Steaua Roşie, mai 1976 (Anul 28, nr. 102-127)

1976-05-01 / nr. 102

_ SĂRBĂTOARE ____ ’Aripi de purpură tricolore aripi şi flori şi zimbete, multe zîmbete luminînd sărbătoarea. Ninge cu bucurie pe străzi peste suflete. Cerul varsă azur din cupele pline acum cînd in lume ard inimile ca un cîmp de maci şi coloane de cîntec se-nalță în sărbătoarea mîinilor trudite ION DUMBRAVA ARMINDEN Şincai. O comună transilvă­neană, mîndră ca toate aşezările menite să înfrumuseţeze şi să înnobileze această inimă de ţa­ră, comună care şi-a alăturat, sus pe blazon, cuvintele muncă, împlinire, hărnicie, progres. Tre­buie să traversezi uliţele şi să răspunzi bineţelor oamenilor, surîsului caselor şi livezilor în­florite, să treci pe sub ploaia de lumină, pentru a înţelege sensul simbiozei celor patru cuvinte. Alături, ca o completare, cu altă semnificaţie şi sonoritate, pur­­tînd caratele frumuseţii şi mun­cii — cuvîntul mîndrie! Iată despre ce ai avea ce discuta aici, la Şincai, comună răsplă­tită, în rîndul localităţilor frun­taşe din ţară, pentru continuele strădanii, pentru buna gospodă­­rire şi înfrumuseţare, cu „Men­ţiunea I". Petre Şaiu, primarul comunei, păşeşte apăsat pe panglica de asfalt. Ai senzaţia că măsoară pămîntul cu pasul şi, înglobînd rezultatele din primăvara primă­verilor, le asociază împlinirilor definitorii într-un timp al dem­nităţii, cînd a acţiona înseamnă a face totul pentru om, pentru oameni. Va include aici con­strucţia atelierului şcolar şi rea­lizarea, prin muncă patriotică, a unor economii în valoare de­­ 5.000 lei, cei trei kilometri de asfalt, zecile de mii de ore de muncă pentru refacerea zone­lor verzi şi a fîşiilor de flori, îndiguirile şi taluzările de ma­luri pe 4 km, 550 de pomi şi arbuşti ornamentali, îmbalasta­­rea unor străzi pe 19 km. Tre­cem printre ramurile în floare ale tânărului Arminden şi trebuie neapărat să încrustăm pe bla­zonul muncii necontenita rîvnă a deputaţilor Vasile Ardelean, Kiss Ioan, Ioan Duran, Panczél Moise, Bende Katalina, Maria Bob şi Vaier Ştefan, care şi-au înţeles menirea de a purta mai departe solia unui plai româ­nesc. Legi, de fiecare dată, fap­tele de ceea ce te înconjoară, pentru că realizările se împle­tesc cu biografiile oamenilor, împlinind miracolul transformă­rii. Poate tocmai de aceea, în arhiva de orgoliu, în zestrea sen­timentală a lor, chiar dacă nu-ţi vor da să înţelegi că doresc, vor vrea, desigur, să fie implemen­tat fiecare succes. Nu este aici o pledoarie pentru vedetism, ci un aconto pentru viitorime. Ţi-o vor spune Ioan Mureşan, Szöl­­lösi Mózes, Petru Mureşan, Bon­dar Ludovic, toţi locuitorii co­munei, întreţinerea unor străzi pe 19 km, săparea a 2.100 m de şanţuri pentru desecări, alţi 1.600 m pentru scurgere, îngri­jirea unei suprafeţe de 1,5 ha de parcuri şi zone verzi, plantarea a 250 de pomi în această pri­măvară, completează nişte no­ţiuni convenţionale, stau alături de racordarea la comodităţile vieţii. Şcoli, biblioteci, cinema­tografe, cămine culturale, grădi­niţe, lumină electrică, noi case, televizoare, civilizaţie... Sunt da­ruri­le singuri şi le-au făcut prin muncă harnică, daruri care trebuie să constituie un punct o­­bligatoriu de p­referinţă pentru reporter. Nu miră pe nimeni azi aici, la Şincai — nume asociat luminoasei figuri a reprezentan­tului Şcolii Ardelene, patriotu­lui iluminist, istoricului şi filolo­gului care şi-a purtat cronica în desagă o viaţă. — un cena­clu condus de profesorul Mir­­cea Duca, înseamnă că poezia, starea noastră caracteristică, a­­cu­m cînd ţara este un vis împli­nit, se împleteşte cu vîrstele sa­tului, izvorîte din munca, din veghea oamenilor. Este un ade­văr indubitabil, iar Constantin Dombi, secretar al biroului