Steaua Roşie, octombrie 1977 (Anul 29, nr. 232-257)

1977-10-18 / nr. 246

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE - Cum se îndeplineşte programul judeţean (Urmare din pag. 1) — Dar structura producţiei nu a jucat nici un rol în creş­terea productivităţii? Ing. Octavian Marian: Crea­ţia tehnică, realizarea unor articole artistice de faianţă, a multor modele noi, are şi va ţi­vea o influenţă pozitivă asupra producţiei pe 1977 cît şi­ pentru cea a anului viiitor. — Aţi intrat în trimestrul IV cu realizarea a 5.218.000 Iei peste plan şi cu hotărîrea de a obţine un plus la pro­ductivitatea muncii aproape 3.450 lei pe lucrător. Dar a­­veţi un angajament mobiliza­tor şi la producţia globală — 14 milioane lei peste plan. Cum veţi acţiona pentru ma­terializarea lui? Alexandru Ciocan: Intr-ade­văr este deosebit de mobili­zator. : Muncim în continuare pentru calitate, dar şi pentru va­­lori­e. Comuniştii, toate colecti­vele secţiilor cunosc ce avem de făcut, nu promitem şi nu ne ha­zardăm în a face declaraţii de pe acturt. Este greu, dar avem încredere în colectivul nostru de a obţine rezultate însemnate. insămîn­­area griului (Urmare din pag. 1) rea arijaturilor şi pregătirea pa­tului germinativ, unde se fac 3—4 discuiii, o lucrare cu com­­binatorul cît şi 1—2 tăvălugiri înainte de discuit şi după semă­nat. Probleme vor apare, însă, peste puţin timp cînd semăna­tul se va efectua pe terenurile ocupate deocamdată cu porumb, cultură la care cooperatorii au trecut de cîteva zile în număr mare la recoltare. La C.A.P. Păingeni, unitate din acelaşi consiliu intercoope­ratist, însămînţarea griului în epoca optimă ridică unele pro­bleme, în timp de o lună de la declanşarea însămînţărilor de toamnă, aici au fost semănate 93 ha cu orz pentru boabe şi seca­ră pentru masă verde şi numai circa 180 ha de grîu, din cele 500 ha planificate. Cu toate e­­forturile care se depun, atît la eliberarea cîmpului cît şi la a­­rături şi la pregătirea terenului, lucrarea nu se va putea încheia în timpul optim, prelungindu-se şi în prima decadă a lunii vii­toare. Faptul s-a întîmplat și în anul trecut, cînd semănatul griului s-a prelungit pînă în no­iembrie. Ce împiedică realizarea vitezelor zilnice prevăzute? îna­inte de toate eliberarea terenu­lui! Din 115 ha de sfeclă recol­tată, transportul s-a efectuat doar de pe circa 50 ha. De ase­menea, deși după porumb se vor semăna cu grîu 170 ha, re­coltarea nu s-a făcut decît pe 15—20 ha. Probleme se ridică însă și la efectuarea arăturilor și la pregătirea terenului unde dotarea tehnică (2 tractoare la arat şi 5 la discuit) nu poate fa­ce faţă celor 3 semănători. Din această cauză se lucrează doar cu 2 maşini. Pentru ieşirea din­ această si­tuaţie conducerea unităţii tre­buie să ia măsuri de organizare mai bună a muncii, chiar şi pe timp de noapte (ca şi în alte unităţi aflate în situaţii asemă­nătoare) iar conducerea consi­liului intercooperatist să ajute în mai mare măsură această u­­nitate. Pînă în prezent însămînţarea griului s-a desfăşurat în condi­ţii bune de timp şi calitate la C.A.P. Băla, unde din 380 ha mai sunt de semănat circa 140 ha. Alături de mecanizatori, ca­re lucrau grupat cu cinci dis­curi prevăzute cu nivelatoare şi 2 semănători, l-am găsit şi pe Karp Ivan, inginerul-şef al uni­tăţii, care îndruma şi coordona activitatea oamenilor din cîmp. La semănat totul a decurs bine însă şi aici se ivesc unele greu­tăţi. Sfecla recoltată ocupă încă suprafeţe mari unde urmează să se însămînţeze griul, împiedicînd efectuarea arăturilor, lucrare la care cele 6 pluguri existente nu pot face faţă ritmului necesar datorită pămîntului tare şi tere­nurilor în pantă, unde se lu­crează într-un singur sens. Cu toate acestea atît conducerea cît şi mecanizatorii se străduiesc ca prin folosirea la maximum a timpului bun şi a mijloacelor din dotare ,să obţină zilnic rea­lizări superioare. Primirea în Organizaţia