Steaua Roşie, ianuarie 1971 (Anul 22, nr. 1-25)

1971-01-22 / nr. 17

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! TEO ROŞIE ORGAH AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN de bani IA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în întreprinderi din Capitală Ieri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari între­prinderi bucureştene, unităţi reprezentative pentru industria construc­toare de maşini, pentru subramuri importante ale acesteia: Uzina d­­e motoare şi compresoare „Timpuri noi", Uzina de maşini grele, Secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vulcan", uzinele „Autobuzul", „Steaua roşie" şi „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, precum şi de ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. Ca şi cu atîtea alte prilejuri, cind a avut loc un contact ne­mijlocit al conducerii partidului şi statului cu oamenii muncii din fa­brici şi uzine, de pe şantiere, din unităţile agriculturii socialiste, cu reprezentanţi ai culturii şi ştiinţei ţării noastre, într-un cuvînt cu cetăţeni de toate vîrstele şi profe­siile — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — la înce­put de an, de nou cincinal, şi de data aceasta discuţiile de lu­cru, cunoaşterea concretă la faţa locului a problemelor de viaţă şi de muncă ale oamenilor, analiza­rea sarcinilor actuale şi de per­spectivă pentru ridicarea eficienţei întregii activităţi, marchează preg­nant o revelatorie realitate a so­cietăţii noastre, indisolubilă legă­tură dintre partid şi popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Programul de lucru al zilei în­cepe cu­ Uzina de motoare şi com­presoare „Timpuri noi". In întim­­pinarea secretarului general al partidului, al celorlalţi conducă­tori de partid şi de stat, vin cu bucurie şi entuziasm şi salută din inimă sute de salariaţi. Cei pre­zenţi aclamă îndelung, ovaţionea­ză pentru partid şi Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid şi popor. Este nota obişnuită, de căldură, de dra­goste şi respect în care se desfă­şoară întîlnirile conducătorilor par­tidului, ai ţării, cu masele de oa­meni ai muncii de la oraşe şi sate. Vechile ateliere „Lemaitre" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit în anii construcţiei socialiste o u­­nitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse intre 12 şi 110 Cp, motoare cu benzină de 9-18 Cp compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 şi 10 mc pe minut, agregate care echipează­­o gamă largă de instalaţii fabricate de întreprinde­rile constructoare de maşini, toate tipurile de locomotive moderne produse în ţară. La „Timpuri noi nu a fost asimilată nici o licenţă, totul este produs original. In actualul plan cincinal va­loarea producţiei uzinei va creşte de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. Intre oaspeţi şi factorii de răs­pundere ai uzinei are loc un schimb de opinii in legătură cu dezvoltarea în continuare a aces­tei întreprinderi şi cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea a­­cestor obiective se dau indicaţii in vederea extinderii unor suprafeţe de producţie, dotarea întreprinderii cu noi instalaţii şi utilaje, folosi­rea la întreaga capacitate a ma­şinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" îşi pot spori eficienţa printr-o mai bună profilare prin­­tr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă condu­cerii Ministerului Industriei Con­strucţiilor de Maşini, specialiştilor uzinei, găsirea unor modalităţi de cooperare cu întreprinderi din a­­propiere pentru construirea şi ex­ploatarea în comun a turnătoriei şi forţei preconizate. — întreprindeţi cit mai curind studiile necesare şi daţi-re curs, spune tovarăşul Nicolae Ceauşescu. De asemenea, restudiaţi toate po­sibilităţile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activităţii. Se cere să realizaţi un volum al pro­ducţiei mai mare şi produse de şi mai bună calitate. Se vizitează Uzina de maşini grele-Bucureşti. La intrarea în blo­­cul-turn care adăposteşte birourile centralei industriale de utilaj ter­­moenergetic şi Institutul de cer­cetări şi proiectări energetice şi termoenergetice, de pe lingă a­­ceastă uzină conducătorii de par­tid şi de stat sunt întîmpinaţi de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale şi de ing. Tiberiu Grecu, director