Steaua Roşie, septembrie 1977 (Anul 29, nr. 206-231)

1977-09-15 / nr. 218

nouTAfii o,* toate tabue, wt/ti - va / okan ai cmnmw judi nan murisai p.cr.s/al cons/i/uiu/ popular jud£T£an Anul XXIX. Nr. 218 (6.049) | Joi, 15 septembrie 1977 | 4 pagini, 30 de bani Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în judeţul Iaşi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a început, miercuri, 14 septembrie, o vizită de lucru în judeţul Iaşi, împreună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu se află tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mă­­nescu, Emil Bobu, Cornel Burti­că, Iosif Iaglar, Teodor Coman. ... Ora 9.15. Avionul preziden­ţial aterizează pe aeroportul din Iaşi. In întîmpinare a venit tovară­şul Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, care urează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, ce­lorlalţi tovarăşi din conducerea, partidului şi statului un călduros bun-venit. L­a scurt timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, în aclamaţiile mulţi­mii, care ovaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său general, se urcă la bordul unui elicopter special, îndreptîndu-se spre Paşcani. La coborîrea din elicopter, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, tova­răşa Elena Ceauşescu sunt întîm­­pinaţi cu calde cuvinte de bun venit de către Eugen Nichifor, prim-secretar al Comitetului de partid orăşenesc. Plin mii de piepturi au izbucnit urale şi ova­ţii. S-a scandat „Ceauşescu — P.C.R.“, „Ceauşescu şi poporul“. Pe arterele oraşului, străbătute apoi de coloana oficială, locuito­rii Paşcaniului au făcut aceeaşi manifestare de dragoste şi stimă. Din maşina deschisă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răspuns cu simpatie şi căldură aplauzelor şi uralelor mulţimii. Vizita de lucru a secretarului general al partidului în Paşcani a început la întreprinderea de tricotaje şi perdele, unitate care, prin prof­ul ei, este unică în ţa­ra noastră, fiind creată pentru a răspunde cerinţelor populaţiei în arest domeniu. Intîmpinată cu bucurie de tî­­nărul colectiv al fabricii, vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu a prilejuit o analiză atentă şi res­ponsabilă cu ministrul industriei uşoare, cu directorul întreprinde­rii şi cu alţi specialişti, a mo­dului cum această tîrţără unitate s-a dezvoltat şi îşi îndeplineşte sarcinile şi obiectivele ce-i re­vin în acest an şi nu întregul cincinal. Sînt înfăţişate, în acest sens, unele date care denotă preocu­pările colectivului pentru spori­­rea continuă a producţiei, pen­­tru creşterea calităţii şi diversifi­carea acesteia în pas cu cerinţele populaţiei, pentru realizarea unei eficienţe mai ridicate . Apreciind realizările deosebite de pînă acum, tovarăşul Nicolae Ceauşescu cere să se continue e­­forturile şi preocupările în di­recţia, îmbunătăţirii esteticii şi funcţionalităţii produselor, să se acţioneze­ pentru lărgirea gamei sortimentale şi să se adopte noi structuri de tricoturi, în pas cu cerinţele pieţei. Vizitîndu-se unele secţii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu se inte­resează de condiţiile de muncă şi viaţă ale tinerilor ce lucrează aici, de modul cum se aplică în practică hotărîrile partidului de majorare a veniturilor lucrători­lor din domeniul industriei u­­şoare, în cadrul acestui dialog cu muncitorii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază posibilita­tea sporirii productivităţii prin­­tr-o folosire mai bună a forţei de muncă. Se ajunge la concluzia că o muncitoare poate lucra 1­­4 maşini moderne de tricotat perdele, ceea ce va duce, impli­cit, nu numai la creşterea pro­ductivităţii muncii, ci şi a ve­niturilor lucrătoarelor. In secţia finisat chimic, tova­răşul Nicolae Ceauşescu indică factorilor responsabili să ia mă­suri pentru aerisirea naturală a halelor, pentru a se asigura mun­citoarelor condiţii de muncă din cele mai bune. În încheierea vizitei, în holul întreprinderii, unde s-a organizat o expoziţie cu produsele unităţii, se analizează, în faţa machetei viitoarei fabrici integrate de in, ce urmează a fi construită pe a­­ceeaşi platformă, stadiul lucră­rilor, indicîndu-se să fie luate măsuri pentru accelerarea dării acesteia în folosinţă, pentru ca în primul trimestru al anului viitor să