Steaua Roşie, octombrie 1970 (Anul 21, nr. 230-256)

1970-10-20 / nr. 246

mmuM ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXII. Nr. 246 (3.911) Marţi, 20 octombrie 1970 4 pagini, 30 de bani PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ­Dulm­arca preşedintelui Consiliului de Stat, NICOLAI CIAIŞESCU, la sesiunea jubiliară a Adunârii Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite Domnule preşedinte, Onoraţi reprezentanţi ai statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Aniversarea creării, cu un sfert de veac în urmă, a Organizaţiei Naţiunilor Unite prilejuieşte atît o retrospectivă a evoluţiei interna­ţionale şi a schimbărilor petrecute în lume în cei 25 de ani, cit şi trecerea în revistă a activităţii des­făşurate de O.N.U. în acest timp. Totodată, pentru a îndreptăţii aş­teptările popoarelor, această sesi­une este chemată să definească cu mai multă claritate direcţiile ac­tivităţii viitoare a Organizaţiei Na­ţiunilor Unite, căile pentru reali­zarea unei cooperări multilaterale între naţiuni, pentru asigurarea păcii în lume. După cum se ştie, Organizaţia Naţiunilor Unite a fost constituită la sfîrşitul celui de-al doilea răz­boi mondial, cînd nu se uscase încă sîngele vărsat de popoare şi nu se vindecase rana adîncă lă­sată de zecile de milioane de vic­time căzute în pîrjolul nimicitor provocat de Germania hitleristă. însăşi denumirea de Organizaţie a Naţiunilor Unite ne reaminteşte faptul că la crearea ei s-a avut în vedere ca toate naţiunile plane­tei să-şi unească eforturile pentru făurirea unei păci durabile, care să asigure dezvoltarea liberă a fiecărui popor. Trebuie să spunem sincer în fa­ţa popoarelor că principiile nobile înscrise în Carta organizaţiei nu s-au statornicit încă pe deplin în relaţiile dintre toate statele lu­mii. Desigur, organizaţia noastră a jucat un rol de seamă în viaţa internaţională. Cele mai importante evenimente din perioada scursă au stat în atenţia O.N.U., au fost adoptate o serie de hotărîri şi re­zoluţii de mare însemnătate. Din păcate insă, multe din aceste ho­­tărîri nu au fost realizate sau au fost înfăptuite numai parţial. în acelaşi timp, trebuie arătat că în unele probleme importante într-o serie de conflicte survenite pe are­na mondială. Organizaţia Naţiuni­lor Unite a adoptat hotărîri nejus­­te, care i-au ştirbit prestigrul şi au avut repercusiuni negative a­­supra dezvoltării vieţii internaţio­nale. Evocarea, cu acest prilej, atît a aspectelor pozitive cit şi a celor negative din istoria de un sfert de secol a O.N.U. este, cred, necesară pentru a putea trage toate învăţămintele în vederea creşterii rolului ei în soluţionarea problemelor litigioase în asigu­rarea colaborării între popoare şi a păcii în lume. Sunt cunoscute marile transfor­mări cu caracter social şi naţio­nal care au avut loc în lume în aceşti 25 de ani. La fondarea O.N.U. exista un singur stat soci­alist — Uniunea Sovietică. Astăzi în lume sînt 14 state socialiste reprezentînd mai mult de o treime din populaţia globului pămîntesc. Alte popoare îşi orientează dezvol­tarea economică-socială pe calea socialistă. Apariţia şi dezvoltarea unui mare număr de ţări socia­liste a pus cu acuitate la ordinea zilei problema coexistenţei paşni­ce a statelor cu orînduiri sociale diferite. In ultimele decenii am fost mar­torii unei puternice redeşteptări naţionale a zeci de popoare care zăceau în robie colonială, sub do­minaţia imperialistă. Ca rezultat al luptei popoarelor pentru recîş­­tigarea independenţei naţionale, sistemul colonial s-a prăbuşit, iar pe ruinele imperiilor coloniale au apărut zeci de state noi. Ele joa­că astăzi un rol important în Or­ganizaţia Naţiunilor Unite, în în­treaga viaţă internaţională. Revoluţia tehnico-ştiinţifică con­temporană, pătrunderea omului în Cosmos şi uriaşa dezvoltare a cul­turii au produs mari schimbări în gîndirea şi conştiinţa oamenilor. Popoarele, oamenii îşi dau tot mai mult seama de forţa pe care o reprezintă, înţeleg tot mai mult că stă în puterea lor să înfăptuiască pe planeta noastră o lume a co­laborării între naţiuni libere şi e­­gale în drepturi, să pună capăt războaielor dintre state, să asigu­re o pace trainică în stare să per­mită realizarea bunăstării întregii omeniri. Reuniunea noastră are loc în condiţii internaţionale complexe, care oferă încă multe motive de nelinişte tuturor popoarelor. La peste 25 de ani de la încetarea celei de-a doua conflagraţii mon­diale, în diferite părţi ale lumii războiul continuă să provoace moartea a zeci de mii de bărbaţi şi femei, bătrîni şi tineri, să dis­trugă uriaşe bunuri materiale şi culturale. Mai sînt încă popoare ţinute sub jugul dominaţiei coloniale, ne­voite să lupte cu arma în mînă pentru dreptul sacru de a trăi li­bere, în state independente, de a folosi bogăţiile naturale şi rodul muncii pentru propria lor bună­stare, de a-şi hotărî soarta aşa cum o doresc. In viaţa internaţională se ma­nifestă încă forţe imperialiste şi colonialiste care vor să continue vechile practici de dominaţie a­­supra popoarelor, care promovează o politică de forţă şi dictat, ames­­tecîndu-se în treburile interne ale altor state, încercînd să le impună voinţa lor, să Ie aservească inte­reselor lor. Este adevărat că împotriva po­liticii imperialiste se ridică tot mai puternic, pe toate continentele, popoarele, forţe sociale ample, puternicul curent al opiniei publi­ce democrate internaţionale. Cursul evenimentelor internaţiona­le demonstrează în mod elocvent că atunci cînd popoarele sunt cu adevărat hotărite să-şi apere liber­tatea şi independenţa, ele se bu­cură de sprijin şi solidaritate in­ternaţională şi nu există forţă în lume în stare să le răpească a­­ceste cuceriri de preţ. Doamnelor şi domnilor, Daţi-mi voie să vă prezint câteva aspecte ale politicii interne şi ex­terne a ţării mele. România a cunoscut secole de dominaţie străină. Ea a păşit pe calea dezvoltării libere şi indepen­dente cu un sfert de veac în ur­mă, în aceeaşi perioadă în care a fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite. Luîndu-şi soarta în propriile mîini, trecînd la edificarea unei orinduiri sociale noi — orinduirea socialistă — poporul român a ob­ţinut, într-un timp istoric scurt, realizări de seamă în propăşirea sa economică şi culturală. Condu­cători şi alţi reprezentanţi ai mul­tor state, vizitând România, şi-au putut face o imagine edificatoare despre progresele poporului nostru. Cu toate marile succese pe care le-am dobîndit în aceşti 25 de ani, datorită stării de înapoiere de la care am pornit, mai avem încă mult de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor dezvoltate. România îşi propune să depună în continua­re eforturi susţinute pentru ampli­ficarea potenţialului ei economic şi înflorirea multilaterală a vieţii sociale, pentru dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului, culturii — factori de seamă în făurirea unei vieţi noi, ci­vilizate — pentru ridicarea bună­stării materiale şi spirituale a între­gului popor. Nu uităm niciodată că un popor poate fi cu adevărat li­ber şi independent numai în măsu­ra în care îşi asigură o puternică bază economică, ştiinţifică şi cul­turală. In acelaşi timp, România se preocupă de dezvoltarea colaboră­rii cu toate naţiunile lumii, fără deosebire de orînduiire socială. Pentru a ilustra cum se înfăptuieşte această politică, voi menţiona doar faptul că România are în prezent relaţii diplomatice cu 97 de state şi întreţine schimburi comerciale cu peste 100 de ţări. Desigur, ca ţară socialistă, Ro­mânia acordă o atenţie specială colaborării şi cooperării cu cele­lalte state socialiste, în acelaşi timp, ea se preocupă de extinderea relaţiilor, pe planuri multiple, cu toate ţările lumii. Considerăm că numai participînd activ la diviziu­nea internaţională a muncii, la cir­cuitul mondial de valori materiale şi spirituale putem asigura progre­sul propriei noastre ţări şi, totoda­tă, ne putem aduce contribuţia la cauza păcii în întreaga lume. Suferind el însuşi mult timp asu­prirea străină, poporul român îşi îndreaptă simpatia spre popoarele ce luptă pentru eliberarea de sub dominaţia imperialistă, pentru dez­voltarea de sine stătătoare, pentru apărarea şi consolidarea indepen­denţei şi suveranităţii lor naţiona­le. Ţara noastră promovează o po­litică de contacte largi cu tinerele state independente, dezvoltă şi es­te hotărită să extindă tot mai mult colaborarea şi cooperarea reciproc avantajoasă cu aceste state. Pornind de la faptul că pacea este indivizibilă şi că orice con­flict îşi exercită influenţa, întrun fel sau altul, asupra tuturor state­lor lumii, România este profund îngrijorată de continuarea războ­iului din Vietnam şi de perpetuarea conflictului din Orientul Apropiat. Împreună cu cercurile largi ale opi­niei publice mondiale, România consideră necesar să se pună ca­păt războiului din Vietnam şi in­tervenţiei străine în Indochina, să se treacă la retragerea totală din Vietnam a trupelor Statelor Unite ale Americii şi ale aliaţilor lor. Po­porul vietnamez şi celelalte po­poare din Indochina să fie lăsate să-şi rezolve singure problemele existenţei lor, tară nici un amestec din afară. In acest sens, apreciem că propunerile Frontului Naţional de Eliberare oferă o bază raţională pentru soluţionarea conflictului pe cale politică. In ce priveşte Orientul Mijlociu, considerăm că rezoluţia Consi­liului de Securitate din noiem­brie 1967 constituie o bază re­zonabilă pentru rezolvarea politi­că a conflictului din această r­e­giune. Aceasta presupune retr­a­­gerea trupelor israeliene de pe te­ritoriile arabe ocupate, soluţionar­ea celorlalte probleme în conformitate cu interesele tuturor statelor din această zonă, asigurarea indepen­denţei şi integrităţii lor teritoriale. In acelaşi timp, apreciem că, pen­tru a se instaura o pace de durată (Continuare în pag. a 4-a) « 0 0­0 0­0­0» 0­0 Publicări în pagina a 4-a: Relatări asupra vizitei președintelui NICOLAE CEAUSESCU * în California si la New York S­ăptămînă hotărâtoare pentru terminarea culesului şi însămînţărilor Au terminat însă­­mînţarea griului: I.A.S. Batoş, Sighişoara şi Iernul Duminică pe ogoare Duminică, o zi bună de lucru, a fost folosită din plin de majo­ritatea cooperativelor agricole din judeţ. Mecanizatorii au răspuns şi ei prezent la bătălia viitoarei recolte. Pregătind încă de sîmbă­­tă seara utilajele necesare ei au reuşit să însămînţeze duminică aproape 900 ha cu grîu, efectuînd totodată lucrări de pregătire a patului germinativ pe o suprafaţă de peste 600 h­a. La fel ei au arat pentru însămînţări o suprafaţă de aproape 750 ha şi au trans­portat în cîmp 200 tone de îngră­şăminte chimice. Peste 6.000 de ţărani coopera­tori din satele judeţului, ajutaţi de elevii din şcoli, au efectuat duminică cele mai diverse lucrări agricole de sezon. Dintr-o centra­lizare aproximativă a realizărilor din această zi bună de lucru re­zultă că s-au recoltat 181 ha cu porumb, 48 ha cu sfeclă de za­hăr şi 35 ha cu cartofi. Elevii din şcoli au ajutat, în special, la sor­tarea cartofilor şi a ştiuleţilor de porumb care au luat drumul de­pozitelor. O activitate intensă s-a desfă­şurat duminică şi pentru asigu­rarea bazei furajere. S-au pus în acţiune zeci de tocători şi com­bine de siloz, remorci şi căruţe cu care s-a recoltat şi însilozat o cantitate de aproape 200 tone fu­raje din care 152 tone porumb. Printre cooperativele care au mobilizat duminică forţe serioase la recoltări şi însămînţări se nu­mără: C.A.P. Gheorghe Doja, ca­re a însămînţat 18 ha cu grîu, a efectuat discuiri pe alte 30 ha, a strîns cartofii de pe 4 ha şi a însilozat o cantitate de 30 tone furaje. La C.A.P. Band s-a arat o suprafaţă de 25 ha şi s-au în­­sămînţat 20 ha cu grîu. De ase­menea, s-au recoltat 10 tone de struguri. La C.A.P. Vătava şi Dumbrava, unde s-a concentrat duminică un număr sporit de tractoare, s-au pregătit însemna­te suprafeţe de teren şi s-a însă­­mînţat peste 40 ha cu grîu. In cooperativele agricole din Petrilaca (Reghin) şi Chiher, 7 remorci şi două graifere au lu­crat toată ziua la transportul în­grăşămintelor naturale şi chimice în cîmp. Un aport substanţial la strîn­­gerea recoltei de pe cîmp şi-au adus elevii din şcolile municipiu­lui Sighişoara şi din comune a­­parţinătoare, care au lucrat cu spor la cooperativele din Sighi­ şoara şi Boiu. Cu multă sîrguinţă au ajutat pe cooperatori şi elevii din Şerbeni, Vînători şi din alte sate. AUREL DAN Ca urmare a folosirii cu chib­zuinţă a timpului de lucru, cu randament sporit al tractoarelor şi maşinilor agricole, I.A.S. Batoş, Sighişoara şi Iernut au terminat în epoca optimă însămînţarea griului. Acest lucru a permis să se treacă operativ la redistribui­rea tractoarelor în alte unităţi, unde însămînţarea griului este rămasă în urmă, să se urgenteze culesul porumbului, recoltarea soiei, însilozarea tuturor resurse­lor furajere aflate încă pe cîmp etc. In total pe Inspectoratul­­ I.A.S. Mureş, pînă aseară însămînţarea griului a fost efectuată în pro­porţie de 75 la sută. Pe tarlalele C.A.P. Nadeş duminică au lucrat la arat şi insămînţat 10 tractoare. Ajutor preţios la transportul produselor agricole Duminică, 18 octombrie, 407 autocamioane ale întreprinderilor din municipiile Tg.-Mureş şi Si­ghişoara, precum şi din oraşele Reghin, Tîrnăveni, Luduş şi So­­vata, s-au deplasat în 61 de co­operative agricole din judeţ, pen­tru a ajuta la transportul pro­duselor agricole de pe cîmp. Ma­joritatea cooperatorilor din judeţ au luat toate măsurile pentru fo­losirea din plin a acestor mijloa­ce de transport. Cu aceste auto­camioane repartizate unităţilor agricole s-au transportat dumini­că spre depozite şi bazele de re­cepţie 3.430 tone de sfeclă, 90 tone de cartofi şi 80 tone de po­­r­umb. Cu asemenea mijloace pu­se la dispoziţia C.A.P. de către întreprinderi se putea lucra mult mai mult dacă în toate coopera­tivele agricole exista o perfectă organizare a muncii. In multe lo­curi ca de exemplu la C.A.P. Cozma nu s-au luat măsuri pen­tru organizarea unor echipe de încărcători-descărcători, fapt ce a scăzut mult randamentul de lucru. Ba, mai mult, din unele C.A.P. ca Iara de Mureş şi Gor­­neşti autocamioanele au fost ne­voite să ia calea întoarsă sau să fie dirijate în alte părţi deoarece în aceste unităţi nu a existat sfeclă recoltată. Iată deci că aju­torul n-a fost peste tot primit aşa cum se cuvine, pierzîndu-se timp preţios şi irosindu-se ben­zină cu deplasările în gol. MUNCI ClirEllION­lOI si siisiwiim AJUTOR­UL STATULUI. CHEZĂŞIA rilSIESIUI 1011­0111111 Acum, în miezul toamnei, ogoa­rele judeţului nostru cunosc din plin strădania ţăranilor coopera­tori, a mecanizatorilor şi specialiş­tilor pentru strîngerea şi depozita­rea neîntîrziată a recoltelor de pe cîmp, pentru asigurarea bazelor recoltelor viitoare. Pe ogoare se desfăşoară o bătălie mare, este bătălia pentru progresul agricultu­­rii, pentru specializarea şi mo­dernizarea ei, pentru eficienţă şi producţii tot mai mari. Şi este îm­bucurător că putem consemna an de an rezultate mai bune, re­colte în continuă creştere, efec­tive sporite de animale, maşini mai multe şi mai variate pe ogoa­re, livezi şi podgorii tot mai în­tinse, un nivel de trai mai ridicat pentru ţăranii cooperatori. Toate succesele la care am fost martori şi părtaşi, îşi au sursa sănătoasă în munca dîrză a oamenilor, în ajutorul neprecupeţit al partidului şi statului, în măsurile tehnice şi organizatorice care orientează cu clarviziune agricultura noastră pe drumul unei continue perfecţionări şi modernizări, la nivelul cerinţelor actuale şi a tehnicii celei mai avan­sate. Multe sunt dovezile care confir­mă progresul neîntrerupt al agri­culturii judeţului nostru. Să amin­tim numai amplul proces de mo­dernizare şi specializare, de apro­piere de tehnologiile de tip in­dustrial pe care îl parcurge în aceste zile. Tot mai multe coope­rative agricole îşi unesc eforturile pentru realizarea prin cooperare a unor mari complexe de tip in­dustrial, în vederea creşterii por­cilor, îngrăşării viţeilor şi mieilor, a producerii furajelor combinate etc. Numeroase sunt asociaţiile ce se constituie pentru extinderea le­­gumiculturii şi viticulturii, execu­tarea lucrărilor de irigaţii şi dese­cări, folosirea cu randament spo­rit a fondului funciar. In prezent se apropie de faza finală lucrările de la fabrica de nutreţuri combi­nate de la Sînpaul, se lucrează in­tens la halele marelui complex porcin intercooperatist de la Ghe­­ja, a îngrăşătoriilor de viţei de la Vidrasău şi Sîngeorgiul de Pădure. Fermelor de păsări ouătoare de tip industrial de la C.A.P. Bogata şi Cuci, li se adaugă în aceste zile crescătoriile de pui de carne de la Sînpaul şi Acăţari. Eforturilor ţărănimii cooperatiste, ale miilor de mecanizatori şi spe­cialişti din agricultură li se adaugă sprijinul puternic acordat de par­tidul şi statul nostru pentru dez­voltarea bazei tehnico-materiale indispensabile creşterii producţiei agricole. Miile de tractoare care brăzdează în lung şi lat ogoarele judeţului, combinele, maşinile şi utilajele agricole moderne, canti­tăţile sporite de îngrăşăminte chi­mice ce se livrează ca urmare a dezvoltării Industriei, investiţiile mari efectuate sau în curs de în­făptuire, reprezintă imagini ale e­­fortului consecvent pe care între­gul nostru popor îl face pentru înzestrarea agriculturii — ramură de bază a economiei naţionale. Anul 1970, ultimul an al cinci­nalului şi prag hotărîtor pentru izbînzile viitoare, i-a găsit pe lu­crătorii ogoarelor judeţului nostru mobilizaţi să înfăptuiască impor­tantele sarcini ce le avem în faţă. Munca, hărnicia şi priceperea gos­podărească se concretizau frumos in belşugul ce-l promiteau ogoa­rele. A venit însă urgia dezlănţu­ită a naturii şi a distrus o bună parte din roadele muncii oameni­lor. Animaţi însă de un fierbinte patriotism, ţăranii cooperatori, toţi lucrătorii ogoarelor noastre nu s-au dat bătuţi. Au salvat de la dis­trugere numeroase bunuri obşteşti şi personale, sute şi sute de ani­male, au acţionat cu hotărire pentru refacere. Abnegaţia cu care s-a acţionat în aceste momente deosebit de grele nu a fost za­darnică. Multe cooperative agri­cole, învingînd cu tenacitate gre­utăţile, au reuşit să smulgă pă­­mintului roade bune şi chiar foar­te bune. Cooperativa agricolă din Cuci de pildă, unitate greu lovită de furia apelor, a reuşit să recol­teze 2.300 kg grîu la hectar. C.A.P. Nazna, cooperativă care s-a aflat şi ea în calea furiei apelor, a re­coltat 2.574 kg de grîu la hectar. Ţăranii cooperatori din unităţile ocolite de revărsarea directă a o­(Continuare în pag. a 3-a) ION COZMA secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedinte Uniunii judeţene a cooperativelor agricole de producţie al

Next