general al Uzinei, care prezintă citeva din realizările şi perspecti­vele întreprinderii. Intrată în func­ţiune în primul an al ultimului cin­cinal, uzina a înscris în palmaresul industriei româneşti citeva perfor­manţe de înalt nivel tehnic, tur­­nînd piese de mare gabarit şi complexitate destinate hidroagre­­gatelor ce se construiesc la Re­şiţa pentru Hidrocentrala de la Porţile de Fier. Oţelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oţel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oţeluri aliate şi spe­ciale menite să acopere cerinţele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Aţi pornit bine, apreciază to­varăşul Nicolae Ceauşescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oţelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone? — Am putea, într-adevăr, să am­plasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capaci­tate mai mică, răspunde ministrul industriei construcţiilor de maşini, Ioan Avram. — Şi, totodată — continuă se­cretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, pro­iectat şi construit în ţară. Din acest dialog direct, la o­­biect, se naşte o iniţiativă impor­tantă, se conturează un nou o­­biectiv mobilizator pentru colecti­vul uzinei. Discuţia de lucru con­tinuă. De asemenea, exportul creş­te vertiginos: de la 6,1 milioane lei-valută în 1971, la 62,4 milioa­ne lei-valută în 1975. Realizări remarcabile a înregis­trat în ultimii ani şi Institutul de cercetări şi proiectări energetice şi termoenergetice. Directorul aces­tuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfăşurată de institut şi centrală într-o frază concluden­tă: — Sintem­ în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dez­­voltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicie­nilor şi inginerilor. Afirmaţia se întemeiază pe re­zultatele concrete obţinute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 MW, iar în 1974, turbina cu abur pentru termoficare de 150 MW, realizată după o concepţie pro­prie. Se vizitează secţia de turboagre­­gate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se opresc în faţa unei ma­şini complexe, o freză de copiat palete pentru turbine. Apoi conducătorii de partid şi de stat, trecînd prin noua hală aflată în construcţie, destinată montajului şi probelor viitoarelor turbine se îndreaptă spre secţiile „calde": oţelăria, forja şi turnă­toria uzinei. Vizitarea uzinei se încheie în secţia mecano-sud­ură unde se construiesc marile ansamble su­date pentru turbinele de 330 MW. Intrată parţial în funcţiune la ju­mătatea anului trecut, secţia rea­lizează carcase, corpuri pentru condensator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se e­­fectuează cu raze Roentgen şi ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de ma­re importanţă pentru economia noastră naţională, care consti­tuie obiectivul popasului ur­mător este secţia de pereţi membrană şi ţevi pentru ca­zane cu aburi aparţinînd u­­zinei „Vulcan". Directorul general al uzinelor „Vulcan", ing. Lache Ene, care întîmpină pe oaspeţi, prezintă mai întîi cel mai impor­tant produs al întreprinderii, deo­camdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de cazanul de 1.035 tone aburi pe oră. Este primul a­­gregat de acest fel realizat de ţa­ra noastră şi va avea impunătoa­rea înălţime de 108 m. Gazdele informează că gigantul acesta es­te destinat Termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deosebi­tă liniile automate de fabricare a unor asemenea agregate. Tot aici, în această secţie, di­rectorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamente ter­­mo-energetice, Simion Suciu, in­formează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, asupra noilor produse aflate în faza de studiu sau proiectare la acest institut. — Să faceţi totul pentru a re­aliza utilaje la nivelul tehnicii ac­tuale, recomandă tovarăşul Nicolae Ceauşescu conducerii institutului şi celorlalţi specialişti prezenţi. De asemenea, a continuat secretarul general al partidului, trebuie să valorificaţi cît mai bine experienţa muncitorilor şi tehnicienilor mai vîrstnici, să-i ajutaţi să transmită cunoştinţele şi priceperea lor celor tineri pentru ca şi aceştia să de­vină în cel mai scurt timp munci­tori de nădejde, să se asigure ast­fel o continuitate a muncii de înal­tă calitate în uzină, în întreaga