exe­cutiv al consiliului popular co­munal, omul care a realizat cele două statui ale lui Şincai, pen­tru a-i cinsti memoria, nu în­cearcă să aducă alte argumente. Şincai. Sub semnul lui Armin­den, un soare cu discul dilatat, alături de mugurii vii şi naşte­rea firii, urmează crugul tim­pului. La sărbătoarea muncii şi solidarităţii, a eternei tinereţi, am inserat cîteva gînduri şi rîn­­duri despre o comună şi oame­nii ei, urcînd în cîntecul luminii, în cîntecul neamului, odată cu începutul lunii lui Florar, înso­ţiţi de chemarea versului mace­­donskian: „Veniţi, privighetoa­rea cîntă şi liliacul e-nflorit“. LAZAR LÄDARIU O hală de lucru de la coopera­tiva „Tehnolemn“ Tîrnăveni în frunte cu deputaţii Cetăţenii comunei Band cin­stesc sărbătoarea muncii prin fapte de muncă. în frunte cu deputaţii, ei şi-au îndreptat efor­turile spre realizarea exemplară a sarcinilor economice şi edili­tare din acest an, precum şi a angajamentelor asumate în între­cere. în ultima perioadă, prin muncă patriotică, ei au plantat pe marginea drumurilor 1.200 de meri şi 450 de nuci. Concomi­­tent, au ridicat parterul noii gră­diniţe, cu 120 de locuri, execu­tînd aici peste 220 de zile de muncă patriotică. Realizări meritorii raportează şi în privinţa îndeplinirii sarci­nilor economice. Cetăţenii comu­nei au contractat, pînă în pre­zent, pentru a livra la fondul de stat, 420 tone de carne, din cele 500 prevăzute pe întreg anul, livrînd deja 101 tone, din care 15 tone carne de porc. De ase­menea, pînă în prezent au pre­dat la fondul de stat şi 3.000 hl lapte de vacă. Peste 50 la sută din angajamentul anual Oamenii muncii din oraşul Lu­duş cinstesc ziua de 1 Mai cu succese de seamă şi în dome­niul înfrumuseţării şi bunei gos­podăriri a localităţii. Participînd de la mic la mare la pasionata întrecere patriotică, ei au reali­zat pînă în prezent un volum de lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de peste 5 milioane lei, faţă de 3.300.000 lei cit era angajamentul pe această peri­oadă, iar din angajamentul anual au îndeplinit peste 50 la sută. Prin muncă entuziastă, s-au e­­xecutat reparaţii de străzi şi trotuare pe 180.000 mp, reparaţii de drumuri pe 18 km, s-au ex­tins zonele verzi pe încă 1,2 ha, au fost executate lucrări de îndi­guiri pe 1,5 km şi s-au plantat peste 8.000 de pomi şi arbori or­namentali. PROGRAMUL AGENŢIILOR DE VOIAJ C.F.R. Agenţiile de voiaj C.F.R. din Sighişoara, Luduş, Reghin, în zilele de 1 şi 2 mai sunt închise. Agenţia de voiaj C.F.R. Tg.-Mu­­reş în ziua de 1 mai este închi­să iar în ziua de 2 mai este deschisă de la ora 7 la ora 13 (după masă închis), în zilele în care agenţiile de voiaj sunt în­chise, legitimaţiile de călătorie, informaţii, vize etc. se primesc la ghişeele din staţiile C.F.R. ÎN PREGĂTIREA CONCHISULUI EDUCAŢIEI POLITICE $1 Al CULTURII SOCIALISTE RETROSPECTIVĂ PLASTICĂ MUREŞEANĂ Rînduită între procesele cele mai necesare societăţii, creaţia artistică, cu ale sale virtuţi de­terminante în sfera „activităţii umane şi a conştiinţei sociale“ face parte dintre actele de cu­noaştere ce „realizează pentru cel ce o receptează o funcţie cognitivă“. Raportată permanent la celelalte aspecte ale conştiin­ţei sociale opera de artă nu re­prezintă numai modalitatea de comunicare a creatorului, ci con­stituie şi un argument cu însu­şiri educative, însuşiri ce capătă remarcabile valenţe doar dacă creaţia tezaurizează o sumă de elemente cu certe caracteristici estetice. Aşadar, creaţia artistică serveşte deopotrivă cunoaşterii, instrucţiei şi cultivării frumo­sului. Familiarizaţi cu aceste dezide­rate, artiştii din Tîrgu-Mureş, pictori, sculptori, graficieni, fău­ritori de arte decorative (cera­­mişti, sticlari, tapiseri) îşi