Steaua Roşie, mai 1973 (Anul 24, nr. 101-127)

1973-05-29 / nr. 125

I I­ I I l 1 II I I 5 I­I i CREŞTE AMPLOAREA ÎNTRECERII SOCIALISTE ÎS jSTIMPISAREA ZILEI DE 23 AUGUST Cel de-al 4.000-lea război de ţesut De pe banda de montaj a ate­lierului de războaie de ţesut al I.U.I.U. Tg.-Mureş, a ieşit, ieri, cel de al 4.000-lea război de ţe­sut. Evenimentul marchează un nou succes al acestui tînăr co­lectiv de constructori de maşini, puternic angajat într-un vast e­­fort de înnoire tehnică şi auto­­depăşire. Valoarea acestei cifre-simbol nu stăruie doar în mulţimea războaielor fabricate de-a lungul unei perioade scurte, ci înainte de toate, în rezultatele mereu mai mari, obţinute an de an, de la un tip de război la altul, în fabricarea unor utilaje de înaltă complexitate. Este un simbol al unui înalt nivel de ma­turitate tehnică ce caracterizează colectivul de lucrători, o dova­dă a capacităţii lui de afirmare şi continuă devenire. 4.000 de războaie de ţesut în­seamnă drumul lung dar deloc uşor de la primul la al zecelea tip de război de ţesut, o contri­buţie hotărîtoare la înzestrarea a noi şi noi ţesătorii construite în ţară, un proces de asimilare completă a unui utilaj fabricat pentru prima dată la noi în ţa­ră. Al 4.000-lea război de ţe­sut poartă pecetea deplinei autenticităţi. Dacă cu cîţiva ani în urmă doar 30—40 la sută din piesele componente erau rezul­tatul muncii şi creaţiei acestui colectiv, astăzi, războiul de ţe­sut îi aparţine în întregime. Mentorii sunt cei care au a­­vantajul de a trăi mai viu emo­ţiile evenimentului. Dar succe­sele nu sunt numai ale lor, ci ale întregului colectiv de crea­tori şi executanţi: proiectanţi, lăcătuşi, strungari, frezori şi ale altora care prin munca lor pri­cepută şi novatoare au dat fie­cărei piese, din cele 2.800, com­plexitatea şi calitatea cuvenită. Realizarea celui de-al 4.000-lea război de ţesut constituie un prilej de bilanţ rodnic, dar în acelaşi timp un nou început. In aceste zile cînd montorii se stră­duiesc să dea viaţă ultimelor războaie automate de ţesut bum­bac, în celelalte secţii: turnătorii, strungarii, frezorii, lăcătuşii etc. plămădesc cel de-al 11-lea tip — războiul de ţesut fibre sinte­tice. IOAN CIUMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) La întreprinderea „Metaloteh­­nica“ din Tg.-Mureş de la Înce­putul anului şi pînă în prezent s-au economisit peste 100 tone metal faţă de angajamentul a­­nual de 130 de tone. Reproiecta­­rea constituie izvorul cel mai important al economiilor de me­tal. Prin îmbunătăţirile construc­tive şi funcţionale aduse maşi­nilor de tricotat circulare de diametru mare, cît şi celor de încheiat tricot, greutatea iniţială a fiecărei maşini nou executate s-a micşorat cu 140 kg, respec­tiv 32 kg metal, iar numărul re­perelor îmbunătăţite numai la aceste două maşini se ridică la 357. Se pune un accent deosebit pe înlocuirea unor piese de metal cu altele de mase plastice. Ast­fel, în cursul acestui an în com­ponenţa diferitelor maşini şi u­­tilaje vor intra alte 35 de re­pere executate din material plas­tic printre care unele complexe şi dosebit de importante, cum sînt: roţile dinţate, apărătoarele pentru plăcile de ghidare etc. Economiile de metal preconizate pe această cale se ridică la 5 tone anual însemnate economii de metal I I I I 1 1 1 1 I I I I I I I I I II I I R­OMÂN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R.S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN —_____­ * 1 Anchetă la U.R.A. Tg.-Mureş Această întrebare am adresat-o mai multor salariaţi de la Uzinele e reparaţii auto din Tg.