noastră industrie socialistă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Bercenilor, tovarăşul Nicolae Ceaușescu feli­cită călduros pe constructori, pe toţi cei care, cu pasiune şi mă­iestrie, dau viaţă acestor mari o­­biective ale industriei noastre gre­le. Secretarul general al partidului recomandă tuturor celor prezenţi să se îngrijească neîncetat de grăbirea lucrărilor de construcţii pentru ca întregul obiectiv indus­trial să fie terminat în termenul stabilit şi să înceapă să producă la toţi parametrii tehnico-economici proiectaţi. — Este necesar, arată tovară­şul Nicolae Ceauşescu, ca maşini­le să fie folosite la întreaga lor capacitate, să treceţi la perfecţio­narea programelor speciale aşa fel încît la finele cincinalului volu­mul producţiei să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum in cifrele de plan. Adresîndu-se primarului munici­piului, celorlalţi edili ai Capitalei, secretarul general al partidului recomandă să se îngrijească de asigurarea unor condiţii de viaţă mereu mai bune muncitorilor, să se prevadă construcţii de locuin­ţe, proprietatea uzinei, să se ridice edificii culturale, astfel ca munci­torii, cadrele de bază ale uzinei, să aibă asigurate toate condiţiile civilizate de viaţă. Se vizitează o altă mare între­prindere bucureşteană . Fabrica de autovehicule „Autobuzul". În întreprindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane şi rurale, şi un tip îmbunătăţit de troleibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale între­prinderii ies 28 de autoutilitare şi 10 autobuze. Autoutilitarele pro­duse de „Autobuzul" sunt solicita­te pe piaţa externă. In cincinalul actual sunt de rezolvat sarcini şi mai mari: întreprinderea se pregă­teşte pentru însuşirea fabricaţiei a două tipuri de autobuze după li­cenţa MAN, urmînd ca specialiş­tii uzinei să diversifice producţia acestor autobuze. Se prevede ca producţia marfă să crească în pe­rioada 1971—1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafeţele de producţie nu vor spori în mare măsură, iar numărul salariaţilor cu 30 la sută. Se vizitează secţiile principale ale întreprinderii. Muncitorii, cei mai mulţi dintre ei tineri, întîmpi­nă cu bucurie, cu aplauze tumul­tuoase pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat, oferă, în semn de preţuire şi afecţiune, garoafe roşii. La sculărie, se urmăreşte aceeaşi problemă importantă lua­tă în discuţie şi în celelalte între­prinderi vizitate — autoutilarea. Sunt apreciate pozitiv rezultatele obţinute pînă acum şi se reco­mandă intensificarea acestei ac­ţiuni. In secţia acoperiri metalice, se urmăreşte procesul de nichelare şi cromare a unor piese, iar gazdele informează că această secţie a luat fiinţă cu utilaje şi instalaţii fabricate în întregime în întreprin­dere. Vizita în secţiile de presaj, de construcţii şasiu şi caroserie, prilejuieşte, de asemenea, schim­buri de păreri rodnice pe tema modernizării produselor, a îmbu­nătăţirii gradului lor de confort. La montaj final se urmăreşte pro­cesul de montare a autoutilitarelor şi autobuzelor. Se relevă, cu acest prilej, mecanizarea unor operaţii de lucru care a făcut ca produc­tivitatea muncii pe uzină să creas­că de la un an la altul. Se sub­liniază, printre altele, că în actua­lul plan cincinal producţia de autobuze va creşte cu peste 2.000 de bucăţi, iar cea de autoutilitare în aceeaşi proporţie. In 1975, pro­ducţia de autoutilitare se va ridica la 8.500 unităţi, iar cea de auto­buze la 3.200. — Cît veţi da la export din a­­ceste produse? se interesează to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cifrele citate sunt revelatorii: 7.000 de autoutilitare şi 1.800 de autobuze. Gazdele au ţinut să arate şi unele din realizările social-cultu­­rale ale unităţii. Se vizitează, ast­fel, noul club al întreprinderii cu o sală modernă de festivităţi de 400 de locuri. Următoarea întreprindere înscri­să în itinerar este Uzina „Steaua roşie". Şi aici, ca pretutindeni, muncitorii, tehnicienii şi inginerii întîmpină cu entuziasm şi căldură pe conducătorii de partid şi de stat, bucuroşi de a-i avea în mijlo­cul lor, de a se sfătui împreună. Aici, se fabrică aproximativ 45 de tipuri de utilaje întîlnite pe toate şantierele ţării. Inginerul şef al întreprinderii, Ion Caraman, in­formează că toţi lucrătorii acestei unităţi se