Steaua Roşie, noiembrie 1970 (Anul 21, nr. 257-281)

1970-11-25 / nr. 277

Anul XXII. Nr. 277 (3.942) MIERCURI, 25 noiembrie 1970 4 pagini, 30 de bani In industria forestieră sunt necesare EFORTURI SPORITE PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE EXPORT Perioada scurtă care a mai ră­mas pînă la sfîrşitul anului impune luarea unor măsuri energice din partea întreprinderilor din judeţ pentru recuperarea rămînerilor în urmă cauzate de calamităţile na­turale şi realizarea sarcinilor eco­nomice pe acest an. Printre multiplele preocupări un loc important îl ocupă şi realizarea sarcinilor de plan la export. Pen­tru onorarea integrală a acestora, perioada este şi mai scurtă dacă ne gîndim la faptul că, practic, numai acele livrări pot conta în realiza­rea planului care sunt efectuate până cel tirziu la începutul lunii decembrie. Din volumul mărfurilor destinate exportului, cantităţi im­portante sunt produse şi la Combinatul de exploatare şi in­dustrializare a lemnului, unele pro­duse fabricate în unităţile aparţi­nătoare acestui combinat fiind cu­noscute şi mult solicitate nu numai în ţară, ci şi peste hotare. In pre­zent din producţia de marfă a combinatului cca. 50 la sută este destinată exportului, ceea ce obli­gă colectivele de aici pentru a lua măsuri şi mai energice pentru rea­lizarea la timp şi în bune condi­­ţiuni a sarcinilor de producţie. Care este în prezent stadiul înde­plinirii planului de export, perspec­tivele de realizare, precum şi cele mai urgente măsuri de luat? Pînă în prezent la acest combi­nat, planul de export a fost reali­zat în proporţie de 83 la sută, sarcinile de livrare au fost depăşi­te la o serie de sortimente cum sunt: lăzile de fag, lemnele de construcţie rurală, instrumentele muzicale, articolele sportive etc. In această direcţie pot fi eviden­ţiate unităţile: C.P.L. Reghin, care a realizat şi depăşit sarcinile de livrare la cherestea fag, lăzi de fag, instrumente muzicale şi arti­cole sportive, U.E.L. Reghin la sortimentele mangal de bocşă şi lemn de foc, U.E.I.L. Sovata la lemn de construcţie rurală şi lemn de foc, U.E.I.L. Lunca Bradului la mangal de bocşă, etc. Situaţia este cu totul nesatis­făcătoare la cherestea de răşinoa­­se, sortiment la care planul peri­oadei pină la 15 noiembrie a fost realizat numai în proporţie de 84 la sută. in primele 15 zile din luna noiembrie principalii furnizori din acest sortiment — C.P.L. Reghin şi U.E.I.L. Lunca Bradului — au livrat cantităţi minime, comparativ cu volumul mare rămas de expe­diat încă în acest an. Situaţia este similară şi la cherestea de fag un­de planul perioadei pînă la 15 no­iembrie a fost realizat în proporţie de numai 95 la sută; eforturi sus­ţinute trebuie depuse pentru livra­rea cherestelei de fag în special din partea U.E.I.L. Sovata — care este principalul furnizor — unde procentul de realizare pe perioada amintită este de numai 83 la su­tă. Nesatisfăcătoare este situaţia livrărilor pe C.E.I.L. şi la sortimen­tele de lemn de foc şi mangal­ia bocşă, unde pînă la 15 noiem­brie planul a fost realizat numai în proporţie de 90 la sută, respec­tiv 95 la sută. O situaţie deosebită există la mobila destinată exportului. La acest sortiment planul a fost rea­lizat numai în proporţie de 90 la sută. Pentru realizarea exportului la mobilă cel mai mare efort va trebui depus de colectivele de la­­profil „23 August". La această unitate de multe ori, pe lingă greu­tăţile obiective care influenţează negativ realizarea ritmică a livră­rilor la export, cum sunt: lipsă de vagoane, sistarea livrărilor din par­tea unor beneficiari, etc., se mai manifestă şi lipsuri organizatorice interne. Astfel, la recepţia produ­selor deseori se constată defec­ţiuni calitative pentru remedierea cărora se consumă manoperă în plus, operaţiune care întîrzie şi livrarea mobilei, in multe cazuri lipsesc unele piese din care