Steaua Roşie, iunie 1968 (Anul 19, nr. 129-154)
1968-06-06 / nr. 133
Ioan Singeorzan a ieșit la pensie. Colegii lui de muncă au hotărit să-l sărbătorească cum se cuvine. Flori, cadouri cuvinte de laudă... Sărbătoritul s-a ridicat mulțumească: — Eu, ce să spun? Am muncit și mi-am făcut datoria, acolo unde a fost nevoie de mine. Și, nu vă uitați că-mi tremurăm paharul în mină, că nu-i de bătrînețe. E că mă despart de fabrica asta, unde lucrez de mai mult de 20 de ani și unde am atîția prieteni... Pe vremea cînd Ioan Singeorzan s-a angajat la cooperativă, fabrica nu exista. Abia mai tirziu s-a construit un corp, apoi altul.. . Nea Ion era pe atunci contabil şef. Şi încet, încet, mai ales după 1959, cînd fabrica a devenit întreprindere de stat, sectoarele au fost utilate cu maşini moderne, rapide, a căror productivitate o depăşeşte pe cea a maşinilor din 1959, de peste două ori. Şi nea Ion a fost prezent la toate aceste prefaceri, contribuind activ la succesul lor, cinstind calitatea de membru al partidului, pe care o are din 1947. Acum, cind te desparţi de noi, pentru a profita de o odihnă pe care o meriţi din plin, îmi spunem din toată inima: ,,Să trăieşti ani mulţi şi fericiţi, nea Ioane!“. CONSTANTIN LERESCU de la I.I. „Mureşul“ sa Chioşcuri alimentare în întreprinderi Venind în ajutorul aprovizionării cu alimente a muncitorilor din diferite întreprinderi, O.C.L. Mixt din Reghin a înfiinţat de curind cîteva chioşcuri alimentare de incintă. Astfel de chioşcuri au fost deschise la I.P.M. Sport şi în cadrul şantierului de la C.I.L. Iniţiativa s-a dovedit a fi eficientă, reducîndu-se considerabil ieşirile lucrătorilor din întreprinderi pentru procurarea de alimente în timpul orelor de producţie. Secvenţe contradictorii dintr-un scurt-metraj rural . Poarta, Ericea, Onuca şi Lefala sunt sate ca atîtea altele de pe cîmpie. Nu prea mari, dar cochete. Oamenii se cunosc bine unul pe altul, iar la nevoie se ajută frăţeşte. Firea lor veselă şi deschisă te cucereşte de la prima vorbă şi îţi întăreşte convingerea că s-au aflat dintotdeauna în bună înţelegere. Confirmările n-au lipsit şi nu lipsesc nici acum. Cu ani în urmă, ascultînd îndemnul partidului ei au brăzdat haturile, alcătuind cu toţii o singură cooperativă agricolă. I-au pus atunci numele drag tuturor : Unirea. Şi unirea le-a dat putere şi spor în toate. Spor în muncă, spor în agoniseală, spor în înfrumuseţarea vieţii spirituale. Dumitru Loghin, unul din gospodarii care a pus umărul la multe, ne destăinuieşte. — Tot ce s-a înfăptuit în ultimii ani în satele noastre poartă semnătura contribuţiei tuturor. Şcolile noi, magazinele, căminele culturale şi alte edificii înălţate în cele patru sate au la temelia lor o părticică din munca şi contribuţia bănească a fiecărui sătean. I-am văzut şi eu în satul Poarta lucrînd la terminarea unui nou cămin cultural prevăzut cu o sală de spectacole cu 250 de locuri. Munceau cu suflet ca la propria lor casă. Anul trecut au terminat construcţia unei mori cu valţuri. Numai valoarea muncii prestate aici voluntar de săteni se ridică la suma de peste 30.000 lei. Ni s-a vorbit în cuvinte elogioase despre gospodaria Horea Horaţiu, Vasile Costinaş, Vasile Mureşan, Dumitru Horaţiu, Zaharia Butiurcă, Augustin Sabău, Dionisie Cheţan, Grigore Moldovan şi mulţi alţii care au pus umărul fără să se cruţe peste tot unde a fost greu, unde s-a înălţat ceva pentru obştea celor patru sate. Oamenii de aici au făcut multe lucruri