străduiesc, depun tot e­­fortul şi energia lor creatoare în vederea dotării şantierelor cu uti­lajele moderne cerute în tot mai mari proporţii de impetuoasa dez­voltare a construcţiilor industriale şi civile prevăzută în actualul cin­cinal. Se vizitează secţiile de ajustaj şi montaj şi se relevă că in cinci­nalul care s-a încheiat recent, rea­lizările uzinei s-au dublat, benefi­ciile s-au mărit de 6-7 ori, iar exportul reprezintă în prezent 30 la sută din volumul utilajelor exe­cutate. Muncitorii raportează în­deplinirea cu succes a sarcinilor de producţie din primele zile ale acestui an. Referindu-se la satisfacerea ne­cesităţilor şantierelor patriei noas­tre cu utilaje moderne de con­strucţii, gazdele informează că în întreprindere s-au asimilat în ulti­mii ani numeroase produse origi­nale executate pentru prima dată în ţară, printre care macarale­­fereastră, dispozitive de tracţiune, palane cu reductoare planetare etc. Îmbunătăţirea continuă a cali­tăţii produselor, creşterea randa­mentului muncii se afirmă şi aici. (Continuare in pag. a 2-a) s Is Is Is Is Is Is *­ Is Is *s Is Is Is Is Is I !­­s Adunarea generală în C.fl.P. Zau de Cimpie Răsplata — în raport cu munca depusă şi producţiile realizate Zilele acestea la cooperativa agricolă de pro­ducţie din ZAU DE CIMPIE a avut loc adu­narea generală a cooperatorilor. Schimburile de păreri, de multe ori ascuţite, dar in ace­laşi timp competente, au demonstrat sistemul democratic de dezbatere colectivă a treburilor obşteşti. Au luat cuvîntul numeroşi coopera­tori care au rostit aprecieri şi laude pentru cei harnici dar şi critici pentru cei care nu şi-au făcut datoria. Au fost analizate în amănunt rezultatele din 1970 şi s-a aprobat planul de producţie pe acest an şi alte măsuri organiza­torice menite să contribuie la consolidarea a­­cestei unităţi. Aşezată în zona de cimpie a judeţului nos­tru, cooperativa agrico­lă din Zau are posibi­lităţi multiple în obţine­rea unor producţii spo­rite la culturile vegeta­le şi totodată condiţii favorabile de creştere a animalelor. Acest lu­cru a fost dovedit, de altfel, şi în cuprinză­­toarea dare de seamă prezentată de IOAN PARASCA, preşedintele C.A.P., în faţa coope­ratorilor. Aceştia au ţi­nut să participe în nu­măr mare la adunarea generală care a avut loc într-o sală împodo­bită sărbătoreşte cu ce­le mai alese scoarţe, covoare, ieşite tot din mîna iscusită a femei­lor fruntaşe în CA­P. Faptele sintetizate de data aceasta în cifre, s-au derulat ca un film în faţa cooperato­rilor. Astfel, s-a con­semnat în darea de seamă că deşi condi­ţiile climaterice de a­­nul trecut au fost a­­normale pentru agricul­tură, totuşi, datorită bu­nei organizări a muncii, a hărniciei cooperato­rilor şi mecanizatorilor s-au efectuat pe cît a fost posibil toate lu­crările la timp. Numai aşa s-a ajuns, ca la Zau să fie realizate în medie 2.566 kg grîu la hectar, 2.400 kg po­rumb, 27.809 kg sfeclă de zahăr etc. De ase­menea, cu toate greu­tăţile anului trecut, pro­vocate de calamităţile naturale, C.A.P. a li­vrat statului 629 tone cereale, 81 tone car­tofi, aproape 2.000 hl lapte, 951 kg lină, 55,2 tone carne și altele. Depășirea planului la majoritatea indica­torilor a făcut ca și ve­niturile să fie mai mari. De aceea a fost po­sibil ca la fondul de acumulare să fie re­partizată suma de pes­te 700.000 lei, cu a­­proape 100.000 lei mai mult decît era prevă­zut. După cum este şi firesc, depăşirea veni­turilor a avut o influ­enţă pozitivă şi asupra ciştigului realizat de cooperatori. Astfel, la Zau a fost posibil ca fiecare normă conven­ţională să fie retribui­tă cu 22 de lei, faţă de 19 lei cît a fost pla­nificat. Cu toate că anul tre­cut C.A.P. din Zau a realizat producţii supe­rioare anului 1969, to­tuşi darea de seamă ca şi participanţii la discuţii, au spus des­chis că posibilităţile cooperativei agricole sunt mai mari. Să în­cepem exemplele noas­tre chiar cu cultura griului. Astfel, se sub­linia în darea de sea­mă, că deşi producţia de 2.400 kg griu la ha a fost depăşită, s-a dovedit practic că se putea obţine şi mai mult. Brigada a lll-a de exemplu, pe 71 ha, in aceleaşi condiţii de climă ca şi celelalte brigăzi a realizat 2.938 kg griu la ha. La fel şi la porumb. La noi, spunea A. STUPAR, toată lumea fuge după sfeclă. A­­colo se cîştigă mai bi­ne. La porumb însă nu prea merg — se cîş­tigă mai puţin. Una din cauzele că nu s-a rea­lizat producţia la po­rumb de către nici o brigadă, a fost şi a­­ceasta. Ba mai mult, prăşitul s-a făcut în general cînd buruiana a fost mare. De ase­menea, nu s-a acordat atenţia cuvenită ascu­ţirii cuţitelor de la pră­jitori ceea ce a fă­cut ca pe suprafeţe mari, la două zile, bu­ruiana netăiată să fie la loc. In completarea a­­cestei idei brigadierul OCTAVIAN PORIM, a arătat că în timp ce pe unele suprafeţe însă­­mînţate la timp a rea­lizat 3.000 kg la ha pe altele însă, unde lucră­rile au fost întârziate, s-au obţinut abia 800 kg la ha. Despre mun­ca iscusită a acestui brigadier s-a pomenit de mai multe ori în darea de seamă. Bri­gada pe care o con­duce — a 11-a — a realizat peste 38.000 kg sfeclă la ha, cu 12.329 kg la ha mai mult decit prevedea planul. Efortul însă nu a fost egal. In aceleaşi condiţii de climă brigă­zile a lll-a şi a IV-a conduse de Vaier Mol­dovan şi Teodor Sopo­­ran au fost sub plan cu peste 3.000 kg la ha. Dacă şi acestea s-ar fi situat la nive­lul brigăzii , H­a rea­lizările ar fi fost mult mai mari. In darea de seamă s-a arătat­­— spunea ALEXANDRU CHIRILA, şeful secţiei de meca­nizare — că sporirea recoltelor este strîns le­gată şi de aportul me­canizatorilor. Secţia de tractoare, reorganizată pe baza principiilor noi elaborate de conduce­rea partidului, are con­diţii de a executa lu­­crările la timp. Ba mai mult, prin faptul că aici, la Zau, a luat fiin­ţă o nouă S.M.A.,­ C.A.P. va avea multi­ple avantaje. Ţinînd seama că de acum îna­inte venitul mecaniza­torilor va fi în funcţie de producţia realizată, noi sîntem cointeresaţi să participăm cît mai activ la toate lucrările, pentru a ne aduce a­­portul la sporirea pro­ducţiei la ha. Dar a­­ceasta se poate rea­liza în primul rînd nu­mai printr-o bună orga- REMUS CÂMPEAN (Continuare in pagina a 3-a) *N I S IS *s *s Is *s * Sesiunea Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mureş Ieri după-amiază a avut loc cea de-a IX-a sesiune ordinară a Con­siliului popular al municipiului Tg- Mureş, la care au participat, alături de deputaţi, un mare număr de in­vitaţi, conducători de întreprinderi şi instituţii, de organizaţii de masă şi obşteşti, precum şi candidaţii propuşi pentru alegerea în comisiile de judecată. La lucrările sesiunii a participat tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secre­­tar al Comitetului judeţean de par­tid, preşedintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular judeţean. La primul punct din ordinea de zi, Consiliul popular municipal a va­lidat alegerea tovarăşului Andreiko Iosif, deputat în circumscripţia elec­torală municipală nr. 81. In conti­nuarea lucrărilor sesiunii, s-au a­­doptat hotărîrile cu privire la pla­nul economiei locale pe anul 1971 şi la bugetul local al municipiului Tg.­­Mureş pe anul 1971. De asemenea, s-a adoptat răspunsul la Chemarea municipiului Sighişoara către toate consiliile populare municipale şi o­­răşeneşti din judeţul Mureş. In ca­drul sesiunii s-a analizat activitatea desfăşurată de comisiile de judeca­tă şi s-au ales membrii celor 4 co­misii de judecată pentru perioada 1971—1973. La ultimul punct din ordinea de zi, Consiliul popular a ales pe tova­răşul Andreiko Iosif membru în Co­mitetul executiv şi vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In cadrul lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Vereş. E­­videnţiind rezultatele obţinute în a­­nul 1970 în municipiul Tg.-Mureş In toate domeniile de activitate, neajun­surile manifestate în activitatea consiliului popular, vorbitorul s-a referit pe larg la sarcinile sporite din acest an, primul din actua­lul cincinal, la necesitatea îm­bunătăţirii activităţii pentru reali­zarea cu succes a obiectivelor stabi­lite de Congresul al X-lea, pentru întîmpinarea semicentenarului par­tidului cu succese cît mai de seamă. Judeţul nostru este u­­nul dintre principalele producătoare de energie electrică din ţară. In cincinalul trecut cele 2 stele energetice de pri­mă mărime — termocen­tralele de la Iernut şi Fîn­­tînele — şi-au sporit sim­ţitor capacitatea, propul­­sînd în sistemul naţional cantităţi uriaşe de energie electrică. Publicăm în pagina a 3-a fotografii şi cifre sem­nificative în legătură cu dezvoltarea producţiei de energie electrică în jude­ţul Mureş.

Next