Steaua Roşie, noiembrie 1969 (Anul 20, nr. 259-284)

1969-11-19 / nr. 274

Anul XXI. Nr. 274 (3.829) Miercuri, 19 noiembrie 1969 4 pagini, 30 de bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN SESIUNEA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţională a Republicii Socialiste România şi-a continuat, marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a celei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale, pre­cum şi numeroşi invitaţi — con­ducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi a­­le vieţii economice, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai misiuni­lor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, corespondenţi ai pre­sei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîm­­pinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şe­dinţe a tovarăşilor: Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Mau­rer, Emil Bodnaraş, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Gheorghe Rădules­­cu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Petre Lupu, Dumi­tru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vilcu. Trecindu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, deputatul Cornel Onescu, ministrul aface­rilor interne, a prezentat expu­nerea la Proiectul de lege pri­vind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pen­tru consiliile populare şi admi­nistraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege a fost prezentat de deputatul Dumitru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile popu­lare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvintul deputaţii Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, şi Ioan Benkö, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean­­ Mureş. După discutarea pe ar­ticole, Marea Adunare Naţiona­lă a adoptat prin vot secret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe or­dinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor, a prezentat expunerea la Pro­iectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de ga­ranţii şi răspunderea în legătu­ră cu gestionarea bunurilor or­ganizaţiilor socialiste. Deputatul Aurel Vijoli, preşedintele Comi­siei economico-financiare, a prezentat raportul acestei comi­sii şi al Comisiei juridice. In legătură cu proiectul de lege supus dezbaterii, au luat cuvintul deputaţii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului ju­deţean Satu Mare al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Eleonora Nilca, direc­tor general al Combinatului tex­til din Cisnadie, şi Paraschiv Benescu, preşedintele Consiliu­lui judeţean Galaţi al sindicate­lor. Proiectul de lege a fost apoi discutat pe articole. In continua­re, prin vot secret, cu bile, Ma­rea Adunare Naţională a adop­tat Legea privind angajarea ges­tionarilor, constituirea de garan­ţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organiza­ţiilor socialiste. La cel de-al 4-lea punct al ordinii de zi, ministrul justiţiei, Adrian Dimitriu, a prezentat ex­punerea la Proiectul de lege privind executarea pedepselor, iar deputatul Mihail Ghelme­­geanu, vicepreşedinte al Comi­siei juridice, raportul acestei co­misii la proiectul de lege în dis­cuţie. In cadrul dezbaterilor ce au urmat au luat cuvintul deputaţii Emilian Nucescu, preşedintele Tribunalului Suprem al Republi­cii Socialiste România, şi Gheor­ghe Pop, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Maramureş. După discutarea pe articole, Marea Adunare Naţională a a­­doptat prin vot secret, cu bile, Legea privind executarea pe­depselor. In şedinţa de marţi diminea­ţa, deputaţii au adoptat, de a­­semenea, modificări în compo­nenţa unor comisii permanente ale Marii Adunări Naţionale — punct prevăzut in ordinea de zi. La propunerea Biroului M.A.N., în locul deputatului Florea Dumitrescu, care îndepli­neşte funcţia de ministru al fi­nanţelor, deputatul Virgil Pirvu a fost ales membru al Comisiei economico-financiare. In locul deputatului Angelo Miculescu, care îndeplineşte funcţia de mi­nistru al agriculturii şi silvicul­turii, Marea Adunare Naţională a ales pe deputatul Dumitru Co­­liu ca membru al Comisiei pen­tru agricultură şi silvicultură. La amiază, şedinţa plenară a luat sfîrşit. Tovarăşul Ştefan Voi­­tec, preşedintele Marii Adunări Naţionale, a anunţat că în con­formitate cu principiul sesiuni­lor deschise, lucrările actualei sesiuni vor continua în comisii permanente care vor examina celelalte proiecte de legi înscri­se pe ordinea de zi a sesiunii. Reluarea lucrărilor în şedinţe plenare va fi anunţată din timp. * După încheierea şedinţei ple­nare, comisiile permanente: e­­conomico-financiare; pentru a­­gricultură şi silvicultură; pentru învăţâmînt, ştiinţă şi cultură; pentru sănătate, muncă şi pre­vederi sociale; juridică s-au în­trunit în şedinţe de lucru. (Agerpres) CAPITOLUL I Dispoziţii generale ART. 1. — Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, fo­losinţa sau deţinerea, chiar tempo­rară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se află bunurile. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobîndeş­­te, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sunt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari. ART. 2. — Sunt considerate bu­nuri, în sensul prezentei legi, bu­nurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori. CAPITOLUL II Condiţii privind an­gajarea gestionari­lor ART. 3. — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoală echivalentă şi are cunoştin­ţele necesare pentru a îndeplini a­­ceastă funcţie. In funcţie de complexitatea ges­tiunilor, de natura şi valoarea bu­nurilor şi de cunoştinţele ce le im­plică gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc: a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi ab­solvit liceul ori o şcoală profesio­nală în specialitatea corespunză­toare gestiunii sau o şcoală echi­valentă şi să aibă un anumit sta­giu în munca de gestionar; b) categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împli­nit vîrsta de 18 ani. ART. 4. — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia din infracţiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost graţiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de ju­decată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă. Dacă în cursul urmăririi penale, al judecăţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a săvîrşit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexă nu poate fi gestionat timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel că­ruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepseşte ca infrac­ţiune consumată sau ca tentativă, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice. ART. 5. — Organizaţiile socialis­te sunt obligate să ceară organelor miliţiei relaţii cu privire la antece­dentele penale ale celor ce urmea­ză să fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari. Organele miliţiei sunt obligate să comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 de zile de la pri­mirea cererii. ART. 6. — Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberată de organizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura a­­cestora şi dacă ele au fost acope­rite. Această dovadă poate fi ceru­tă de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socialistă care ar urma să facă angajarea sau trece­rea în funcţia de gestionar. Organizaţiile socialiste sunt obli­gate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută in ali­neatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii. In raport cu cele arătate în do­vadă, conducătorul organizației so­cialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcția de gestio­nar. ART. 7. — In cazul în care ges­tiunea este încredințată mai mul­tor persoane, angajarea sau tre­cerea în funcţia de gestionar se fa­ce cu avizul scris al celorlalţi ges­tionari. Angajarea sau trecerea unei per­soane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8. — Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. ART. 9. — Conducătorii organiza­ţiilor socialiste, angajaţii cu atri­buţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sunt încadraţi în unităţi mici determinate de ministere şi cele­lalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eli­berare de bunuri. CAPITOLUL III Garanţii ART. 10. — Gestionarul are obli­gaţia de a constitui o garanţie în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de na­tura şi valoarea bunurilor gestio­nate, plafoanele valorice şi condi­ţiile în care este obligatorie şi con­stituirea unor garanţii suplimenta­re, constînd din: a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă în­delungată, proprietate a gestiona­rului sau a unor terţi, pentru ga­rantarea faţă de organizaţia socia­listă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar; b) obligaţii asumate de terţi fa­ţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinată. Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi con­stituită şi în numerar. Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obli­gaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi a­­supra altor categorii de angajaţi care mînuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie ga­ranţie cel care înlocuieşte tempo­rar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 de zile pînă la numirea unui gestionar. ART. 11. — Constituirea garan­ţiei se face prin contract încheiat în scris. Garanţiile reciproce între gestio­nari nu sunt admise. Aceeaşi per­soană nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va decla­ra, în scris, dacă a mai constituit alte garanţii. Garanţiile suplimentare se con­stituie înainte de încredinţarea gestiunii. ART. 12. —• Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare luna­re ale gestionarului; ea