bune pentru satele lor. Cu un sprijin mai prompt se puteau înfăptui şi altele. Mulţi ne-au vorbit de greutăţile ce le întîmpină din cauza lipsei unui local corespunzător în care cooperaţia să-şi desfacă mărfurile în satul Ercea. Gestionarul Ilie Pincă o simte direct. In singura încăpere mică ce o are la dispoziţie nu poate face o bună deservire cu toate mărfurile solicitate şi mai ales cu greu le poate păstra de-a valma. Construcţia morii a fost şi ea primită cu bucurie. Din păcate, bucuria n-a ţinut mult. Locuitorii celor patru sate sunt şi acum ţievoiţi să macine pe la morile din Toldal, Voivodeni ori Ernei Motivul ? O condamnabilă neglijenţă. In luna august a anului trecut au fost trimise pentru reparaţii două valţuri de grîu la întreprinderea „Republica” din Reghin. In urmă cu o lună valţurile au sosit, dar stau şi acum aruncate prin moară. Cei care se pricep, morarii, sunt de părere că în halul în care se află nici nu vor putea funcţiona. Oare cei de la Reghin au alte norme de calitate la lucrările ce le fac pentru unităţile de la sate ? Locuitorii din aceste sate au şi alte insatisfacţii. In primul rînd sînt nemulţumiţi de progresele foarte modeste ale cooperativei agricole în care lucrează. — In ultimul timp, e drept, am cam bătut pasul pe loc, ne confirmă contabilul şef răsfoind dosarele ce le are la îndemînă. — Cu o valoare a zilei-muncă de numai 9,75 lei cit a fost în anul trecut, eu mă descurc destul de greu, ne spune Nicolae Pal. In alţi ani treburile au mers mai bine şi vedem că în alte părţi cîştigul este în creştere. La noi sunt unele lucruri care nu merg cum trebuie. Care sunt aceste lucruri ? In parte le-am aflat din discuţiile ce le-am avut cu mai mulţi ţărani cooperatori. Se pare că principala vină o poartă cei cărora adunarea generală le-a încredinţat mandatul conducerii. Unii din aceştia nu s-au dovedit a fi buni gospodari şi n-au muncit cu tragere de inimă în folosul obştei. Au fost şi din aceia care s-au gîndit doar cum să se descurce ei mai bine. Cum poate fi calificat gestul tovarăşilor Teodor Milăşan, Vasile Blaga, Alexandru Călin şi Mihai Banga, membri în consiliul de conducere, care şi-au aruncat răspunderea ca pe o haină rea, au părăsit cooperativa intr-un moment greu şi s-au angajat la diferite întreprinderi din judeţul nostru ? In orice caz nu ca o dovadă de solidaritate. Sectoarele de care se ocupau au rămas fără îndrumare şi fără control. Şi s-au găsit apoi destui care au muncit doar ca să treacă timpul şi să pretindă pentru orice, pontaje cit mai mari. Molima „dezertării" s-a extins şi la alţii. Mai mult de 80 de bărbaţi şi-au lăsat consătenii să se descurce cum or putea şi s-au dus în căutarea unor cîştiguri mai uşoare. In această situaţie cei care din dragoste pentru satul lor au rămas acasă, nu s-au mai putut descurca deşi au muncit din răsputeri. Lipsiţi de forţa necesară, ei nu au putut executa la timp lucrările de întreţinere. Multe culturi şi pe suprafeţe destul de mari au rămas nelucrate. In aceste condiţii şi producţiile au fost foarte mici, la soia 500 kg la hectar, faţă de 1.200 kg cu un an în urmă, 876 kg de porumb la hectar, 9.800 kg de sfeclă de zahăr la hectar etc. In satul Onuca, brigada „condusă" pe atunci de Augustin Duca a obţinut de pe 37 de hectare cultivate cu porumb o producţie sub 500 kg la hectar. Curios că deşi situaţia era cunoscută, organele în drept să o facă nu au luat măsuri să oprească exodul, să întărească organizarea