motiv garniturile nu pot fi asamblate, produsele finite fiind stocate in spaţiile de lucru, unde îngreunea­ză desfăşurarea normală a proce­sului de producţie. Intrucît această unitate produce în exclusivitate pentru export, rea­lizarea planului pe acest an pre­supune în primul rînd realizarea planului de export. Mărfurile care trebuie livrate încă în perioada scurtă care a mai rămas, necesi­tă luarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice, mobilizarea în­tregii capacităţi a colectivelor pen­tru îndeplinirea cu cinste a obliga­ţiilor faţă de beneficiarii externi. In ultima decadă a lunii noiem­brie livrările la export trebuie in­tensificate la maximum, în care scop vor trebui asigurate stocurile necesare pe rampele de expediţie la produsele de pădure cum sunt: lemnul de foc, mangal de bocşă, lemnul de celuloză, de debitarea în specificaţie, intensificarea sor­tărilor în depozitele de cherestea şi pregătirea partizilor de cheres­tea nelivrată, intensificarea produc­ţiei de mobilă, lichidarea comenzi­lor restante, organizarea produc­ţiei în aşa fel incit prin livrări rit­mice, să se încheie în întregime livrările la export pină la sfirşitul primei decade a lunii decembrie a.c. Deşi la unele sortimente des­tinate exportului Combinatul de exploatare şi industrializare a lem­nului Tg.-Mureş are restanţe des­tul de mari, suntem­ convinşi că prin măsurile organizatorice ce se vor lua sunt posibilităţi de realizare integrală a sarcinilor de export pe acest an. ing. ŞTEFAN DEAK în construcţie, la Sighişoara Noi capacităţi de producţie Prin politica înţeleaptă a parti­dului şi statului nostru, de reparti­zare raţională a forţelor de pro­ducţie pe teritoriul patriei, muni­cipiul Sighişoara cunoaşte an de an o tot mai mare dezvoltare in­dustrială. În prezent, aici se desfă­şoară din plin lucrările de con­strucţie pentru crearea unor noi şi importante capacităţi de produc­ţie menite să contribuie la creşte­rea producţiei de bunuri materiale ale patriei. Astfel, la Fabrica de mătase se lucrează intens la hala industrială pentru lărgirea capaci­tăţii de producţie cu încă 68 de războaie, ceea ce va duce la mă­rirea producţiei cu 1,5 milioane m de mătase pe an. Noua capacitate va intra în producţie în primul se­mestru al anului viitor. Tot în pri­mul semestru al anului 1971 va în­cepe să producă şi noua fabrică de pâine, cu o capacitate de 20 tone de pîine pe zi. O importantă dezvoltare va cunoaşte şi Fabrica de cărămizi „7 Noiembrie . Prin noile capacităţi ce vor intra aici în func­ţiune în anul 1971, se creează con­diţii pentru creşterea producţiei cu 20 milioane de cărămizi la an. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ ! TEAUA ROŞIE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN­­________________________ Cartierul Tudor Vladimirescu din Tg.-Mureș Cu participarea unor cunoscuţi scriitori Serată literară închinată semicentenarului partidului I . In cadrul manifestărilor prilejuite de aniversarea semicente­narului Partidului Comunist Român, astăzi se organizează la Tg.­­Mureş, sub egida Asociaţiei scriitorilor din localitate, a Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghi­ară­ şi a re­dacţiilor revistelor „Viaţa românească" şi „Igaz Szó", o şezătoare la care participă reprezentanţi de frunte ai vieţii noastre literare: acad. Zaharia Stancu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor, prozatorul George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Florenţa Albu, Bajor Andor, Vlaicu Barna, Bodor Pál, Radu Bou­­reanu, redactor şef al revistei „Viaţa românească", Deák Tamás, Éltető József, Virgil Gheorghiu, Romulus Guga, Hajdú Győző — redactor şef al revistei „Igaz Szó", Ion Horea, Traian Iancu, Ale­xandru Ivasiuc, George Ivaşcu — redactor şef al revistei „Contem­poranul", Lászlóffy Aladár, Márki Zoltán, Panek Zoltán, Sütő An­drás, Szász János, Székely