pionierilor (Urmare din pag. 1) triei. în continuare, în acor­durile cunoscutului „Imn al eroilor“, cei mai tineri şco­lari au depus, în semn de re­cunoştinţă, frumoase coroane şi jerbe de flori la monumen­tul eroilor de la Oarba de Mureş. Primirea ,,şoimilor“ clase­lor a II-a (de către pionierii claselor a III-a sau a IV-a) în rîndul purtătorilor crava­telor roşii cu tricolor a în­semnat tot atîtea angajamen­te că vor fi demni urmaşi ai eroilor care s-au jertfit pen­tru apărarea gliei străbune, că vor face totul pentru a în­văţa şi a avea o comportare demnă de organizaţia în rîn­durile căreia au fost primiţi. Odată aleşi în rîndurile or­ganizaţiei, cei mai tineri pur­tători ai cravatelor roşii cu tricolor din Ruşii Munţi, Tg.­­Mureş, Luduş şi Deda, au marcat evenimentul pe aceste locuri istorice, prezentînd frumoase poezii patriotice şi cîteva apreciate montaje li­­terar-muzicale. Manifestarea de duminică, de la monumentul eroilor de la Oarba de Mureş, a însem­nat, în întregul ei, o frumoa­să lecţie de patriotism, pen­tru care felicitări merită, deopotrivă, elevii, coman­­danţii-instructori de pionieri şi conducerile şcolilor men­ţionate. Forţa unită a colectivului ^ c (Urmare din pag. 1) Cotele înalte la care te ex­ploatează acum majoritatea instalaţiilor fi produsele de calitate pe care le obţin au epuizat acele rezerve care, plastic vorbind, era suficient să-ţi înfigi mina In ele pentru­­ a le valorifica. Munca aceas­ta de control in adincime pen­tru a scoate adevăratele re­zerve, mult mai preţioase tot­odată, pare mai pasională, căci aşa se explică numărul mare de lucrători înrolaţi in eşalonul creaţiei, succesele frumoase obţinute de ei. Aşa au găsit, de pildă, anul acesta că cuptoarele de­­ car­bid pot realiza o producţie orară sporită, că la oxidul de zinc, la bicromat se pot ob­ţine randamente de extracţie superioare, că prin propriile forţe se pot face multe lucruri preţioase. Cele 14.470 tone carbid peste plan (la atît se ridică in prezent depăşirile la carbid) sau 4.260 tone sulfat de aluminiu, 500 tone bicro­mat, 1.070 tone carbonat de bariu şi altele, nu sînt alt­ceva decit rezultatul unor a­­semenea căutări concrete şi eficiente. Toate ne îndreptă­ţesc să credem că trimestrul IV al anului va fi chiar mai rodnic decit cele anterioare, că sarcinile de plan și anga­jamentele vor fi îndeplinite în mod exemplar. ACTUALITATEA INTERNATIONALA Lucrările reuniunii de la Belgrad BELGRAD 17 (Agerpres). — Incepînd de luni, lucrările reu­niunii de la Belgrad a reprezen­tanţilor ţărilor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa se desfăşoa­ră în organele subsidiare de lu­cru, corespunzătoare marilor ca­pitole ale Actului final — pro­bleme privind securitatea în Europa, cooperarea în domeniile economiei, ştiinţei şi tehnicii şi mediului înconjurător, securita­tea şi cooperarea în Mediterana, cooperarea în domeniul umani­tar şi alte domenii şi, în sfîr­­şit, urmările conferinţei, avutînd cuvîntul în cadrul gru­pului de lucru pentru probleme privind securitatea în Europa, delegatul român, Ion Diaconu, a subliniat importanţa celor zece principii care guvernează rela­ţiile dintre statele participante înscrise în Actul final, legătura str­insă existentă între ele atît în ce priveşte conţinutul, cît şi aplicarea lor. Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 17 (Ager­pres). — Ca în fiecare an, sfîr­­şitul dezbaterilor de politică ge­nerală a consemnat încheierea primei părţi a sesiunii ordinare a Adunării Generale a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, căreia îi succede partea a doua, consacra­tă abordării concrete în diferi­te comitete a punctelor înscrise pe ordinea de zi, precum şi e­­laborării şi adoptării documen­telor de lucru, respectiv rezo­luţiilor. O parte a celor 128 puncte ale ordinii de zi, şi anume cele re­feritoare, în principal, la situaţia din zonele conflictuale, vor fi însă