muncii şi cointeresarea materială, răspunderea celor investiţi să conducă. In brigada din Lefaia unde organizarea muncii a fost bine făcută şi rezultatele au fost incomparabil mai bune. Se spune că lucrurile se vor îndrepta în acest an. Cîteva semne există. Culturile au fost împărţite pentru întreţinere pe braţe de muncă şi se va acorda retribuţie suplimentară. Remarcăm totuşi că organizarea muncii s-a tărăgănat prea mult, astfel că în timp ce unii au terminat prima praşilă la porumb şi sfeclă, alţii nici n-au început încă această lucrare. Deşi există semne că şi participarea la muncă va fi mai bună (mulţi din cei plecaţi s-au întors în sat cu dorinţa să pună umărul la săltarea cooperativei lor), totuşi în unele brigăzi mai sunt ţărani cooperatori care nu vin la lucru. In brigada a II-a sînt 29 de cooperatori care pînă la sfîrşitul lunii aprilie nu au realizat nici o zi-muncă, iar în brigada a III-a mai mult de 60 de cooperatori sunt în aceeaşi situaţie. In timp ce Augustin Blaga are deja 125 de zile-muncă efectuate, alţi cooperatori în plină putere ca Grigore Bogdan, Ion Pal, Traian Pal, Simion Blaga, Teodor Oltean şi alţii nu au lucrat nici o zi în cooperativă. Este timpul ca toţi membrii cooperatori să înţeleagă că stă în puterea lor să-şi mărească cîştigul. Pentru aceasta munca nu trebuie lăsată doar pe umerii cîtorva, oricît de harnici şi conştiincioşi ar fi aceştia. M. BALDEANU Pe şantierul Complexului industrial faianţă-sticlă din Sighişoara (Urmare din pag. 1) nenumărate modificări în execuţie din cauza beneficiarului, posibilităţile de îndrumare şi conducere competentă a lucrărilor de pe şantier scad şi mai mult. Această stare de lucruri generează lucrări de slabăcalitate sau greşit executate, a căror refacere înghite un mare volum de muncă, ducînd la creşterea cheltuielilor de construcţii. Iată cîteva exemple spicuite din caietul beneficiarului: la staţia de reglare gaze s-a turnat betonul fără a se introduce mustăţile de oţel-beton în scheletul de rezistenţă. Din cauza montării necorespunzătoare a tuburilor de beton la canalul menajer al complexului, s-a cheltuit mult timp cu remedierile pentru asigurarea etanşeităţii canalului colector. Canalul de ventilaţie de la hala decor a fost executat greşit. Ca atare, pe acest şantier în nici o lună lucrătorii nu au reuşit să realizeze productivitatea muncii planificată. Forţa de muncă continuă să lipsească pe şantier, deşi de o lună de zile s-au făcut promisiuni pentru asigurarea ei. Aceste rămîneri în urmă au făcut ca antreprenorul general să nu poată asigura frontul de lucru subantreprenorilor. Instalatorii sunt opriţi în executarea lucrărilor de instalaţii electrice şi de ventilaţie pentru că tencuielile de la hala cuptoarelor, centralele de ventilaţie de la hala decor, frontoanele nu sunt terminate, deşi, după grafice, termenul de execuţie al acestor lucrări a expirat. La fel, lucrările de hidro şi termoizolaţii nu se execută pentru că antreprenorul general şi beneficiarul încă n-au asigurat condiţii de cazare izolatorilor. Pe şantier lucrătorii sunt expuşi accidentelor. Deseori, din lipsa frontului de lucru îi găseşti pe zidari, izolatori şi instalatori îngrămădiţi, cocoţaţi de schele sau acoperiş iar ceilalţi executînd lucrările de sol, fapt care uşurează producerea accidentelor. Aceste aspecte au şi alte implicaţii. Instalatorii şi izolatorii au adus forţa de munca calificată pentru a ataca din plin lucrările. Din lipsa