în Olanda, precum şi cherestea în Arabia Saudită. In Ghana au fost trimise autoturis­me tip I.M.S. In acelaşi port au sosit din import zeci de mii de tone de minereu de fier şi la­minate din Algeria, India şi Ita­­lia, cărbuni codificabili din S.U.A., precum şi fosfaţi din Izrael. In aceeaşi perioadă au fost descărcate în portul Brăila mii de tone de laminate sosite din Italia, precum şi orez din R.A.U., iar în portul Galaţi laminate ex­pediate din Franţa şi R.F. a Ger­maniei. (Agerpres) CETĂŢENEŞTI CINE PLĂTEŞTE ? In strada Libertăţii din Tîrgu-Mureş s a început în luna februarie construcţia unei cofetării. S-a montat schelăria me­talică, un zid de un metru înălţime de jur-împrejur (în total 16 m­p zidărie) şi sa aşezat tabla pe acoperiş. Totul însă s-a făcut în zadar. S-a constatat că scheletul metalic nu rezistă, iar tabla de pe acoperiş permite infiltrarea apei în local. Acum totul se demolează. Cine şi-a permis oare să arunce banii sta­tului pe lucrări de mîntuială? PETELE DE LA CURĂŢĂTORIE Cetăţeanul A. C. din Tîrgu-Mureş, a predat la o unitate a cooperativei „Textila Mureş“ un costum pentru curăţat. Lu­crătorii de la ghişeul de primire din strada Kossuth Lajos au promis că va fi curăţat în două săptămîni. Cu toate că terme­nul a fost depăşit cu o săptămînă, costumul a fost tot cu pete. Oare nu constituie acest fapt o pată în activitatea cură­ţătoriei? '** ■**-' —---- ' 1 . r .-„4 -1.-.--- 4΄ W PARCUL CU... SURPRIZE In parcul „Harghita“ de la Tg.-Mureş, nu de mult au fost instalate tarabe cu scrincioabe, căluşei, jocuri de precizie, tragere la ţintă cu arma, dîndu-se chiar şi spectacole cu nu­­mere de iluzionism. Acestea le văd toţi cetăţenii care poposesc aici. In schimb, nimeni din cei care ar trebui, nu vede că în spatele clădirii fostei biblioteci pentru copii, stau grămezi de murdărie. COINCIDENTA ? O familie din Sîndominic, judeţul Harghita, a expediat o carte poştală, adresată lui Simon József din Gheorghieni, strada N. Bălcescu, bloc 25. Cartea poştală a ajuns în strada N. Bălcescu nr. 25, dar nu în Gheorghieni, ci în Tîrgu-Mureş. Să fie oare o coincidenţă? Nu. Este o neglijenţă. Se vede de la o ... poştă. DUPĂ BUNUL PLAC Şoferul Kerekes Dionisie, de la Autobaza Sighişoara, con­­ducind autobuzul 31 — BV — 2­696, uneori are o comportare nedemnă faţă de călători. Intr-una din zile, în timp ce tre­­buia să plece pe ruta Sighişoara — Criţ, pe lingă faptul că nu a luat în maşină doi călători (deşi existau locuri), a început să-i insulte. In centrul oraşului însă, a oprit la semnul unui tinăr, fiindu l în maşină. Drept pentru care, aşteptăm un semnal din partea conducerii autobazei. Rubrică realizată de AUREL DAN Cînd şi cum se vor desfăşura examenele (Urmare din pag. 1) desfăşoară lecţiile de sinteză pentru examenul de bacalaureat, în cadrul liceelor unde există curs seral. In liceele de cultură generală, clasele IX—XI, curs de zi şi se­ral, ultima zi de şcoală va fi 15 iunie. Liceele de specialitate îşi vor încheia cursurile în 10 iunie, da­tă la care începe practica de va­­ră, după cum urmează: între 10—22 iunie pentru anul I şi în­tre 10 iunie — 6 iulie pentru anii II şi III. Durata practicii pentru elevii liceelor de specia­litate este cuprinsă între 2—4 săptămîni. In aceeaşi perioadă se încheie cursurile şi se desfăşoară prac­tica şi pentru şcolile profesio­nale şi tehnice. Serbarea de sfîrşit de an, la nivelul şcolilor, pentru clasele I—VIII din municipiul Tg.-Mu­­reş are loc în ziua de 8 iunie după-amiază, iar în mediul să­tesc şi în celelalte oraşe din judeţ, serbarea de sfîrşit de an va avea loc în ziua de 9 iunie. Tot duminică, 9 iunie, la nivelul oraşului Tg.-Mureş, va avea loc o mare serbare cultural-sporti­vă, dimineaţă pe stadionul „23 August" şi după-amiază pe Pla­toul Corneşti, în liceele de spe­cialitate, şcoli profesionale şi tehnice precum şi în liceele de cultură generală se va desfăşura în prima duminică după termi­narea cursurilor. _ Ţinînd seamă de faptul că anul acesta la cursurile de zi ale liceelor de cultură generală nu sunt absolvenţi, pentru cine va avea loc bacalaureatul? — Anul acesta examenul de bacalaureat va fi susţinut de absolvenţii liceului seral şi fără frecvenţă, ultima promoţie cu 11 clase, de cei care termină cursurile liceului de muzică şi arte plastice şi de către restan­­ţieri. In acest an Ministerul In­­văţămintului a aprobat o sesiu­ne specială pentru restanţierii din ultimii zece ani (1958— 1968). Restanţierii au dreptul să susţină bacalaureatul în una din cele două sesiuni ale anului — luni­ 3 sau august 1968 — care se va desfăşura la liceul „Al. Pa­­piu Ilarian“ pentru toţi absol­venţii restanţieri din