nu va pu­tea depăşi valoarea bunurilor în­credinţate. Pentru gestionarii retribuiţi pe bază de cotă procentuală, cuantu­mul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o lună, iar cel maxim cu cîşti­gul mediu pe trei luni. ART. 13. — Garanţia în numerar se reţine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ra­tele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună. Pentru angajaţii temporari, alţii decit cei prevăzuţi la articolul 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar o­­bligativitatea depunerii, la încre­dinţarea gestiunii, a garanţiei inte­grale în numerar. ART. 14. — Ministerele şi celelal­te organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiuni­lor şi de natura şi valoarea bunu­rilor, cuantumul garanţiilor în nu­merar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la ca­re se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justi­ficate, garanţii în numerar sub mi­nimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie. ART. 15. — Garanţia în nume­rar va fi depusă de către organiza­ţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se în­­tr-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de orga­ (Continuare în pag. a 2-a) C I L I privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestiona­rea bunurilor organizaţiilor socialiste DE CE A FOST AMINAT PENTRU CEASUL AL DOISPREZECELEA EFORTUL DE A REALIZA EFECTIVELE DE ANIMALE? Creşterea animalelor ocupă a­­proape fără excepţie, un loc tot m­ai bine definit în activitatea tu­turor cooperativelor agricole din judeţul nostru. Orientarea de a păstra un ritm susţinut de creşte­re a efectivelor de animale şi de a consolida organizatoric şi econo­mic acest important sector de ac­tivitate, se înscrie printre necesi­tăţile cele mai stringente. Acest lucru este cerut de economia na­ţională pentru acoperirea nevoilor m­ereu crescînde de consum, in­dustrializare şi export, de nevoia fiecărei unităţi de a-şi valorifica superior resursele şi de a-şi spori continuu veniturile băneşti. Planurile de producţie întocmi­te de fiecare cooperativă agricolă au avut fără excepţie această o­­rientare sănătoasă. Nu intenţio­năm să intrăm acum în toate de­taliile activităţii din acest sector. In rîndurile de faţă ne-am pro­pus să abordăm seriozitatea şi res­ponsabilitatea cu care a fost pri­vită sarcina realizării efectivelor de animale prevăzută pentru sfir­­şitul acestui an. Simpla lectură a situaţiei centralizate la nivelul ju­deţului, ne-a determinat să tragem concluzia că cifrele înscrise în pla­nurile de producţie au fost multă vreme uitate, că numărul unităţi­lor in care consiliile de conducere, organizaţiile de partid, specialiştii şi lucrătorii din acest sector şi-au înscris această preocupare în a­­genda grijilor majore zilnice, este destul de scăzut. Este singura ex­plicaţie plauzibilă a situaţiei ac­tuale, a faptului că la numai o lu­nă şi jumătate cit a rămas pînă la sfîrşitul anului se întrevăd mari nerealizări la efectivele totale de bovine, porcine, ovine şi păsări. Nerealizările sunt şi mai supără­toare la efectivele matcă care con­stituie baza producţiei anului vi­itor. Ancheta întreprinsă în mai multe cooperative agricole ne-a pus în faţă tot felul de probleme şi mai cu seamă nesfîrşite expli­caţii. Din toate însă se desprinde izul unei crase indiferente, a în­­mormîntării planurilor de produc­ţie îndată după discutarea şi apro­barea lor, amînarea efortului de a realiza ceea ce s-a planificat a­­bia pentru ceasul al doisprezecelea. Lucrurile se prezintă aidoma şi la cooperativa agricolă din Ideciu. Aici conform planului, trebuia să se ajungă la sfîrşitul anului la 450 de bovine din care 240 să fie vaci şi juninci. Acum cînd zilele sînt numărate, se fac tot felul de pro­nosticuri dar nici unul nu indică vreo posibilitate de realizare a planului. La total bovine există o nerealizare de 30 de animale, iar la vaci şi juninci de 48. Pre­şedintele cooperativei agricole, Gavril Gliga, nu poate explica în nici un fel această situaţie, evită adevăratele cauze pentru că ele nu pot decît să-i pună într-o lumi­nă nefavorabilă preocupările în această direcţie. Dacă s-ar reali­za numărul de viţei şi dacă ar fi cumpărate toate cele 30 de vaci prevăzute în plan, sarcinile ar pu­tea fi nu numai îndeplinite dar şi depăşite. Situaţia este la fel de proastă şi în sectorul porcin. Pe baza efectivului de scroafe exis­tent, s-a planificat să se obţină 329 de purcei, dar s-au înregistrat abia 127, adică în medie doar 5 purcei de la o scroafă. De ce aşa de puţini? Pentru că n-a fost asi­gurată o îngrijire şi furajare co­respunzătoare, pentru că montele şi fătările au fost prost organiza­te. Lipsa de preocupare şi respon­sabilitate a conducerii este ilus­trată şi de faptul că de la un e­­fectiv de 22 de scroafe nu s-au putut asigura cei 30 de porci graşi contractaţi pentru livrare (!) Chiar şi