-Mureş. Iată şi răspunsurile primite de­­ cei cu care am stat de vorbă: — Din păcate la noi se întîlnesc spre ce pot fi calificate ca risipă, a largi implicaţii negative asupra vtregii activităţi — ne spunea trungarul Iuliu Cucuiet, instruc­­­t la cursurile de calificare din acţia mecanică I. Materialele su­bdimensionate, nerecondiţionarea fe­sei­or uzate, care se mai pot fo­­­si se încadrează la risipă, ca de­ltfel si timpul pierdut de multi ilariaţi cu băutul cafelei la chioşc d e două-trei ori pe zi. La acest hioşc, unde majoritatea salariaţi­­lr pierd zilnic 30—40 de minute ,înd la coadă la cafea, normal ar să se servească numai mincare­­ băuturi răcoritoare. Ucenicii de are răspund, pe timpul califică­­ii, caut să-i învăţ să fie discipli­­aţi, să folosească la maximum mpul de lucru şi capacitatea mâ­inilor, însă, după ce termină, mulţi o lasă antrenaţi de unii salariaţi î pierderea timpului. Bobinatorul Csaba Sárkány: Mulţi dintre noi începem risipa odată cu intrarea pe poarta uzinei şi pînă ieşim. Mă refer la acei to­varăşi care pierd timpul cu tot fe­lul de plimbări, care execută lucru de proastă calitate, care folosesc necorespunzător materialele, piese­le uzate ce pot fi recondiţionate, pentru că e mai uşor să fie înlocui­te cu altele noi. De asemenea, de multe ori, din lipsa unor piese la cotele corespunzătoare (presaţi de realizarea planului) folosim altele, de dimensiuni mai mari sau mai mici, care cer muncă în plus, ca de exemplu, cuzineţii pentru arbo­rele cotit. La bobinaj, unde lucrez, facem economii de piese prin re­cuperarea rotoarelor pentru motoa­rele electrice, refolosim colectoa­rele, însă dacă nu sîntem atenţi putem face si risipă de sîrmă de bobinat. Mare risipă de timp si în folosi­rea capacităţilor se face de multe ori din cauza stagnărilor din lipsă de piese si repere pe care le pri­mim de la întreprinderi specializa­te si care nu-și onorează contrac- I HUSAR (Continuare în pag. a 3-a) fasonatorii mecanici işi perfecţionează indeminarea însufleţită în trecere pentru valorificarea superioară a masei lemnoase se desfăşoară pe un cîmp larg şi cuprinde pe toţi forestierii din j­udeţ. Sus, în cumpăna apelor repezi, în aspra confruntare cu capri­ciile vremii din inima pădurii, fasonatorii mecanici nu-şî pre­cupeţesc forţele pentru a rapor­ta noi şi noi succese în muncă. Totodată, prin forme diferite, ei caută să-şi îmbogăţească mereu sfera cunoştinţelor profesionale, pătrund tot mai adînc în tainele meseriei. Printre numeroasele modali­tăţi care converg în acest scop se află şi concursul motoriştilor, organizat de M.E.F.M.C. împre­ună cu Comitetul Uniunii Sindi­catelor din Industria Lemnului şi Silviculturii — prilej de afir­mare a celor mai buni fasona­­tori mecanici. Aflîndu-se la a doua sa ediţie, concursul a cu­prins peste 300 de fasonatori din toate unităţile forestiere din ju­deţul nostru. O confruntare pro­fesională de mari proporţii, me­nită să ridice pe o treaptă şi mai înaltă cunoştinţele de spe­cialitate, să contribuie direct la reducerea pierderilor de exploa­tare, creşterea productivităţii muncii, precum şi la respectarea cu stricteţe a normelor de teh­nica securităţii muncii. Con­cursul pentru desemnarea celor mai buni motorişti conţine cinci probe selecţionate cu deosebit simţ practic, faze de lucru în­­tîlnite în fiecare acţiune a mî­­nuitorilor ferăstraielor mecani­ce: lovirea la ţintă cu toporul, pregătirea ferăstrăului pentru lucru: secţionarea lemnului cu tăiere combinată, doborîrea ar­borelui, curăţirea de crăci. Ope­raţiuni complicate, trecute prin severitatea măsurătorilor exigen­te şi a punctajelor, o bătălie pieptişă cu secunda, un adevărat examen al măiestriei profesio­nale pus pe de-a-ntregul în sluj­ba sporirii productivităţii muncii şi a folosirii la întreaga capaci­tate a modernelor utilaje. In a­­fară de probele practice, la ac­tuala ediţie, concurenţii au răs­puns şi la anumite întrebări le­gate de caracteristicile tehnice funcţionale ale ferăstraielor me­canice, standardele