frontului de lucru ea nu poate fi folosită integral, ceea ce are repercusiuni asupra stabilităţii cadrelor. Am avut posibilitatea de a analiza stadiul lucrărilor de pe şantier împreună cu toţi factorii care concură la realizarea obiectivului. Inginer Liviu Cristescu, şeful şantierului din partea antreprenorului general, ing. Zaharia Verdeş, dirigintele de şantier, ing. Haralambie Sava, şeful şantierului de instalaţii, inginerul Vaier Herlea, şeful şantierului de izolaţii hidro şi termo. Vreau să remarc că din cauza unor greşeli ale constructorului şi beneficiarului în planificarea volumului de investiţii din primul trimestru (determinate de anumite interese de moment) tărăgănarea lucrărilor a fost consfinţită de comun acord. Totuşi, pe parcurs s-au creat condiţii de atacare din plin a lucrărilor. Aceste condiţii au existat şi acum o lună, dar materializarea lor s-a izbit de lipsa de voinţă, de indiferenţa conducerii şantierului. Aceasta a reieşit şi din discuţiile purtate cu constructorii. Apreciem, în afară de dorinţa legitimă a beneficiarului, poziţia subantreprenorilor, seriozitatea şi răspunderea cu care au analizat situaţia actuală a lucrărilor. Insistenţa cu care au cerut front de lucru constituie un avertisment serios pentru antreprenorul general, un semnal de trezire la realitate. Optimist, şeful şantierului, ing. Cristescu Liviu, ne-a asigurat că lucrările vor fi terminate la timp. Nu ştim pe ce este fondat acest optimism. Trebuie să reamintim şefului de şantier că pînă la începerea probelor tehnologice mai sunt doar cîteva luni. Executarea lucrărilor de construcţii şi în special montarea utilajelor paralel cu desfăşurarea producţiei va îngreuna şi încetini ritmul de execuţie. Pentru ca punerea în funcţiune a obiectivului să nu fie periclitată, e necesar ca, conducerea I.S.C.M. Braşov, beneficiarul împreună cu Consiliul popular al municipiului Sighişoara să analizeze situaţia de pe acest şantier, să ia operativ măsurile cele mai eficiente. O noua formă de ornare floricolă a localitâfilor CLUJ. — Horticultorul Martin Katz, din Cluj, a conceput o nouă formă de ornare floricolă a localităţilor urbane. In locul benzilor verzi, care se reduc treptat din cauza circulaţiei intense, el propune ca pe stîlpii de troleibuz, pe cei de iluminat şi de telegraf, pe ziduri şi garduri să fie fixate ghivece cu flori hidroponice. Spre deosebire de fîşiile de pămînt cultivate cu flori, care pretind un mare volum de muncă — săpat, plivit, udat — acestea prezintă multiple avantaje. In primul rînd florile astfel expuse durează din luna mai pînă la sfîrşitul lui octombrie şi nu au nevoie de pămînt. In ghivece, la rădăcina lor, se toarnă o soluţie special preparată care se completează doar o dată pe săptămînă, în timpul nopţii, cu ajutorul unei „lulele" hidroponice. Pe de altă parte, aflate la oarecare înălţime, florile nu pot fi călcate, rupte, murdărite. S-a calculat că întreţinerea unui ghiveci cu flori hidroponice costă pe an 1,20 lei, ceea ce înseamnă o însemnată economie de fonduri. Acest ornament floral poate fi extins şi în instituţii şi întreprinderi, în şcoli şi localuri publice. (Agerpres) Bobby Solo şi Kalinka pe discuri La magazinul „Melodia" din Tg.