înceapă producţia. »» Noua întâlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu harnicul colectiv al Întreprinderii meca­nice de material rulant a avut ca obiectiv analiza modului în care sunt îndeplinite indicaţiile date de secretarul general al partidului la precedenta vizită, precum şi­­unele probleme pri­vind dezvoltarea, în perspecti­vă, a acestei unităţi. Directorul întreprinderii rapor­tează tovarăşului Nicolae Ceauşescu că toţi lucrătorii un­i­tăţii şi-au concentrat întreaga activitate pentru­ transpunerea în practică a sarcinilor încredinţate, ridicarea continuă a eficienţei e­­conomice. Nu­meroase panouri şi grafice oglindesc realizările de prestigiu obţinute in­ diferite do­menii în ultimii patru ani. Măsurile luate ca urmare a re­comandărilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu vizînd îmbunătăţirea fluxurilor de fabricaţie, sistema­tizarea operaţiilor de reparare a vagoanelor de călători şi marfă au permis, de asemenea, o im­portantă reducere a consumului de metal. Ministrul transporturilor şi te­lecomunicaţiilor informează pe secretarul general al partidului că, paralel cu activitatea de re­paraţii, obiectiv de bază al uni­tăţii din Paşcani, muncitorii şi specialiştii de aici au reuşit să introducă în fabricaţie un mo­dern vagon basculant des­tinat în special lucrărilor de pe şantierul canalului Dunăre-Marea Neagră, un tip de vagon-platformă pen­tru transportul diferitelor măr­furi, precum şi o variată gamă de piese de schimb destinată în­tregului departament al căilor ferate. Apreciind aceste realizări, ex­perienţa bogată a colectivului întreprinderii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să fie conti­nuată producţia vagoanelor de serie mică, cu utilizări deosebi­te, şi să fie sporită şi diversifi­cată fabricaţia de piese de schimb. Este examinată apoi o mache­tă a întreprinderii, care redă în mod sugestiv dezvoltarea pe ca­re aceasta a cunoscut-o în ulti­mii ani şi perspectivele ei. . Pe timpul vizitării unor sec­toare de bază ale întreprinderii, specialiştii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi alte reali­zări valoroase în domeniul con­strucţiei de material rulant, în­tre care se disting boghiurile cu două şi trei osii. După încheierea vizitei la În­treprinderea mecanică de mate­rial rulant, în dialogul purtat cu factorii de răspundere ai oraşu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o serie de recomandări privind construirea noului centru civic al Paşcanilor, dezvoltarea sa urbanistică. La plecare, locuitorii Paşcani­lor au salutat cu deosebită căl­dură pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu. Pe strada Ştefan cel Mare, în piaţa din faţa noii case de cultură, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au fost invitaţi să intre în marea horă în care s-au prins numeroşi cetăţeni ai oraşului şi locuitori din comunele învecinate, mem­brii unor form­aţii cultural-artis­­tice, continuatori ai frumoaselor tradiţii folclorice de pe aceste plaiuri moldoveneşti. In continuarea vizitei de lucru în judeţul Iaşi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat au fost oaspeţii locuitorilor co­munei Bivolari , localitate si­tuată în Lunca Prutului, cu o puternică cooperativă agricolă. Pe stadionul comunal, la cobo­rîrea din elicopter, înalţii oas­peţi sunt întîmpinaţi cu ovaţii şi urale de mii de cooperatori şi mecanizatori din Bivolari şi sa­tele învecinate, de pionieri şi elevi. Se scandează minute în şir „Ceauşescu şi poporul“, „Ceauşescu — P.C.R.“. In nume­le cooperatorilor, al tuturor lo­cuitorilor, primarul comunei urează tovarăşului Nicolae Ceauşescu un călduros bun ve­nit pe aceste frumoase meleaguri româneşti. Este vizitată ferma pomicolă a cooperativei agricole — plantaţie intensivă cu pomi încărcaţi de roade. Preşedintele cooperativei relatează cu mîndrie justificată că ţăranii cooperatori şi mecani­zatorii din Bivolari au făcut să (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Iaşi a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi deschi­derii anului de învăţămînt 1977—1978, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, în jurul orei 10,30, adunarea populară din municipiul Iaşi. De asemenea, cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Boto­şani, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct azi, in jurul orei 16,00, adunarea populară din municipiul Botoșani. La Sala polivalentă din Tîrgu-Mureș, constructorii montează ramele metalice pentru ferestre. Inaugurarea anului şcolar 1977 — 1978­­Sub semnul educaţiei revoluţionare a tineretului, a legării strînse a învăţămîntului cu practica şi viaţa IO­AN STOICA inspector şcolar general Ince­pin­d de azi, 15 septembrie — odată cu primul sunet de clo­poţel — consemnăm inaugurarea unui nou an de învăţămînt: a­­nul şcolar şi universitar 1977— 1978. Acest eveniment are loc la scurt timp de la Plenara C.C. al P.C.R. din 28—29 iunie, care a adoptat noi măsuri vizînd per­fecţionarea şi organizarea învă­­ţămîntului liceal, profesional şi superior, cu implicaţii profunde asupra structurii şi conţinutului procesului instructiv-educativ. Indiferent de gradul şi profilul şcolilor în care predau, cadrele didactice sunt animate de dorin­ţa materializării importantelor idei puse în faţa şcolii de Con­gresul al XI-lea al P.C.R., de cu­­vîntarea secretarului general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, la Consfătuirea cu activiştii şi ca­drele ce lucrează în domeniul e­­ducaţiei politice, al propagandei şi ideologiei. Gîndul lor ţinteşte — fapt exprimat şi la recentele consfătuiri — educarea revoluţio­nară a tineretului, legarea mai strînsă a şcolii de viaţă, de ce­rinţele producţiei, de realităţile social-economice şi culturale pre­zente şi de perspectivă ale so­cietăţii noastre. Ele sînt conşti­ente că „trebuie — cum subli­nia secretarul general al parti­dului — să crească rolul educa­tiv al şcolii, contribuţia ei la cultivarea în rîndurile tineretu­lui a înaltelor trăsături morale ale omului nou. Profesorii şi în­văţătorii au datoria de cinste şi sarcina de mare răspundere de a-i forma pe tineri ca cetăţeni conştienţi şi devotaţi patriei so­cialiste, ca făuritori devotaţi ai comunismului pe pămîntul Ro­mâniei“. Numeroase pregătiri au vestit începutul de an şcolar. Ele ates­tă grija partidului şi statului faţă de tînăra generaţie studi­oasă. Incepînd cu acest nou an zestrea învăţămîntului din judeţ s-a îmbunătăţit substanţial. Ea se exprimă în lărgirea spaţiilor de şcolarizare prin darea în fo­losinţă a 55 săli de clasă, 360 lo­curi în grădiniţe, 200 locuri în ateliere şi 2 săli de gimnastică. Intre obiectivele mai importante reţin atenţia: complexul Liceului sanitar, atelierul interşcolar (şi 8 săli de clasă) în cartierul „1848“ din Tg.-Mureş, 8 săli de clasă la Liceul industrial nr. 2 din Re­ghin şi Şcoala generală cu 8 săli de clasă din Apold. Mergînd pe linia înfăptuirii sarcinilor stabi­lite de plenară, Inspectoratul şcolar al judeţului Mureş a re­organizat întreaga reţea a învă­ţămîntului liceal, plecînd de la necesarul de cadre calificate pentru toate sectoarele de acti­vitate. Aşa se face că în anul şcolar 1977—1978 vor funcţiona în judeţul nostru 31 licee, din care 19 industriale, 5 agroindus­triale, 2 de matematică-fizică şi cîte unul silvic, sanitar, pedago­gic, economic şi de drept ad­ministrativ şi de ştiinţe ale na­turii. In treapta 1 de liceu au fost cuprinşi toţi absolvenţii clasei a VIII-a, realizîndu-se integral pla­nul de şcolarizare la toate uni­tăţile de învăţămîmt liceal. In urma concursurilor de admitere (Continuare în pag. a 4-a) C.A.P. Bogata a început însă ivnta­rea orzului Preocupaţi de obţinerea u­­nor recolte şi mai mari în a­­nul viitor, cooperatorii şi me­canizatorii din Bogata au in­tensificat în ultimele zile lu­crările de eliberare şi pregă­tire a terenului, şi-au asigu­rat seminţele şi cantităţile de îngrăşăminte necesare. Tractoriştii care lucrează la arat şi discuit au reuşit să pună în termenul stabilit la dispoziţia colegilor desemnaţi să facă semănatul însemnate suprafeţe de teren perfect pregătite. Tovarăşul Liviu Corla, preşedintele cooperati­vei agricole, ne relatează că mecanizatorii au terminat în­­sămînţarea culturilor pentru masă verde pe cele 40 ha pre­văzute, pe unele suprafe­ţe acestea fiind deja ră­sărite. îndată după înche­ierea acestei lucrări, meca­nizatorii Ioan Pop şi Domi­­cian Ludilă au trecut la în­­sămînţarea orzului de toam­nă. Conform programului sta­bilit, cele 100 ha prevăzute pentru orz vor fi însămînțate în 5 zile lucrătoare.

Next