în vigoare la lemnul rotund de răşinoase şi foioase destinat derulării şi de­bitării precum şi celor legate de protecţia muncii. Cinstea de a organiza finala concursului, faza 1973, pe I.F.E.T. P GIURGIU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XXV. Nr. 125 (4.720) MARȚI, 29 mai 1973 4 pagini, 30 de bani PRŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, A­MAE CEAUŞESCU, VA FACE O VIZITĂ OFICIALĂ IN REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA La Invitaţia preşedintelui federal al Republicii Federale Germania, dr. Gustav W. Heinemann, şi a doamnei Heinemann, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, va face, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială in Republica Federală Germania între 26 şi 29 iunie 1973. In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, a decorat, luni după­­amiază, cu ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa I, pe tovarăşul George Macovescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată şi rodnică ac­tivitate în mişcarea muncitorească şi pentru contribuţia adusă la în­făptuirea politicii Partidului Comu­nist Român de construire a socia­lismului, cu prilejul împlinirii vîr­­stei de 60 de ani. La solemnitate au luat parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, Ma­nea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Cornel Burtică, Ştefan An­drei, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea şi Vasile Gliga, adjuncţi ai minis­trului afacerilor externe. înminînd înalta distincţie, tova­răşul NICOLAE CEAUŞESCU a fe­licitat călc­uros pe sărbătorit. A luat apoi cuvîntul ministrul afacerilor externe, care adresîn­­du-se secretarului general al Par­tidului Comunist Român, celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a spus: „Vă mulţumesc din adîncul fiinţei, al conştiinţei me­le pentru că astăzi mă aflu aici, în faţa dumneavoastră. Prin dumneavoastră mulţumesc partidului­ Partidului Comunist Ro­mân, pentru că el m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinereţe, cînd am cunoscut partidul, am învăţat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am născut, să-mi iubesc pămîntul din care m-am născut. M-a învăţat să iu­besc clasa muncitoare, să-i înţeleg perfect rolul ei revoluţionar şi s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori am reuşit, alte­ori nu, dar niciodată nu s-a stins, nu se va stinge credinţa în clasa mun­citoare, credinţa în partidul meu, credinţa în conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o po­litică externă cum nu a avut ni­ciodată poporul acesta, ţara aceas­ta a noastră. O faceţi dumneavoas­tră. Noi cei care lucrăm în Minis­terul de Externe trebuie s-o apli­căm cu aceeaşi grijă, cu aceeaşi conştiinciozitate pentru ca ea în­­tr-adevăr să aducă poporului român, clasei muncitoare din România, partidului nostru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat, s-au în­treţinut cordial cu sărbătoritul. Aş dori ca în numele conducerii de partid şi de stat să felicit pe to­varăşul Macovescu cu prilejul îm­plinirii vîrstei de 60 de ani şi al înmînării acestui înalt ordin al Re­publicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este o vîrstă în­că tînără, dar în aceşti ani tova­răşul Macovescu a desfăşurat o in­tensă activitate — şi în ilegalitate, cînd a adus o contribuţie însemna­tă la lupta revoluţionară din Româ­nia — şi apoi în anii de construc­ţie socialistă, mai cu seamă în do­meniul politicii internaţionale. Deci. prin acordarea acestei înalte dis­tincţii se dă şi o înaltă apreciere activităţii pe care tovarăşul Maco­vescu a depus-o în aceşti ani. Dar, aşa cum este obiceiul să se spună întotdeauna, acordarea aces­tei înalte aprecieri înseamnă si pu­nerea unor noi obligaţii, de viitor, in munca pe care o are tovarăşul Macovescu ca ministru de externe. Desigur, tinînd seama de politica internaţională a tării noastre, de multiplele probleme ce se pun pe plan internaţional se poate preve­dea că şi în viitor va fi necesară o activitate intensă pentru a se înfăp­tui şi în acest domeniu, în cît mai bune conditiuni, politica României de dezvoltare a relaţiilor interna­ţionale, de întărire a colaborării cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu toate statele lu­mii, pentru realizarea politicii ge­nerale a tării noastre de colabo­rare în Europa, de pace în întrea­ga lume. Doresc să exprim convingerea mea, a conducerii de partid si de stat că tovarăşul Macovescu va des­fășura și în viitor o activitate bu­nă în această direcţie. Ii doresc în­că o dată deplin succes în acti­vitatea sa: viaţă îndelungată, multă sănătate şi fericire. Cuvîntul tovarăşului Nicolae Ceauşescu Acţiune hotărîtă pentru a pune în valoare fiecare palmă de pămînt! La începutul săptămînii trecu­te, şi mai ales după şedinţa de lucru cu activul judeţean de partid din agricultură, s-a pornit o vastă acţiune de identificare şi însămînţare a unor terenuri cum sînt: capetele tarlalelor, drumurile si potecile inutile, spatiile dintre construcţiile zoo­tehnice, cele dintre pomi, golu­rile din vii, locurile fostelor arii si depozite de furaje, curţile gospodăriilor si altele, care n-au fost cultivate pînă acum. După cum am fost informaţi de Direc­ţia generală a agriculturii, la a­­ceastă acţiune participă, pe lin­gă consiliile populare şi condu­cerile I.A.S. si C.A.P. peste 70 de lucrători şi specialişti, din unită­ţile agricole judeţene, consti­tuiţi în colective pe raza consi­liilor intercooperatiste, care ur­măresc „descoperirea“ şi însă­­mînţarea fiecărei palme de pă­mînt. Pînă acum, la nivel de ju­deţ, au fost identificate şi însă­­mînţate cu plante furajere şi alte culturi aproape 1.100 ha te­ren, care pînă acum nu a fost folosit. Cu rezultate mai bune în această acţiune se înscriu în­treprinderile agricole de stat Ba­­toş, Zagăr, Albeşti, unde, în curţile zootehnice şi printre rîn­­durile de pomi au fost însămîn­­ţate pînă acum cu plante furaje­re peste 600 ha. Suprafeţe în­semnate au fost identificate şi puse în valoare şi în cooperati­vele agricole din Rîciu, Dumbră­­vioara, Gorneşti, unde, prin li­mitarea curţilor gospodăreşti, a drumurilor şi curăţirea fostelor arii şi depozite de furaje s-au a­dunat zeci de ha teren care au fost însămînţate cu culturi fura­jere. Un început bun există în această direcţie şi la C.A.P. Ci­­pău, care a însămînţat toate su­prafeţele din curţile brigăzilor zootehnice, urmînd acţiunea în cîmp. La asociaţia intercoo­­peratistă Găneşti s-au pus în valoare prin însămînţarea cu ierburi şi sparcetă 80 ha tere­nuri erodate si alunecate, care in anii trecuţi n-au produs a­­proape nimic. La fel, prin măsu­rile luate s-a reuşit să se redea producţiei circa 160 ha teren scoase temporar din circuitul agricol (la Zagăr, Tigmandru, Săbed, Sînmărtin şi în alte părţi) pentru diferite lucrări de construcţii şi instalaţii. Cu toate rezultatele înregistra­te pînă acum, în acţiunea de folosire integrală a pămîntului mai sînt încă multe rezerve. Există unităţi unde risipa de te­ren este mare şi unde se pot pune în valoare suprafeţe de zeci de ha. La C.A.P. Papiu Ila­­rian, de pildă, la toate brigăzile, printre construcţii zootehnice răsfirate există spaţii mari, ce însumează peste 6 ha. In cîmp au rămas necultivate supra­feţele pe care au fost ariile şi s-au depozitat furaje. Toa­te aceste terenuri însumează peste 10 ha, de pe care se pot obţine zeci de tone de fu­raje. Aceeaşi situaţie există şi la cooperativele agricole din Cerghid, Şincai, Voiniceni, Band (brigada Mărăşeşti) şi în alte părţi. La brigada Mărăşeşti a C.A.P. Band, în