judeţ. Sesiunea de vară a bacalau­reatului se desfăşoară între 17— 27 iunie. — Unde vor putea merge ab­solvenţii claselor a Vill­a? — In liceele teoretice şi de specialitate, sesiunea de vară a examenului de admitere are loc între 18—27 iunie. In această ordine, probele practice la li­ceele de artă, la liceele cu pro­gram special de educaţie fizică precum şi la liceele pedagogice au loc între 14—16 iunie. Exa­menele scrise se dau la: limba română, matematică şi limba maternă la liceele cu limba de predare a naţionalităţilor conlo­cuitoare; la liceele de speciali­tate la limba română şi matema­tică. Examenul oral la liceele teoretice şi pedagogice se va da la limba română, istoria patriei, matematică, plus limba mater­nă la secţiile cu limba de pre­­dare a naţionalităţilor conlocui­toare; la liceele de specialitate examenul oral se va da la mate­matică şi română. Sesiunea de vară a examenu­lui de admitere în şcolile profe­­sionale se desfăşoară între 1—12 iulie. Intre 1—9 septembrie va avea loc încă o sesiune. Exame­nul constă în probe scris-oral la limba română şi matematică. Sesiunea de toamnă a exame­nului de admitere pentru liceele de toate gradele va avea loc în­­tre 2—9 septembrie, iar probele practice între 28—30 august. Concursul de admitere în în­­văţămîntul seral are loc între 25—30 august, iar pentru cursu­rile fără frecvenţă între 20—30 septembrie. Şi ultimul capitol, despre care dorim să se intereseze cu­ mai puţini elevi: examenele de corigenţă pentru clasele VIII şi IX, au loc între 25 şi 27 august, iar pentru clasele V, VI, VII, X şi XI între 2—5 septembrie. Examenele de corigenţă pentru clasele XI curs seral cu 11 clase între 14—16 august, iar pentru clasele IX, X, XI ale şcolii de 12 ani între 15—20 august. Sesiunea de examene pentru cursurile fără frecvenţă: pentru clasele V—VIII şi IX, X, XI ale şcolii de 12 ani, examenele au loc între 27 iunie — 10 iulie. Examenele de corigenţă la cla­sele VIII şi XI ale şcolii de 11 ani, au loc între 14—16 august, iar pentru clasele V, VI, VII, X şi XI ale şcolii de 12 ani, între 28—30 septembrie. Corigentele pentru clasa a IX-a se desfăşoa­ră între 15—20 septembrie. Re­­petenţii claselor a IX-a dacă vor să-şi continue studiile (curs de zi, seral şi fără frecvenţă), tre­buie să depună examen de admi­tere. Pentru informaţii amănunţite în legătură cu structura anului şcolar 1967/68 şi data examene­lor consultaţi Buletinul Ministe­rului Învăţămîntului nr. 4, se­riile A şi B din decembrie 1967. STEAUA ROSIE PAGINA 3 NOTE Revărsarea“ tarabelor Dintotdeauna, strada a consti­tuit un element de bază în preo­­cupările cotidiene ale oamenilor. Fireşte,­­ proporţiile se impun a­­tunci cînd e vorba de sat sau oraş. Astăzi însă, indiferent de a­­ceste „delimitări", cu toţii, deo­potrivă, suntem­ mai mult decit atenţi cu strada pe care locuim — cu mediul natural ambiant în general, în care ne petrecem atît clipele de răgaz cit şi cele de muncă. Sub acest aspect, străzile tir.­gumureşene oferă o adevărată „carte de vizită" a atenţiei pe care locuitorii bătrînului oraş, împreună cu edilii municipali­tăţii, o acordă întreţinerii şi în­frumuseţării străzilor. Supără atunci „petele" pe care unii le provoacă pe străzile noas­tre, pete care se manifestă sub cele mai diverse forme: gunoaie, hîrtii aruncate anapoda, trotua­re neîngrijite, lipsa florilor de pe alei... De la o vreme, în chiar cen­trul „oraşului florilor" — aşa este recunoscut Tîrgu-Mureşul — au început să apară alte pete, de altă natură. E vorba de o se­rie de tinichele şi placaje comer­ciale, fără gust şi fără ţintă, ca şi de o adevărată revărsare a tarabelor O.C.L. Produse indus­triale, T.A.P.L., O.C.L. Produse alimentare sau O.V.L.F. Iată o singură mostră, dintre zecile pe care ni le oferă Piaţa Trandafirilor. In faţa marilor magazine „Corso" şi „Confec­­ţia", în vadul hotelului „Transil­vania" şi a restaurantului „Mu­reşul" — vizitate în aceste zile de sute de turişti din ţară şi de peste hotare — s-au revărsat, peste noapte, nu mai puţin de trei tarabe care desfac tot ceea ce a mai rămas nedesfăcut în magaziile O.C.L.-urilor. Este i­­maginea cea mai nepotrivită despre mărfurile care s-ar găsi (chipurile) în magazinele noas­tre. Nu suntem­ împotriva comer­ţului „la faţă" .Dar atunci cînd acest comerţ este lipsit de orice spirit de prezentare, cînd în fo­­cul unor tonete aranjate cu gust se înşiruie „n" tarabe împresu­rate de hîrtii, de alţi vînzători ambulanţi — de la covrigari la vînzători de ziare — daţi-ne voie să cer­em forurilor compe­tente să restituie ordinea şi frumuseţea străzilor noastre. Şi mai sunt şi alte tarabe care ar putea fi... condensate. ATANASIE POPA

Next