János. Intîlnirile scriitorilor cu publicul iubitor de literatură se înscriu la loc de cinste în tradiţiile literaturii noastre contemporane, ca o adevărată hrană spirituală a oamenilor zilelor noastre. Aceste dialoguri vii întregesc şi mai mult garanţia prezentă şi viitoare a literaturii noastre, fie câ este scrisă in limba română sau în lim­bile naţionalităţilor conlocuitoare, scriitorii fiind deopotrivă preo­cupaţi pentru dezvoltarea spirituală a societăţii socialiste, să rea­lizeze opere puternice, interesante, valoroase, pe care poporul şi partidul le aşteaptă cu încredere. In contextul general al dezvol­tării literaturii de la noi, un fenomen semnificativ şi important îl constituie ambianţa favorabilă şi succesele pe care le-a dobîndit şi literatura scrisă în limba maghiară — ca de altfel şi a celor­lalte naţionalităţi conlocuitoare — ca parte organică, integrantă a literaturii României socialiste. Şezătoarea literară din această seară, acest omagiu al cărţii, reprezintă încă o oglindă fidelă a frontului comun în aspiraţii şi idealuri al scriitorilor de la noi, pă­trunşi de spiritul patriotismului şi al internaţionalismului socialist. FIŢI BINEVENIŢI IN MIJLOCUL NOSTRU, CONDEIERI DE FRUNTE Al SCRISULUI ROMÂNESC, DIN VECHEA ŞI TINARA GE­NERAŢIE, pana voastră avînd un mare rol în opera de educare a maselor, de cultivare a celor mai nobile sentimente omeneşti ! I.A.S. Avicola Tg.-Mureş a îndeplinit planul anual Angajaţi cu toate forţele şi capacităţile de muncă pentru a-şî aduce o contribuţie cît mai mare la înfăptuirea Programu­lui naţional privind dezvoltarea zootehniei, colectivul I.A.S. Avi­cola Tg.-Mureş obţine rezultate remarcabile în producţie. Mun­citorii şi specialiştii de aici au raportat ieri realizarea planu­lui anual la toţi indicatorii. Ast­fel, pînă la această dată ma­rele combinat avicol a livrat pie­­ţii interne şi externe 35 milioa­ne ouă şi 760 tone carne de pasăre. Concentrind întreg sectorul de creştere a păsărilor din I.A.S. din judeţ şi punîndu-l pe baza unei tehnologii moderne în flux industrial, Combinatul realizea­ză un înalt grad de eficienţă economică. Din volumul total al produc­ţiei circa 20 la sută reprezintă venitul net. O dată cu realizarea planului propriu, specialiştii de aici au fost foarte receptivi la indica­ţiile date de partid privind coo­perarea în producţie cu coo­perativele agricole. Astfel la Bogata, Cuci, Sînpaul (şi nu peste mult timp şi la C.A.P. Acăţari) s-au înfiinţat ferme a­­vicole bazate pe noua tehnolo­gie modernă care obţin deja rezultate bune. Pe baza realizărilor de pînă acum se apreciază că pînă la sfîrşitul anului combinatul va obţine o producţie suplimentară de 4,5 milioane ouă şi 60 tone de carne. O dată cu creşterea volumului de producţie, econo­miile realizate prin reducerea preţului de cost şi gospodări­rea mai bună a fondurilor ma­teriale şi băneşti vor crea po­sibilitatea realizării pînă la fi­nele anului a 20 milioane de lei beneficii, cu 4 milioane pes­te prevederile planului şi anga­jamentelor. îndeplinirea planului anual cu 44 zile mai devreme consti­tuie o premisă trainică pentru înfăptuirea sarcinilor complexe ce revin acestei întreprinderi în primul an al viitorului cincinal. ÎN AMINTIREA LUI FRIEDRICH ENGELS Cinstind împlinirea unui veac şi jumătate de la naşterea lui Friedrich Engels, Casa de cul­tură a sindicatelor din Tg.-Mu­reş, în colaborare cu Casa prie­teniei româno-sovietice, a orga­nizat ieri un simpozion omagial dedicat memoriei marelui gîn­­ditor şi revoluţionar al proleta­riatului. Au vorbit cu acest pri­lej Simion Fuchs, cercetător ştiinţific principal şi Ioan Chio­­rean, cercetător ştiinţific. După simpozion a fost proiectat filmul „Duminică la ora 6". Publicăm în pagina a 3-a articolul : Din contribuția lui Friedrich Engels la fundamentarea şi dezvoltarea filozofiei marxiste /V In pagina a 4-a: COMENTARIU: Vot favorabil pentru „Mills Bill" DIN PRESA STRĂINĂ: „Dezvoltare rapidă" In legătură cu evenimentele din Guineea Protestul guvernului R.P.D. Coreene KM Centre de calcul teritoriale Consiliul de Miniştri a aprobat printr-o hotărîre înfiinţarea de cen­tre de calcul teritoriale la Braşov şi Piteşti. Noile unităţi vor fi dotate cu sisteme electronice de calcul şi vor avea ca obiect prestarea de servicii de calcul şi de prelucrare a date­lor. Ele vor efectua astfel de lucrări pentru un număr important de în­treprinderi industriale din judeţele Braşov şi Argeş şi din judeţele în­vecinate. Noile centre de calcul teritoriale, în colaborare cu specialiştii unită­ţilor economice, se vor ocupa de in­troducerea sistemelor informatice în conducerea producţiei, acţionînd totodată pentru realizarea cu ajuto­rul calculatoarelor electronice a conducerii gestiunii complete a cîtorva din principalele întreprin­deri din paza lor de activitate, in vederea extinderii tehnicii moderne de calcul în economie. Hotărirea Consiliului de Miniştri se înscrie în contextul recomandări­lor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul întâlnirii de lucru din luna septembrie cu specia­lişti din domeniul tehnicii electro­nice de calcul şi informaticii eco­nomice. (Agerpres). Conferinţa organizaţiei municipale Tg.­Mureş a U.T.C. In sala festivă a Grupului şcolar de construcţii s-au desfăşurat ieri lucrările conferinţei municipale Tg.­­Mureş a Uniunii Tineretului Comu­nist. Alături de delegaţii organiza­ţiilor U.T.C. din municipiu, la con­ferinţă au participat tovarăşii Ni­colae Cioloşan, secretar al Comi­tetului judeţean de partid, Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş, Eugen Trimbiţaş, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C. pre­cum şi alţi invitaţi. După alegerea prezidiului a ur­mat un moment solemn: aducerea în sală a drapelului organizaţiei, în timp ce asistenţa, în picioare, intona cîntecul patriotic „Trei cu­lori". Darea de seamă asupra activi­tăţii comitetului a fost prezentată de tovarăşul Sigismund Izsák, prim­­secretar al Comitetului municipal al U.T.C. Conferinţa a fost apoi salutată, în numele celor mai tineri dintre tineri, de un grup de pionieri. După prezentarea raportului co­misiei de revizie, au urmat discu­ţiile. In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Vasile Rus, care a salutat conferinţa, in numele Comitetului municipal de partid. In cadrul punctului doi al ordi­­nei de zi s-a trecut la alegerea noului comitet municipal şi a noii comisii de revizie, in prima sa şe­dinţă, comitetul a ales biroul. Prim-secretar a fost reales tovară­şul Sigismund Izsák. un $i cit nu ii nie «RE Ilit MPI NITRIE P­­ . S('' ' ^ r De Ta' Plenara'C.C.. al­ P.C.R. care a adoptat Programul naţional de dezvoltare a zootehniei şi de­­ creşte­re a producţiei animaliere au tre­cut doar 8 luni. Un bilanţ în care să analizăm ce am realizat faţă de obiectivele mari ce ne-am propus în această direcţie ar fi poate pre­matur. După cum se cunoaşte prin programul elaborat la nivel de ju­deţ ne-am propus ca în viitorii ani să mutăm centrul de greutate al producţiei zootehnice din sistem gospodăresc în complexe şi combi­nate de tip industrial­ iar paralel cu aceasta să modernizăm adăposturile existente în aşa fel încît să se poa­tă introduce şi aici o tehnologie modernă de exploatare a animale­lor. Realizările de pînă acum, de pro­porţii evident reduse, raportate la cele care vor urma, au totuşi o im­portanţă deosebită atît pentru pro­ducţia curentă cit mai ales pentru dobîndirea unei experienţe valo­roase care urmează să fie studiată şi generalizată. E suficient să a­mintim în această direcţie crescăto­ria de păsări de la Cuci şi Bogata, realizată prin asociere şi cooperare cu I.A.S., sau cea pentru îngrăşarea mieilor de la Rîciu, care deşi la în­ceput de activitate obţin rezultate