jurul unui sin­gur grajd şi a magaziei, se ri­sipeşte an de an o mare supra­faţă de teren. La C.A.P. Voini­­ceni, în perimetrul construcţii­lor zootehnice există tot felul de gunoaie şi resturi de furaje care ocupă spaţii mari, şi care, din neglijenţă, prin aruncarea unei ţigări, au produs incendierea u­­nui grajd. La I.A.S. Acăţari şi Sighişoara, există zeci de ha te­ren pe care s-au instalat stîlpi în vederea extinderii suprafeţe­lor cu hamei. Pînă la plantare, toate aceste suprafeţe trebuie a­­rate şi cultivate. O iniţiativă bună în această privinţă există la asociaţia viticolă din Idrifaia, unde s-au luat măsuri pentru fo­losirea a circa 40 ha teren pînă la plantarea cu viţă de vie. Avîndu-se în vedere că rezul­tatele înregistrate pînă acum nu pot fi considerate mulţumitoare, este necesar ca în următoarele zile acţiunea de identificare şi însămînţare a suprafeţelor ne­cultivate, indiferent de mărime şi proprietar, să continue cu mai mare hotărîre şi intensitate. TRAIAN GABOR Pînă acum au fost identificate 1100 ha, dar există încă însemnate rezerve In pagina a 4-a : COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA OFICIALA IN REPUBLICA SAN MA­RINO A PRESEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPU­BLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUŞESCU Agenţie de voiaj auto la Tg.-Mureş Incepînd de azi, 29 mai, la se­diul Oficiului judeţean de tu­rism din Tg.-Mureş funcţionează o agenţie de voiaj auto. La a­­ceastă agenţie se eliberează bi­lete de călătorie pentru cursa auto internaţională pe ruta Tg.­­Mureş — Budapesta, cu antici­paţie de 60 de zile. Biletele se eliberează atît pentru cei care călătoresc cu paşapoarte peste graniţă, cît şi pentru cei care doresc să călătorească în inte­riorul ţării, pînă la Borş. De asemenea, agenţia de voiaj auto eliberează bilete de călăto­rie, cu o anticipaţie de 10 zile, pentru cursele Tg.-Mureş — Bra­şov, Tg.-Mureş — Deva, Tg.­­Mureş — Sibiu, Tg.-Mureş — Făgăraş, Tg.-Mureş — Band — Cluj, Tg.-Mureş — Mociu — Cluj, Tg.-Mureş — Bistriţa, Tg.­­Mureş — Miercurea Ciuc, Tg.­­Mureş — Borsec, Tg.-Mureş — Gheorgheni. Cu excepţia zilelor de dumini­că, cînd este închisă, agenţia funcţionează zilnic între orele 8—14, iar miercuri şi vineri şi după amiază între orele 16—20. Cum va fi vremea în această săptămînă? In primele două zile vremea se va menţine încă răcoroasă, cu ce­rul prezentînd înnorări pronunţate dupâ-amiaza cînd se vor mai sem­nala averse locale de ploaie înso­ţite izolat de descărcări electrice. Ulterior, în următoarele zile, vre­mea se va ameliora treptat sub as­pect termic iar precipitaţiile vor fi tot mai restrînse ca arie. Temperatura aerului va înregis­tra o uşoară creştere, mai ales va­lorile maxime care vor oscila între 20—25 de grade, iar cele minime între 5—10 grade. Vîntul va sufla slab, mai frecvent din sectorul no­rdic, apoi din est şi sud-est DUMITRU MARINICA şeful staţiei meteorologice Tg.-Mureş Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român, Consiliul Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii Socialiste România am­ cu profundă durere încetarea din viaţă a academicianului Constan Daicoviciu, membru al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste I­mânia, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Eminent om de ştiinţă şi pedagog, academicianul Constantin E­coviciu, prin multilaterala sa activitate, desfăşurată de-a lungul a pe cinci decenii, a servit cu devotament şi pasiune ştiinţa şi cultura mânească, dezvoltarea învăţămîntului, şi-a pus întreaga sa capacit de muncă, energia şi cunoştinţele în slujba cauzei propăşirii patr a triumfului socialismului în România. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA CONSILIU­L DE MINISTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Next