în această situaţie ieşită din comun se putea face ceva, dar o parte din purcei au fost vânduţi. Tot timpul anului nimeni nu s-a gindit că există un plan şi un contract pentru îngrăşarea şi li­vrarea porcilor care trebuie res­pectat întocmai. In luna august, a­­tunci cînd mai era suficient timp pentru îndreptarea lucrurilor, a fost aici un grup de medici vete­rinari şi economişti. Prezenţa lor insă n-a lăsat nici o urmă. După ce s-au informat, după ce au „a­­nalizat“, au plecat şi lucrurile au rămas ca mai înainte. Cooperativa agricolă din Luieriu se prezintă cu o situaţie ceva mai bună. La vaci, planul anual de 250 de capete a fost depăşit, iar la juninci există perspectiva de a fi realizat. Sunt însă incertitu­dini în ce priveşte realizarea e­­fectivului total de bovine, unde faţă de 625 s-au realizat doar 592. Dacă ar fi existat în timpul anului mai multă grijă pentru prevenirea sacrificărilor şi mortalităţilor, pen­tru realizarea fătărilor şi cumpă­rărilor prevăzute, planul ar fi de pe acum realizat. In această direc­ţie însă, preocuparea a fost sla­bă. Numai aşa se explică pierde­rea celor 45 de viţei prin sacrifi­cări, mortalităţi şi avorturi. Coope­ratorii din Petelea au la această dată 555 de bovine faţă de 523 cite se prevăd pentru sfîrşitul a­­nului, iar la vaci planul este în totalitate realizat. O nerealizare, deloc neglijabilă, există şi aici la categoria juninci. Tovarăşa ingi­neră Emilia Mateescu ne-a înfă­ţişat unele măsuri hotărîte de consiliul de conducere pentru rea­lizarea integrală a efectivelor la toate categoriile. Aceste măsuri, în special cele de schimb şi cum­părare, trebuie neîntirziat puse în practică. In unele cooperative, datorită de­zinteresului faţă de realizarea in­trărilor planificate, a reformării şi scoaterii fără discernămînt a u­­nui mare număr de animale, efec­tivul total este la această oră mai mic chiar decit la începutul anu­lui. Aşa se prezintă situaţia şi la C.A.P. Petrilaca de Mureş (pre­şedinte Toader Făgărăşan, inginer Varga Attila). Aici efectivul de bovine se ridică la numai 308 faţă de 360 cit trebuie să ajungă la sfîrşitul anului. Numărul de vaci şi juninci este cu 4 mai mic decît cel existent la începutul a­­nului şi cu 42 faţă de cel prevă­zut pentru sfîrşitul anului. Cum s-a ajuns în această situaţie? S-a prevăzut cumpărarea unui număr de 28 de vaci, dar nu s-au cumpă­­rat decît 8, astfel că împrumutul acordat de stat (80.000 lei) stă şi acum nefolosit. La aceasta se a­­daugă şi lipsa de preocupare faţă de realizarea montelor şi fătărilor care va face să se obţină cu 32 de viţei mai puţin faţă de plan. Cumpărarea animalelor prevă­zute in planul de producţie nu a ■fost privită cu răspunderea nece­sară în multe cooperative agrico­le astfel că o mare parte din cre­dite nu sunt încă folosite. Coopera­torii din Iara de Mureş au prevă­zut în plan să cumpere 12 vaci, dar creditul de 40.000 de lei este şi acum neatins. Dacă adăugăm mortalităţile ridicate (17 animale adulte), lipsa de preocupare faţă de trecerea la categorii superioa­re, avem în bună parte explica­ţia faptului că numărul vacilor şi junincilor este nerealizat şi chiar mai mic decît la începutul anului. Un lucru trebuie să fie clar pen­tru toate consiliile de conducere şi anume că planul la efective tre­buie îndeplinit necondiţionat. A­­ceasta se impune cu stringenţă şi pentru că condiţionează în mare măsură realizarea producţiilor şi veniturilor planificate pentru anul viitor. Ing. M. BÂLDEANU Loturi mari de articole pentru sporturile de iarnă Livrarea în ultimul timp a unor loturi mari de articole sportive ne­cesare sporturilor de iarnă de către Combinatul de exploatare şi indus­trializare a lemnului din Tg.-Mureş — unitatea Reghin — anticipează sezonul sporturilor de iarnă. Pen­tru numeroşii amatori de discipline sportive caracteristice sezonului de iarnă, această unitate a introdus în fabricaţie noi produse a căror fai­mă a trecut graniţele ţării. Intre acestea se numără schiurile purtînd mărcile „Săgeata zăpezii“, „Alb­­start“, „Campion“, „Combi“, „Ra­zant“, care au trecut, cu bine exa­menul unor prestigioase pîrtii inter­naţionale. Colectivul acestei unităţi a acceptat executarea lotului de cro­se cu fibre din sticlă, necesare cam­pionatului mondial de hochei din anul viitor, manifestare sportivă de amploare care va fi găzduită de ţara noastră. Paralel, fabrica execută un alt bogat material sportiv necesar sporturilor sezonului rece. Produc­ţia de materiale sportive destinate exportului realizată la această uni­tate se ridică în acest an la 8 mi­lioane lei. In depozitul final al Unităţii de exploatare a lemnului din Reghin sunt manipulaţi zilnic sute de m­i de buşteni. O mare parte dintre operaţiile de incărcare-descarcare este rezolvată cu ajutorul încărcătorului frontal „Ifron". Cu ajutorul lui se încarcă zilnic 300 m­e buşteni de diferite lungimi și diametre.

Next