-Mureş au sosit primele discuri cu înregistrări din muzica uşoară prezentată la Festivalul internaţional de muzică uşoară Braşov — România 1968. Bobby Solo şi formaţia sa au înregistrat melodiile: „Pantofi albaştri de antilopă", fast rock; „Cel ce greşeşte", slaw-rock; „Nebun după tine", shuffle; „San Francisko“, medium shake; „Blues, pentru o femeie oarecare", bounce; „Mai mult", twist lent; „O porţie mare de iubire", rock; „Siesta", rumbă lentă; „Ploaia şi noi", slaw-rock; „Ultimul vals", vals lent; „Nimeni nu ştie prin ce am trecut", tradiţional; „Şi-acum ce voi face iubitule?", aparţin cîntăreţei belgiene Kalinka, care la Festivalul de la Braşov a distinsă cu „Cerbul de bronz". In curind vor sosi la Tg.Mureş şi alte discuri cu melodiile care au fost interpretate la Festivalul de la Brașov. La C.I.L. Reghin a fost pusă recent în funcţiune o maşină de confecţionat clame, de o productivitate foarte ridicată (circa 6 milioane pe lună). Ea poate confecţiona clame de 3 dimensiuni şi este complet automatizată. Vie activitate în porturile fluviale Porturile noastre maritime şi fluviale au cunoscut în aceste zile o vie activitate comercială. Prin intermediul întreprinderii româneşti de comerţ exterior „Romtrans" au fost exportate, prin portul maritim Constanţa, însemnate cantităţi de fontă în Italia şi R.A.U., ciment in Arabia Saudită, Ghana şi Libia, produse chimice în Olanda, precum şi cherestea în Arabia Saudită. In Ghana au fost trimise autoturisme tip I.M.S. In acelaşi port au sosit din import zeci de mii de tone de minereu de fier şi laminate din Algeria, India şi Italia, cărbuni codificabili din S.U.A., precum şi fosfaţi din Izrael. In aceeaşi perioadă au fost descărcate în portul Brăila mii de tone de laminate sosite din Italia, precum şi orez din R.A.U., iar în portul Galaţi laminate expediate din Franţa şi R.F. a Germaniei. (Agerpres) CETĂŢENEŞTI CINE PLĂTEŞTE ? In strada Libertăţii din Tîrgu-Mureş s a început în luna februarie construcţia unei cofetării. S-a montat schelăria metalică, un zid de un metru înălţime de jur-împrejur (în total 16 mp zidărie) şi sa aşezat tabla pe acoperiş. Totul însă s-a făcut în zadar. S-a constatat că scheletul metalic nu rezistă, iar tabla de pe acoperiş permite infiltrarea apei în local. Acum totul se demolează. Cine şi-a permis oare să arunce banii statului pe lucrări de mîntuială? PETELE DE LA CURĂŢĂTORIE Cetăţeanul A. C. din Tîrgu-Mureş, a predat la o unitate a cooperativei „Textila Mureş“ un costum pentru curăţat. Lucrătorii de la ghişeul de primire din strada Kossuth Lajos au promis că va fi curăţat în două săptămîni. Cu toate că termenul a fost depăşit cu o săptămînă, costumul a fost tot cu pete. Oare nu constituie acest fapt o pată în activitatea curăţătoriei? '** ■**-' —---- ' 1 . r .-„4 -1.-.--- 4΄ W PARCUL CU... SURPRIZE In parcul „Harghita“ de la Tg.-Mureş, nu de mult au fost instalate tarabe cu scrincioabe, căluşei, jocuri de precizie, tragere la ţintă cu arma, dîndu-se chiar şi spectacole cu numere de iluzionism. Acestea le văd toţi cetăţenii care poposesc aici. In schimb, nimeni din cei care ar trebui, nu vede că în spatele clădirii fostei biblioteci pentru copii, stau grămezi de murdărie. COINCIDENTA ? O familie din Sîndominic, judeţul Harghita, a expediat o carte poştală, adresată lui Simon József din Gheorghieni, strada N. Bălcescu, bloc 25. Cartea poştală a ajuns în strada N. Bălcescu nr. 25, dar nu în Gheorghieni, ci în Tîrgu-Mureş. Să fie oare o coincidenţă? Nu. Este o neglijenţă. Se vede de la o ... poştă. DUPĂ BUNUL PLAC Şoferul Kerekes Dionisie, de la Autobaza Sighişoara, conducind autobuzul 31 — BV — 2696, uneori are o comportare nedemnă faţă de călători. Intr-una din zile, în timp ce trebuia să plece pe ruta Sighişoara — Criţ, pe lingă faptul că nu a luat în maşină doi călători (deşi existau locuri), a început să-i insulte. In centrul oraşului însă, a oprit la semnul unui tinăr, fiindu l în maşină. Drept pentru care, aşteptăm un semnal din partea conducerii autobazei. Rubrică realizată de AUREL DAN Cînd şi cum se vor desfăşura examenele (Urmare din pag. 1) desfăşoară lecţiile de sinteză pentru examenul de bacalaureat, în cadrul liceelor unde există curs seral. In liceele de cultură generală, clasele IX—XI, curs de zi şi seral, ultima zi de şcoală va fi 15 iunie. Liceele de specialitate îşi vor încheia cursurile în 10 iunie, dată la care începe practica de vară, după cum urmează: între 10—22 iunie pentru anul I şi între 10 iunie — 6 iulie pentru anii II şi III. Durata practicii pentru elevii liceelor de specialitate este cuprinsă între 2—4 săptămîni. In aceeaşi perioadă se încheie cursurile şi se desfăşoară practica şi pentru şcolile profesionale şi tehnice. Serbarea de sfîrşit de an, la nivelul şcolilor, pentru clasele I—VIII din municipiul Tg.-Mureş are loc în ziua de 8 iunie după-amiază, iar în mediul sătesc şi în celelalte oraşe din judeţ, serbarea de sfîrşit de an va avea loc în ziua de 9 iunie. Tot duminică, 9 iunie, la nivelul oraşului Tg.-Mureş, va avea loc o mare serbare cultural-sportivă, dimineaţă pe stadionul „23 August" şi după-amiază pe Platoul Corneşti, în liceele de specialitate, şcoli profesionale şi tehnice precum şi în liceele de cultură generală se va desfăşura în prima duminică după terminarea cursurilor. _ Ţinînd seamă de faptul că anul acesta la cursurile de zi ale liceelor de cultură generală nu sunt absolvenţi, pentru cine va avea loc bacalaureatul? — Anul acesta examenul de bacalaureat va fi susţinut de absolvenţii liceului seral şi fără frecvenţă, ultima promoţie cu 11 clase, de cei care termină cursurile liceului de muzică şi arte plastice şi de către restanţieri. In acest an Ministerul Invăţămintului a aprobat o sesiune specială pentru restanţierii din ultimii zece ani (1958— 1968). Restanţierii au dreptul să susţină bacalaureatul în una din cele două sesiuni ale anului — luni 3 sau august 1968 — care se va desfăşura la liceul „Al. Papiu Ilarian“ pentru toţi absolvenţii restanţieri din judeţ. Sesiunea de vară a bacalaureatului se desfăşoară între 17— 27 iunie. — Unde vor putea merge absolvenţii claselor a Villa? — In liceele teoretice şi de specialitate, sesiunea de vară a examenului de admitere are loc între 18—27 iunie. In această ordine, probele practice la liceele de artă, la liceele cu program special de educaţie fizică precum şi la liceele pedagogice au loc între 14—16 iunie. Examenele scrise se dau la: limba română, matematică şi limba maternă la liceele cu limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare; la liceele de specialitate la limba română şi matematică. Examenul oral la liceele teoretice şi pedagogice se va da la limba română, istoria patriei, matematică, plus limba maternă la secţiile cu limba de predare a naţionalităţilor conlocuitoare; la liceele de specialitate examenul oral se va da la matematică şi română. Sesiunea de vară a examenului de admitere în şcolile profesionale se desfăşoară între 1—12 iulie. Intre 1—9 septembrie va avea loc încă o sesiune. Examenul constă în probe scris-oral la limba română şi matematică. Sesiunea de toamnă a examenului de admitere pentru liceele de toate