de­dică inspiraţia şi vigoarea talen­tului cultivării noastre, a tutu­ror, creînd opere redactate într-o bogată varietate stilistică ce au ca substrat un întins evantai tematic. „Ei zugrăvesc sau de­senează, modelează sau cioplesc cu acel patos ce îşi are sorgin­tea în cerinţele actuale ale ar­tei, p redînd tensionantele mu­taţii ivite în societatea contem­porană, oameni şi fapte, momen­te care aureolează trecutul is­toric al poporului român în lup­tă pentru neatîrnare, libertate, democraţie şi progres social-eco­nomic. Epopeea devenirii socialiste a patriei noastre e o preocupare nu de dată recentă, artiştii din oraşul nostru au comentat plas­tic această vastă problematică nu o singură dată. Aproape că nu există manifestare expoziţio­­nală ca ei să nu-şi fi semnalat prezenţa prin opere încorporînd momente de aleasă substanţă re­voluţionară. Beneficiind de un climat pro­pice emulaţiei artistice, creatorii tîrgumureşeni au demonstrat ni­velul superior al măiestriei lor, dar şi al emoţiei la idealurile estetice ale epocii contempora­ne, cu ocazia participării la ver­nisaje din ţară şi de peste ho­tare, unde au obţinut sufragiile juriilor şi ale criticii de spe­cialitate. Toate aceste dovezi limpezi ale preţuirii n-ar fi fost posibile dacă aici, la Tîrgu-Mu­reş, nu s-ar fi creat o bază op­timă în care se desfăşoară o ac­tivitate necontenit lucrativă. In ateliere, în fabrici de profil (un­de ceramiştii şi sticlarii zămis­lesc forme oricînd plasabile în avangarda artei genului), în in­stituţii de cultură făuritorii de artă au nelimitate posibilităţi să-şi exprime crezul estetic. Ro­dul strădaniilor lor l-am aflat în Galeriile U.A.P. şi în mai re­centa „Apollo“, locuri unde pic­tura, sculptura, grafica, tapise­ria, obiecte ale artei decorative, multe dintre ele unicate fiind clar pretabile a fi scoase în se­rie), mărturisesc, plastic, exi­genţa artiştilor, dorinţa lor de a subsuma totul modelării gus­tului în spiritul frumosului, împodobirii mediului ambiental cu accente artistice veritabile, într-o cit mai perfectă armonie cu aspiraţiile estetice ale socie­tăţii zilelor noastre. Sărbătoarea internaţională a oamenilor muncii, aniversarea a 55 de ani de la crearea partidu­lui, apropiatul Congres al edu­caţiei politice şi al culturii so­cialiste constituie şi pentru ar­tiştii noştri evenimente politice importante, demne de a fi cinsti­te plastic, aşa cum au făcut ori de cite ori ţara şi-a­­ pus haine de sărbătoare. Expoziţii colective, personale, deschise în ultimele două-trei luni, toate de­dicate zilelor de 1 Mai şi 8 Mai, forumului culturii româneşti, celebrează realizările epocii con­temporane, iar bogata partici­­pare, de la cei mai tineri, pînă la vîrstnici, denotă preocuparea artiştilor de a oferi ţării, oame­nilor, gratitudinea lor plastică. AL. BAUER cercetător ştiinţific VREMEA Ieri, la ora 12, temperatura aeru­lui la Tg.-Mureş era de 4 grade. Temperatura medie a solului la 10 cm ad­încime era de 8 grade la Tg.­­Mureş şi 7 grade la Sărmaşu. TIMPUL PROBABIL: Vreme rece, cu cerul variabil. Vînt slab pînă la moderat din nord şi nord-vest. Tem­peraturile minime vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 1 grad, maxi­mele între 5—10 grade. în cursul nopţii condiţiile atmosferice sunt fa­vorabile formării brumei la supra­faţa solului. Manifestări cultural-artistice In zilele de 1 şi 2 Mai în mu­nicipiul Tg.