Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)
1970-10-20 / nr. 246
mmuM ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 246 (3.911) Marţi, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Dulmarca preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAI CIAIŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunârii Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei internaţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţii aşteptările popoarelor, această sesiune este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile activităţii viitoare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, căile pentru realizarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lăsată de zecile de milioane de victime căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile planetei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în faţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lumii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi rezoluţii de mare însemnătate. Din păcate insă, multe din aceste hotărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante într-o serie de conflicte survenite pe arena mondială. Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat hotărîri nejuste, care i-au ştirbit prestigrul şi au avut repercusiuni negative asupra dezvoltării vieţii internaţionale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase în asigurarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transformări cu caracter social şi naţional care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat socialist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvoltarea economică-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socialiste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost martorii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub dominaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîştigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joacă astăzi un rol important în Organizaţia Naţiunilor Unite, în întreaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a culturii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a colaborării între naţiuni libere şi egale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigure o pace trainică în stare să permită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să distrugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, nevoite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi libere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bunăstare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se manifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie asupra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, amestecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să Ie aservească intereselor lor. Este adevărat că împotriva politicii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publice democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţionale demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sunt cu adevărat hotărite să-şi apere libertatea şi independenţa, ele se bucură de sprijin şi solidaritate internaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească aceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint câteva aspecte ale politicii interne şi externe a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi independente cu un sfert de veac în urmă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orinduiri sociale noi — orinduirea socialistă — poporul român a obţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Conducători şi alţi reprezentanţi ai multor state, vizitând România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continuare eforturi susţinute pentru amplificarea potenţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, civilizate — pentru ridicarea bunăstării materiale şi spirituale a întregului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat liber şi independent numai în măsura în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi culturală. In acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colaborării cu toate naţiunile lumii, fără deosebire de orînduiire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Desigur, ca ţară socialistă, România acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu celelalte state socialiste, în acelaşi timp, ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziunea internaţională a muncii, la circuitul mondial de valori materiale şi spirituale putem asigura progresul propriei noastre ţări şi, totodată, ne putem aduce contribuţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asuprirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dezvoltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea independenţei şi suveranităţii lor naţionale. Ţara noastră promovează o politică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi este hotărită să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice conflict îşi exercită influenţa, întrun fel sau altul, asupra tuturor statelor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războiului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat. Împreună cu cercurile largi ale opiniei publice mondiale, România consideră necesar să se pună capăt războiului din Vietnam şi intervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Poporul vietnamez şi celelalte popoare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, tară nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consiliului de Securitate din noiembrie 1967 constituie o bază rezonabilă pentru rezolvarea politică a conflictului din această regiune. Aceasta presupune retragerea trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, soluţionarea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea independenţei şi integrităţii lor teritoriale. In acelaşi timp, apreciem că, pentru a se instaura o pace de durată (Continuare în pag. a 4-a) « 0 00 000» 00 Publicări în pagina a 4-a: Relatări asupra vizitei președintelui NICOLAE CEAUSESCU * în California si la New York Săptămînă hotărâtoare pentru terminarea culesului şi însămînţărilor Au terminat însămînţarea griului: I.A.S. Batoş, Sighişoara şi Iernul Duminică pe ogoare Duminică, o zi bună de lucru, a fost folosită din plin de majoritatea cooperativelor agricole din judeţ. Mecanizatorii au răspuns şi ei prezent la bătălia viitoarei recolte. Pregătind încă de sîmbătă seara utilajele necesare ei au reuşit să însămînţeze duminică aproape 900 ha cu grîu, efectuînd totodată lucrări de pregătire a patului germinativ pe o suprafaţă de peste 600 ha. La fel ei au arat pentru însămînţări o suprafaţă de aproape 750 ha şi au transportat în cîmp 200 tone de îngrăşăminte chimice. Peste 6.000 de ţărani cooperatori din satele judeţului, ajutaţi de elevii din şcoli, au efectuat duminică cele mai diverse lucrări agricole de sezon. Dintr-o centralizare aproximativă a realizărilor din această zi bună de lucru rezultă că s-au recoltat 181 ha cu porumb, 48 ha cu sfeclă de zahăr şi 35 ha cu cartofi. Elevii din şcoli au ajutat, în special, la sortarea cartofilor şi a ştiuleţilor de porumb care au luat drumul depozitelor. O activitate intensă s-a desfăşurat duminică şi pentru asigurarea bazei furajere. S-au pus în acţiune zeci de tocători şi combine de siloz, remorci şi căruţe cu care s-a recoltat şi însilozat o cantitate de aproape 200 tone furaje din care 152 tone porumb. Printre cooperativele care au mobilizat duminică forţe serioase la recoltări şi însămînţări se numără: C.A.P. Gheorghe Doja, care a însămînţat 18 ha cu grîu, a efectuat discuiri pe alte 30 ha, a strîns cartofii de pe 4 ha şi a însilozat o cantitate de 30 tone furaje. La C.A.P. Band s-a arat o suprafaţă de 25 ha şi s-au însămînţat 20 ha cu grîu. De asemenea, s-au recoltat 10 tone de struguri. La C.A.P. Vătava şi Dumbrava, unde s-a concentrat duminică un număr sporit de tractoare, s-au pregătit însemnate suprafeţe de teren şi s-a însămînţat peste 40 ha cu grîu. In cooperativele agricole din Petrilaca (Reghin) şi Chiher, 7 remorci şi două graifere au lucrat toată ziua la transportul îngrăşămintelor naturale şi chimice în cîmp. Un aport substanţial la strîngerea recoltei de pe cîmp şi-au adus elevii din şcolile municipiului Sighişoara şi din comune aparţinătoare, care au lucrat cu spor la cooperativele din Sighi şoara şi Boiu. Cu multă sîrguinţă au ajutat pe cooperatori şi elevii din Şerbeni, Vînători şi din alte sate. AUREL DAN Ca urmare a folosirii cu chibzuinţă a timpului de lucru, cu randament sporit al tractoarelor şi maşinilor agricole, I.A.S. Batoş, Sighişoara şi Iernut au terminat în epoca optimă însămînţarea griului. Acest lucru a permis să se treacă operativ la redistribuirea tractoarelor în alte unităţi, unde însămînţarea griului este rămasă în urmă, să se urgenteze culesul porumbului, recoltarea soiei, însilozarea tuturor resurselor furajere aflate încă pe cîmp etc. In total pe Inspectoratul I.A.S. Mureş, pînă aseară însămînţarea griului a fost efectuată în proporţie de 75 la sută. Pe tarlalele C.A.P. Nadeş duminică au lucrat la arat şi insămînţat 10 tractoare. Ajutor preţios la transportul produselor agricole Duminică, 18 octombrie, 407 autocamioane ale întreprinderilor din municipiile Tg.