gradele va avea loc între 2—9 septembrie, iar probele practice între 28—30 august. Concursul de admitere în învăţămîntul seral are loc între 25—30 august, iar pentru cursurile fără frecvenţă între 20—30 septembrie. Şi ultimul capitol, despre care dorim să se intereseze cu mai puţini elevi: examenele de corigenţă pentru clasele VIII şi IX, au loc între 25 şi 27 august, iar pentru clasele V, VI, VII, X şi XI între 2—5 septembrie. Examenele de corigenţă pentru clasele XI curs seral cu 11 clase între 14—16 august, iar pentru clasele IX, X, XI ale şcolii de 12 ani între 15—20 august. Sesiunea de examene pentru cursurile fără frecvenţă: pentru clasele V—VIII şi IX, X, XI ale şcolii de 12 ani, examenele au loc între 27 iunie — 10 iulie. Examenele de corigenţă la clasele VIII şi XI ale şcolii de 11 ani, au loc între 14—16 august, iar pentru clasele V, VI, VII, X şi XI ale şcolii de 12 ani, între 28—30 septembrie. Corigentele pentru clasa a IX-a se desfăşoară între 15—20 septembrie. Repetenţii claselor a IX-a dacă vor să-şi continue studiile (curs de zi, seral şi fără frecvenţă), trebuie să depună examen de admitere. Pentru informaţii amănunţite în legătură cu structura anului şcolar 1967/68 şi data examenelor consultaţi Buletinul Ministerului Învăţămîntului nr. 4, seriile A şi B din decembrie 1967. STEAUA ROSIE PAGINA 3 NOTE Revărsarea“ tarabelor Dintotdeauna, strada a constituit un element de bază în preocupările cotidiene ale oamenilor. Fireşte, proporţiile se impun atunci cînd e vorba de sat sau oraş. Astăzi însă, indiferent de aceste „delimitări", cu toţii, deopotrivă, suntem mai mult decit atenţi cu strada pe care locuim — cu mediul natural ambiant în general, în care ne petrecem atît clipele de răgaz cit şi cele de muncă. Sub acest aspect, străzile tir.gumureşene oferă o adevărată „carte de vizită" a atenţiei pe care locuitorii bătrînului oraş, împreună cu edilii municipalităţii, o acordă întreţinerii şi înfrumuseţării străzilor. Supără atunci „petele" pe care unii le provoacă pe străzile noastre, pete care se manifestă sub cele mai diverse forme: gunoaie, hîrtii aruncate anapoda, trotuare neîngrijite, lipsa florilor de pe alei... De la o vreme, în chiar centrul „oraşului florilor" — aşa este recunoscut Tîrgu-Mureşul — au început să apară alte pete, de altă natură. E vorba de o serie de tinichele şi placaje comerciale, fără gust şi fără ţintă, ca şi de o adevărată revărsare a tarabelor O.C.L. Produse industriale, T.A.P.L., O.C.L. Produse alimentare sau O.V.L.F. Iată o singură mostră, dintre zecile pe care ni le oferă Piaţa Trandafirilor. In faţa marilor magazine „Corso" şi „Confecţia", în vadul hotelului „Transilvania" şi a restaurantului „Mureşul" — vizitate în aceste zile de sute de turişti din ţară şi de peste hotare — s-au revărsat, peste noapte, nu mai puţin de trei tarabe care desfac tot ceea ce a mai rămas nedesfăcut în magaziile O.C.L.-urilor. Este imaginea cea mai nepotrivită despre mărfurile care s-ar găsi (chipurile) în magazinele noastre. Nu suntem împotriva comerţului „la faţă" .Dar atunci cînd acest comerţ este lipsit de orice spirit de prezentare, cînd în focul unor tonete aranjate cu gust se înşiruie „n" tarabe împresurate de hîrtii, de alţi vînzători ambulanţi — de la covrigari la vînzători de ziare — daţi-ne voie să cerem forurilor competente să restituie ordinea şi frumuseţea străzilor noastre. Şi mai sunt şi alte tarabe care ar putea fi... condensate. ATANASIE POPA