remarcabile. Asemenea obiective pentru creşterea animalelor pe bază de tehnologii moderne s-au prevă­zut şi în sectorul taurin şi porcin. La Gheja — Luduş există în con­strucţie un mare complex porcin, iar la C.A.P. Vidrasău şi Sîngeorgiu de Pădure trebuie să intre parţial în producţie, pînă la sfîrşitul anu­lui, două îngrăşătorii intercoopera­­tiste pentru tineret bovin cu o ca­pacitate de 1.000 capete fiecare. In cele ce urmează ne-am propus să analizăm stadiul lucrărilor de exe­cuţie la cele două îngrăşătorii de bovine şi să vedem în ce măsură sunt asigurate condiţiile optime de exploatare acum cînd unele din grajduri vor fi populate. După cum se cunoaşte , coopera­tive agricole s-au asociat pentru a fiinţa la Vidrasău o fermă pentru îngrăşarea tineretului bovin. Proce­sul de producţie urmează să­­ aibă loc pe bază de tehnologie modernă (creşterea animalelor pe grătare, in­stalaţii de scurgere şi colectare a defecţiunilor, de aerisire prin venti­latoare, adăpătoare automate, folosi­rea de furaje combinate etc.). Pen­tru asigurarea acestor condiţii s-a prevăzut modernizarea a 3 grajduri existente şi dotarea lor cu instala­ţii necesare. Lucrarea ce se execută in antrepriză de către Asociaţia in­­tercooperatistă Tg.-Mureş — secto­rul construcţii-montaj — are o valoare de deviz ce se ridică la suma de 760 mii lei. Conform contractului încheiat între constructor şi benefi­ciar două grajduri a 300 capete fie­care urmează să fie date în exploa­tare la finele lunii decembrie. Care este stadiul de execuţie a lu­crărilor? Deşi nu este complet fini­sat primul grajd se află acum in curs de populare şi există condiţii ca pînă la finele anului să fie dat în exploatare şi cel de-al doilea. Vorbind despre condiţii facem ab­stracţie de mersul timpului deoare­ce un îngheţ puternic ar putea să împiedice turnarea volumului mare de beton la canale şi fosa de colec­tare a dejecţiilor. De aceea se impu­ne constructorului să ia măsuri ope­rative pentru a spori numărul mun­citorilor pe şantier şi în special al celor calificaţi. Intîrzierea cu ase­menea lucrări ar putea să influen­ţeze negativ calitatea lor şi chiar să afecteze darea în folosinţă la termen a obiectivului. Intrucît a sosit momentul popu­­lării primului grajd să vedem în ce măsură sînt asigurate condiţiile op­time de exploatare din partea bene­ficiarului şi dacă constructorul a respectat întocmai calitatea lucrări­lor conform proiectului. Cît priveşte instalaţiile, cu excepția comparti­mentării boxelor care nu s-au exe­cutat conform proiectului, lucrările TRAIAN GABOR (Continuare in pag. a 3-a) Noua secţie de artizanat de sticlă a cooperativei „Arta-Mobila" Hoteluri sanatoriale pe litoral In vederea extinderii capacităţilor de tratament pe litoralul Mării Ne-­­gre, Consiliul de Miniştri a aprobat unele măsuri pentru începerea exe­cuţiei unor hoteluri sanatoriale, ba­ză de tratament, spaţii pentru ali­mentaţie publică, distracţii şi agre­ment în zona Eforie Nord — Agi­­gea. Noul complex va­­ cuprinde trei hoteluri cu o capacitate de cazare de peste 1.300 de locuri, restaurante cu mai mult de 1.500 de locuri, pre­cum şi o bază de tratament. In ca­drul acesteia se vor asigura: băi şi împachetări de nămol, băi de lumi­nă, saline şi galvanice, duşuri tera­peutice, aerosoli, inhalaţii etc. Baza de tratament va mai fi dotată cu un bazin cu apă salină, sală de gim­nastică pentru cultură fizică medi­cală şi saună. (Agerpres) Vremea Ieri, la Tg.-Mureş, cea mai scăzută temperatură înregistra­tă în orele de dimineaţă a fost de minus 1 grad; la ora 12, temperatura era de 6 grade. Timpul probabil. Vreme fru­moasă dar rece mai ales noap­tea, cerul puţin noros, diminea­ţa ceaţă în cea mai mare parte a judeţului. Temperatura în scă­dere, minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 6 gra­de, maximele intre 2—8 grade. Vint slab din nord-vest.

Next