-Mureş şi Sighişoara, precum şi din oraşele Reghin, Tîrnăveni, Luduş şi Sovata, s-au deplasat în 61 de cooperative agricole din judeţ, pentru a ajuta la transportul produselor agricole de pe cîmp. Majoritatea cooperatorilor din judeţ au luat toate măsurile pentru folosirea din plin a acestor mijloace de transport. Cu aceste autocamioane repartizate unităţilor agricole s-au transportat duminică spre depozite şi bazele de recepţie 3.430 tone de sfeclă, 90 tone de cartofi şi 80 tone de porumb. Cu asemenea mijloace puse la dispoziţia C.A.P. de către întreprinderi se putea lucra mult mai mult dacă în toate cooperativele agricole exista o perfectă organizare a muncii. In multe locuri ca de exemplu la C.A.P. Cozma nu s-au luat măsuri pentru organizarea unor echipe de încărcători-descărcători, fapt ce a scăzut mult randamentul de lucru. Ba, mai mult, din unele C.A.P. ca Iara de Mureş şi Gorneşti autocamioanele au fost nevoite să ia calea întoarsă sau să fie dirijate în alte părţi deoarece în aceste unităţi nu a existat sfeclă recoltată. Iată deci că ajutorul n-a fost peste tot primit aşa cum se cuvine, pierzîndu-se timp preţios şi irosindu-se benzină cu deplasările în gol. MUNCI ClirEllIONlOI si siisiwiim AJUTORUL STATULUI. CHEZĂŞIA rilSIESIUI 10110111111 Acum, în miezul toamnei, ogoarele judeţului nostru cunosc din plin strădania ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor şi specialiştilor pentru strîngerea şi depozitarea neîntîrziată a recoltelor de pe cîmp, pentru asigurarea bazelor recoltelor viitoare. Pe ogoare se desfăşoară o bătălie mare, este bătălia pentru progresul agriculturii, pentru specializarea şi modernizarea ei, pentru eficienţă şi producţii tot mai mari. Şi este îmbucurător că putem consemna an de an rezultate mai bune, recolte în continuă creştere, efective sporite de animale, maşini mai multe şi mai variate pe ogoare, livezi şi podgorii tot mai întinse, un nivel de trai mai ridicat pentru ţăranii cooperatori. Toate succesele la care am fost martori şi părtaşi, îşi au sursa sănătoasă în munca dîrză a oamenilor, în ajutorul neprecupeţit al partidului şi statului, în măsurile tehnice şi organizatorice care orientează cu clarviziune agricultura noastră pe drumul unei continue perfecţionări şi modernizări, la nivelul cerinţelor actuale şi a tehnicii celei mai avansate. Multe sunt dovezile care confirmă progresul neîntrerupt al agriculturii judeţului nostru. Să amintim numai amplul proces de modernizare şi specializare, de apropiere de tehnologiile de tip industrial pe care îl parcurge în aceste zile. Tot mai multe cooperative agricole îşi unesc eforturile pentru realizarea prin cooperare a unor mari complexe de tip industrial, în vederea creşterii porcilor, îngrăşării viţeilor şi mieilor, a producerii furajelor combinate etc. Numeroase sunt asociaţiile ce se constituie pentru extinderea legumiculturii şi viticulturii, executarea lucrărilor de irigaţii şi desecări, folosirea cu randament sporit a fondului funciar. In prezent se apropie de faza finală lucrările de la fabrica de nutreţuri combinate de la Sînpaul, se lucrează intens la halele marelui complex porcin intercooperatist de la Gheja, a îngrăşătoriilor de viţei de la Vidrasău şi Sîngeorgiul de Pădure. Fermelor de păsări ouătoare de tip industrial de la C.A.P. Bogata şi Cuci, li se adaugă în aceste zile crescătoriile de pui de carne de la Sînpaul şi Acăţari. Eforturilor ţărănimii cooperatiste, ale miilor de mecanizatori şi specialişti din agricultură li se adaugă sprijinul puternic acordat de partidul şi statul nostru pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale indispensabile creşterii producţiei agricole. Miile de tractoare care brăzdează în lung şi lat ogoarele judeţului, combinele, maşinile şi utilajele agricole moderne, cantităţile sporite de îngrăşăminte chimice ce se livrează ca urmare a dezvoltării Industriei, investiţiile mari efectuate sau în curs de înfăptuire, reprezintă imagini ale efortului consecvent pe care întregul nostru popor îl face pentru înzestrarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. Anul 1970, ultimul an al cincinalului şi prag hotărîtor pentru izbînzile viitoare, i-a găsit pe lucrătorii ogoarelor judeţului nostru mobilizaţi să înfăptuiască importantele sarcini ce le avem în faţă. Munca, hărnicia şi priceperea gospodărească se concretizau frumos in belşugul ce-l promiteau ogoarele. A venit însă urgia dezlănţuită a naturii şi a distrus o bună parte din roadele muncii oamenilor. Animaţi însă de un fierbinte patriotism, ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii ogoarelor noastre nu s-au dat bătuţi. Au salvat de la distrugere numeroase bunuri obşteşti şi personale, sute şi sute de animale, au acţionat cu hotărire pentru refacere. Abnegaţia cu care s-a acţionat în aceste momente deosebit de grele nu a fost zadarnică. Multe cooperative agricole, învingînd cu tenacitate greutăţile, au reuşit să smulgă pămintului roade bune şi chiar foarte bune. Cooperativa agricolă din Cuci de pildă, unitate greu lovită de furia apelor, a reuşit să recolteze 2.300 kg grîu la hectar. C.A.P. Nazna, cooperativă care s-a aflat şi ea în calea furiei apelor, a recoltat 2.574 kg de grîu la hectar. Ţăranii cooperatori din unităţile ocolite de revărsarea directă a o(Continuare în pag. a 3-a) ION COZMA secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedinte Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie al