Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)
1971-01-22 / nr. 17
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEO ROŞIE ORGAH AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN de bani IA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi din Capitală Ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria constructoare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cind a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fabrici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profesiile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la început de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lucru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale şi de perspectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează pregnant o revelatorie realitate a societăţii noastre, indisolubilă legătură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri noi". In întimpinarea secretarului general al partidului, al celorlalţi conducători de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei prezenţi aclamă îndelung, ovaţionează pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dragoste şi respect în care se desfăşoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai ţării, cu masele de oameni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcţiei socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse intre 12 şi 110 Cp, motoare cu benzină de 9-18 Cp compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipeazăo gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinderile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. Intre oaspeţi şi factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii in legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicaţii in vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosirea la întreaga capacitate a maşinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, specialiştilor uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea şi exploatarea în comun a turnătoriei şi forţei preconizate. — întreprindeţi cit mai curind studiile necesare şi daţi-re curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate posibilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al producţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele-Bucureşti. La intrarea în blocul-turn care adăposteşte birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice, de pe lingă această uzină conducătorii de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale şi de ing. Tiberiu Grecu, director general al Uzinei, care prezintă citeva din realizările şi perspectivele întreprinderii. Intrată în funcţiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei româneşti citeva performanţe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reşiţa pentru Hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi speciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la obiect, se naşte o iniţiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuţia de lucru continuă. De asemenea, exportul creşte vertiginos: de la 6,1 milioane lei-valută în 1971, la 62,4 milioane lei-valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concludentă: — Sintem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe rezultatele concrete obţinute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepţie proprie. Se vizitează secţia de turboagregate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei maşini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat, trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secţiile „calde": oţelăria, forja şi turnătoria uzinei. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sudură unde se construiesc marile ansamble sudate pentru turbinele de 330 MW. Intrată parţial în funcţiune la jumătatea anului trecut, secţia realizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanţă pentru economia noastră naţională, care constituie obiectivul popasului următor este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane cu aburi aparţinînd uzinei „Vulcan". Directorul general al uzinelor „Vulcan", ing. Lache Ene, care întîmpină pe oaspeţi, prezintă mai întîi cel mai important produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1.035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de ţara noastră şi va avea impunătoarea înălţime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta este destinat Termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebită liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Tot aici, în această secţie, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente termo-energetice, Simion Suciu, informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse aflate în faza de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceţi totul pentru a realiza utilaje la nivelul tehnicii actuale, recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducerii institutului şi celorlalţi specialişti prezenţi. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificaţi cît mai bine experienţa muncitorilor şi tehnicienilor mai vîrstnici, să-i ajutaţi să transmită cunoştinţele şi priceperea lor celor tineri pentru ca şi aceştia să devină în cel mai scurt timp muncitori de nădejde, să se asigure astfel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarăşul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toţi cei care, cu pasiune şi măiestrie, dau viaţă acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenţi să se îngrijească neîncetat de grăbirea lucrărilor de construcţii pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul stabilit şi să înceapă să producă la toţi parametrii tehnico-economici proiectaţi. — Este necesar, arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca maşinile să fie folosite la întreaga lor capacitate, să treceţi la perfecţionarea programelor speciale aşa fel încît la finele cincinalului volumul producţiei să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum in cifrele de plan. Adresîndu-se primarului municipiului, celorlalţi edili ai Capitalei, secretarul general al partidului recomandă să se îngrijească de asigurarea unor condiţii de viaţă mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcţii de locuinţe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei, să aibă asigurate toate condiţiile civilizate de viaţă. Se vizitează o altă mare întreprindere bucureşteană . Fabrica de autovehicule „Autobuzul". În întreprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane şi rurale, şi un tip îmbunătăţit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare şi 10 autobuze. Autoutilitarele produse de „Autobuzul" sunt solicitate pe piaţa externă. In cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini şi mai mari: întreprinderea se pregăteşte pentru însuşirea fabricaţiei a două tipuri de autobuze după licenţa MAN, urmînd ca specialiştii uzinei să diversifice producţia acestor autobuze. Se prevede ca producţia marfă să crească în perioada 1971—1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafeţele de producţie nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaţilor cu 30 la sută. Se vizitează secţiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulţi dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultuoase pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, oferă, în semn de preţuire şi afecţiune, garoafe roşii. La sculărie, se urmăreşte aceeaşi problemă importantă luată în discuţie şi în celelalte întreprinderi vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele obţinute pînă acum şi se recomandă intensificarea acestei acţiuni. In secţia acoperiri metalice, se urmăreşte procesul de nichelare şi cromare a unor piese, iar gazdele informează că această secţie a luat fiinţă cu utilaje şi instalaţii fabricate în întregime în întreprindere. Vizita în secţiile de presaj, de construcţii şasiu şi caroserie, prilejuieşte, de asemenea, schimburi de păreri rodnice pe tema modernizării produselor, a îmbunătăţirii gradului lor de confort. La montaj final se urmăreşte procesul de montare a autoutilitarelor şi autobuzelor. Se relevă, cu acest prilej, mecanizarea unor operaţii de lucru care a făcut ca productivitatea muncii pe uzină să crească de la un an la altul. Se subliniază, printre altele, că în actualul plan cincinal producţia de autobuze va creşte cu peste 2.000 de bucăţi, iar cea de autoutilitare în aceeaşi proporţie. In 1975, producţia de autoutilitare se va ridica la 8.500 unităţi, iar cea de autobuze la 3.200. — Cît veţi da la export din aceste produse? se interesează tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cifrele citate sunt revelatorii: 7.000 de autoutilitare şi 1.800 de autobuze. Gazdele au ţinut să arate şi unele din realizările social-culturale ale unităţii. Se vizitează, astfel, noul club al întreprinderii cu o sală modernă de