-Mureş vor avea loc numeroase manifestări cultural­­artistice prezentate de formaţii artistice ale sindicatelor, organi­zaţiilor U.T.C. şi pionieri. In ziua de 1 Mai, la Platoul Cor­­neşti, începind de la ora 15:30 vor prezenta programe formaţii­le de la „Electromureş“. T.C.M., Grupul şcolar de construcţii. I.P.L. „23 August“, pe scena Teatrului de vară, de la ora 16,30, vor evolua formaţiile de la întreprinderile comunale. Grupul şcolar „Electromureş“, Grupul şcolar sanitar, pe scena din cartierul Tudor Vladimires­­cu vor prezenta programe for­maţiile de la „Metalotehnica“. Şcoala generală nr. 14, la stadionul „1 Mai“ sau la clu­bul U.T.C., de la ora 18, va avea loc carnavalul tineretului. Tot în ziua de 1 Mai va avea loc şi o duminică cultural-sportivă, cu concursul formaţiilor de la I.P.L., „Metalotehnica“ şi „Elec­tromureş“. Pentru ziua de 2 Mai, de la ora 15, la Platoul Corneşti, pro­gramul artistic va fi susţinut de formaţiile de la Azomureş, co­operaţia meşteşugărească. Gru­pul şcolar forestier. Grupul şco­lar comercial, iar pe stadion se va desfăşura o duminică cultu­ral-sportivă şi fotbal, de la ora 16 şi, respectiv, 16.30, pe scena din cartierul Tudor Vladimires­­cu vor evolua formaţiile de la l­iceul pedagogic, Grupul şcolar „Electromureş“, Fabrica de za­hăr şi, respectiv, cele de la­ ILEFOR şi Liceul agroindustrial In caz de timp nefavorabil, în ziua de 1 Mai, de la ora 16 şi, respectiv, 17, programele artis­tice se vor desfăşura la clubul T.C.M., clubul „Prodcomplex“ şi clubul „Electromureş“ şi vor fi prezentate de către formaţiile de la T.C.M., ILEFOR, Liceul agro­industrial. ..Prodcomplex“, Azo­mureş, „Electromureş“, între­prinderile comunale, I.P.L. „23 August“. CINEMA SIMBATA, 1 MAI TG.-MUREŞ — Arta: Comoara re­chinilor (la orele 9, 11, 15 şi 17) şi Casa de la miezul nopţii (la o­rele 19 şi 21). Progresul (nu func­ţionează din cauza renovării). Se­lect: Cei mai frumoşi ani; Cercul magic (la ora 14,30). Tineretului: Un salt spre marea performanţă; Coman­dantul bateriei de coastă. Flacăra: Splendoarea pulberii. Pitic: Toto, Didi şi Anton; Clătite cu surprize; Puiul de elefant şi broasca ţestoasă. Prima zi de vacanţă a Mihaelei. SIGHIŞOARA •—Lumina: Zile fierbinţi. REGHIN — Patria: Cursa. Victoria: Ultimul bal la piscina din Rosnov. TÎRNĂVENI — Melodia: Ceaţa. LUDUŞ — Flacă­ra . Nu filmăm să ne amuzăm. SO­­VATA — Doina: Hyperion. SÎN­GEORGIU DE PĂDURE — Popular: Elixirul tinereţii. FÎNTTNELE — Pa­ti­na: Piedone, comisarul fără armă. MIERCUREA NTRA­TULUI — Niraiul: Iîynerion. SARMAPTT — Ponular: Pataina. IERNTJT — Lumina: Dodes- Ka-Den. televiziune 9,00 — ,,1 Mai muncitoresc“. Emi­siune de cîntece şi versuri închinate partidului, zilei de 1 Mai, prezentu­lui socialist al patriei noastre. 9,20 — Micul ecran pentru cei mici: „Soare de mai“. Emisiune de cîntece şi versuri. 9,40 — Dans şi muzică de pe meridianele lumii, în jurul orei 10,00 — Transmisiune directă a Adunării populare prilejuită de sărbătorirea zilei de 1 Mai. Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc. 11,30 — Steluţele animaţiei. 12.25 — Con­cert simfonic popular, susţinut de orchestra Filarmonicii din Cluj-Na­­poca. 13.00 — Telex. 13.10 — Album de primăvară. Din cuprins: 13.10 — Chitarele tinereţii. Muzică uşoară; 13.22 — La iarbă verde — cronică rimată de Fred Firea; 13.27 — desenaţi — miniaturi de Io­nescu; 13.38 — Surîs de a­buri şi cîntece de 1 Ma. Bucureşti, oraşul tradiţiilor nare — reportaj; 14.30 — anilor tineri — muzică foii Antologie umoristică: Cron­denă — adaptare după o I. L. Caragiale. 14.46 — Si meridiane. 15.00 — Tara m­aria mea. 15.25 — Club T. Tenis de cîmp: Austria — 1 Partidă în cadrul Cupei Dar­­nirea de dublu. Transmisiun Viena. 18.00 — Film serial: chio". Episodul V. 19.00 — purpurii. Documentar. 19.20 de seri. 19.30 — Telejurnal.­­ Spre comuniste zări. Spectaco­lur-muzical-coregrafic dedica: internaţionale a oamenilor . 20.45 — Avanpremieră TV. 2d Film serial: „Kojak“. 21.40 — ore. Sport. 22.00 — Universal mat. Caleidoscop muzical-umor.

Next