festivităţi de 400 de locuri. Următoarea întreprindere înscrisă în itinerar este Uzina „Steaua roşie". Şi aici, ca pretutindeni, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întîmpină cu entuziasm şi căldură pe conducătorii de partid şi de stat, bucuroşi de a-i avea în mijlocul lor, de a se sfătui împreună. Aici, se fabrică aproximativ 45 de tipuri de utilaje întîlnite pe toate şantierele ţării. Inginerul şef al întreprinderii, Ion Caraman, informează că toţi lucrătorii acestei unităţi se străduiesc, depun tot efortul şi energia lor creatoare în vederea dotării şantierelor cu utilajele moderne cerute în tot mai mari proporţii de impetuoasa dezvoltare a construcţiilor industriale şi civile prevăzută în actualul cincinal. Se vizitează secţiile de ajustaj şi montaj şi se relevă că in cincinalul care s-a încheiat recent, realizările uzinei s-au dublat, beneficiile s-au mărit de 6-7 ori, iar exportul reprezintă în prezent 30 la sută din volumul utilajelor executate. Muncitorii raportează îndeplinirea cu succes a sarcinilor de producţie din primele zile ale acestui an. Referindu-se la satisfacerea necesităţilor şantierelor patriei noastre cu utilaje moderne de construcţii, gazdele informează că în întreprindere s-au asimilat în ultimii ani numeroase produse originale executate pentru prima dată în ţară, printre care macaralefereastră, dispozitive de tracţiune, palane cu reductoare planetare etc. Îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, creşterea randamentului muncii se afirmă şi aici. (Continuare in pag. a 2-a) s Is Is Is Is Is Is * Is Is *s Is Is Is Is Is I !s Adunarea generală în C.fl.P. Zau de Cimpie Răsplata — în raport cu munca depusă şi producţiile realizate Zilele acestea la cooperativa agricolă de producţie din ZAU DE CIMPIE a avut loc adunarea generală a cooperatorilor. Schimburile de păreri, de multe ori ascuţite, dar in acelaşi timp competente, au demonstrat sistemul democratic de dezbatere colectivă a treburilor obşteşti. Au luat cuvîntul numeroşi cooperatori care au rostit aprecieri şi laude pentru cei harnici dar şi critici pentru cei care nu şi-au făcut datoria. Au fost analizate în amănunt rezultatele din 1970 şi s-a aprobat planul de producţie pe acest an şi alte măsuri organizatorice menite să contribuie la consolidarea acestei unităţi. Aşezată în zona de cimpie a judeţului nostru, cooperativa agricolă din Zau are posibilităţi multiple în obţinerea unor producţii sporite la culturile vegetale şi totodată condiţii favorabile de creştere a animalelor. Acest lucru a fost dovedit, de altfel, şi în cuprinzătoarea dare de seamă prezentată de IOAN PARASCA, preşedintele C.A.P., în faţa cooperatorilor. Aceştia au ţinut să participe în număr mare la adunarea generală care a avut loc într-o sală împodobită sărbătoreşte cu cele mai alese scoarţe, covoare, ieşite tot din mîna iscusită a femeilor fruntaşe în CAP. Faptele sintetizate de data aceasta în cifre, s-au derulat ca un film în faţa cooperatorilor. Astfel, s-a consemnat în darea de seamă că deşi condiţiile climaterice de anul trecut au fost anormale pentru agricultură, totuşi, datorită bunei organizări a muncii, a hărniciei cooperatorilor şi mecanizatorilor s-au efectuat pe cît a fost posibil toate lucrările la timp. Numai aşa s-a ajuns, ca la Zau să fie realizate în medie 2.566 kg grîu la hectar, 2.400 kg porumb, 27.809 kg sfeclă de zahăr etc. De asemenea, cu toate greutăţile anului trecut, provocate de calamităţile naturale, C.A.P. a livrat statului 629 tone cereale, 81 tone cartofi, aproape 2.000 hl lapte, 951 kg lină, 55,2 tone carne și altele. Depășirea planului la majoritatea indicatorilor a făcut ca și veniturile să fie mai mari. De aceea a fost posibil ca la fondul de acumulare să fie repartizată suma de peste 700.000 lei, cu aproape 100.000 lei mai mult decît era prevăzut. După cum este şi firesc, depăşirea veniturilor a avut o influenţă pozitivă şi asupra ciştigului realizat de cooperatori. Astfel, la Zau a fost posibil ca fiecare normă convenţională să fie retribuită cu 22 de lei, faţă de 19 lei cît a fost planificat. Cu toate că anul trecut C.A.P. din Zau a realizat producţii superioare anului 1969, totuşi darea de seamă ca şi participanţii la discuţii, au spus deschis că posibilităţile cooperativei agricole sunt mai mari. Să începem exemplele noastre chiar cu cultura griului. Astfel, se sublinia în darea de seamă, că deşi producţia de 2.400 kg griu la ha a fost depăşită, s-a dovedit practic că se putea obţine şi mai mult. Brigada a lll-a de exemplu, pe 71 ha, in aceleaşi condiţii de climă ca şi celelalte brigăzi a realizat 2.938 kg griu la ha. La fel şi la porumb. La noi, spunea A. STUPAR, toată lumea fuge după sfeclă. Acolo se cîştigă mai bine. La porumb însă nu prea merg — se cîştigă mai puţin. Una din cauzele că nu s-a realizat producţia la porumb de către nici o brigadă, a fost şi aceasta. Ba mai mult, prăşitul s-a făcut în general cînd buruiana a fost mare. De asemenea, nu s-a acordat atenţia cuvenită ascuţirii cuţitelor de la prăjitori ceea ce a făcut ca pe suprafeţe mari, la două zile, buruiana netăiată să fie la loc. In completarea acestei idei brigadierul OCTAVIAN PORIM, a arătat că în timp ce pe unele suprafeţe însămînţate la timp a realizat 3.000 kg la ha pe altele însă, unde lucrările au fost întârziate, s-au obţinut abia 800 kg la ha. Despre munca iscusită a acestui brigadier s-a pomenit de mai multe ori în darea de seamă. Brigada pe care o conduce — a 11-a — a realizat peste 38.000 kg sfeclă la ha, cu 12.329 kg la ha mai mult decit prevedea planul. Efortul însă nu a fost egal. In aceleaşi condiţii de climă brigăzile a lll-a şi a IV-a conduse de Vaier Moldovan şi Teodor Soporan au fost sub plan cu peste 3.000 kg la ha. Dacă şi acestea s-ar fi situat la nivelul brigăzii , Ha realizările ar fi fost mult mai mari. In darea de seamă s-a arătat— spunea ALEXANDRU CHIRILA, şeful secţiei de mecanizare — că sporirea recoltelor este strîns legată şi de aportul mecanizatorilor. Secţia de tractoare, reorganizată pe baza principiilor noi elaborate de conducerea partidului, are condiţii de a executa lucrările la timp. Ba mai mult, prin faptul că aici, la Zau, a luat fiinţă o nouă S.M.A., C.A.P. va avea multiple avantaje. Ţinînd seama că de acum înainte venitul mecanizatorilor va fi în funcţie de producţia realizată, noi sîntem cointeresaţi să participăm cît mai activ la toate lucrările, pentru a ne aduce aportul la sporirea producţiei la ha. Dar aceasta se poate realiza în primul rînd numai printr-o bună orga- REMUS CÂMPEAN (Continuare in pagina a 3-a) *N I S IS *s *s Is *s * Sesiunea Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mureş Ieri după-amiază a avut loc cea de-a IX-a sesiune ordinară a Consiliului popular al municipiului Tg- Mureş, la care au participat, alături de deputaţi, un mare număr de invitaţi, conducători de întreprinderi şi instituţii, de organizaţii de masă şi obşteşti, precum şi candidaţii propuşi pentru alegerea în comisiile de judecată. La lucrările sesiunii a participat tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct din ordinea de zi, Consiliul popular municipal a validat alegerea tovarăşului Andreiko Iosif, deputat în circumscripţia electorală municipală nr. 81. In continuarea lucrărilor sesiunii, s-au adoptat hotărîrile cu privire la planul economiei locale pe anul 1971 şi la bugetul local al municipiului Tg.Mureş pe anul 1971. De asemenea, s-a adoptat răspunsul la Chemarea municipiului Sighişoara către toate consiliile populare municipale şi orăşeneşti din judeţul Mureş. In cadrul sesiunii s-a analizat activitatea desfăşurată de comisiile de judecată şi s-au ales membrii celor 4 comisii de judecată pentru perioada 1971—1973. La ultimul punct din ordinea de zi, Consiliul popular a ales pe tovarăşul Andreiko Iosif membru în Comitetul executiv şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In cadrul lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş. Evidenţiind rezultatele obţinute în anul 1970 în municipiul Tg.-Mureş In toate domeniile de activitate, neajunsurile manifestate în activitatea consiliului popular, vorbitorul s-a referit pe larg la sarcinile sporite din acest an, primul din actualul cincinal, la necesitatea îmbunătăţirii activităţii pentru realizarea cu succes a obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea, pentru întîmpinarea semicentenarului partidului cu succese cît mai de seamă. Judeţul nostru este unul dintre principalele producătoare de energie electrică din ţară. In cincinalul trecut cele 2 stele energetice de primă mărime — termocentralele de la Iernut şi Fîntînele — şi-au sporit simţitor capacitatea, propulsînd în sistemul naţional cantităţi uriaşe de energie electrică. Publicăm în pagina a 3-a fotografii şi cifre semnificative în legătură cu dezvoltarea producţiei de energie electrică în judeţul Mureş.