dezbătute în plenul Adu­nării. Comitetul politic al Adunării Generale a trecut, începînd de luni, la examinarea punctului cu privire la adîncirea şi consoli­darea destinderii internaţionale şi prevenirea pericolului unui război nuclear, inclus la cere­rea delegaţiei Uniunii Sovietice, în Comitetul economic, unde paralel cu dezbaterile din ple- * I­dul Adunării Generale, a avut loc o dezbatere de ordin gene­ral axată în exclusivitate pe problemele noii ordini economi­ce internaţionale, s-a trecut de luni la examinarea problemelor în legătură cu programul O.N.U. pentru apărarea mediului încon­jurător, în timp ce în Comite­tul pentru problemele sociale, u­­manitare și culturale, după în­cheierea dezbaterilor cu privire la însemnătatea autodeterminării și independenței pentru respecta­rea efectivă a drepturilor uma­ne, se dezbate în prezent punc­tul referitor la Deceniul Naţiu­nilor Unite privind condiţia fe­meii (1976—1985). In Comitetul pentru probleme­le juridice, la începutul acestei săptămîni, după ce va fi epui­zat punctul referitor la respecta­rea drepturilor umane în con­flictele armate, urmează a fi su­pus dezbaterilor punctul deose­bit de important privind „în­tărirea rolului O.N.U. în viaţa internaţională“. Din presa străină Africa de Sud: Resursele umane şi financiare se scurg în afara ţării („THE TIMES“) luni. Aceste perspective sumbre sînt împărtăşite de o gamă largă de companii, inclusiv cele din reţeaua producerii şi desfacerii alimentelor, îmbrăcămintei, mo­bilei, obiectelor de uz casnic. Şi în industrie, aproximativ 56 la sută din companii prevăd con­tinuarea recesiunii in următoa­rele luni, iar în construcţii şi în industria materialelor de con­strucţii aproximativ 68 la sută din companii se declară pesi­miste în ce priveşte viitorul ac­tivităţii lor. (Agerpres) Ultimele 12 luni au fost trau­matice pentru Republica Sud Africană — nu numai pentru că a existat o apreciabilă scurgere de creieri în afară, după tulbu­rările de la Soweto din iunie 1976, dar fondurile pe termen scurt au părăsit ţara într-un ritm de aproape 100 de milioa­ne de ranzi pe lună, în ciuda măsurilor monetare restrictive, iar intrările de capital pe ter­men lung au scăzut de la 1.561 milioane ranzi, în exerciţiul fi­nanciar 1975—1976, la 452 mi­lioane ranzi, la 30 iunie 1977. In raportul său anual, Banca de rezerve subliniază că exerci­ţiul financiar care s-a încheiat la 30 iunie 1977 a înregistrat u­­nul din cele mai reduse ritmuri de creştere economică din pe­rioada postbelică. Produsul na­ţional brut a crescut cu numai 1 la sută. In unele ramuri ale economiei au existat reculuri serioase, cum este cazul în con­strucţii, unde s-a înregistrat o reducere de 10 la sută, în co­merţul cu ridicata de 7 la sută, şi în producţia unor ramuri in­dustriale — de 4,9 la sută. Şo­majul, îndeosebi în rindul popu­laţiei africane şi asiatice, s-a dublat în perioada iunie 1976— iunie 1977. In rîndul africani­lor, pentru care nu există sta­tistici oficiale privind utilizarea forţei de muncă, datele estima­tive indică un nivel al şomaju­lui de 8,9 la sută. Africa de Sud se află, în fapt, în cel de-al patrulea an de recesiune econo­mică, recesiune care s-a accen­tuat dramatic în ultimele 12 luni. In ce priveşte perspectivele, trebuie subliniat că peste 70 la sută din oamenii de afaceri sud­­africani se aşteaptă ca situaţia economică să se deterioreze şi mai mult in următoarele şase TELEX • TELEX MOSCOVA. — Agenţia TASS anunţă că, la Moscova, au fost date publicităţii Chemările Co­mitetului Central al P.C.U.S. cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. In chemări este sub­­ili­­ia­t rolul P.C.U.S. de „inspira­tor şi organizator al revoluţiei victorioase din Octombrie. Con­ducător încercat al clasei munci­toare, al întregului popor sovie­tic în lupta pentru comunism“ şi se aduce un salut poporului so­vietic, constructor al comunis­mului. ATENA. — Partidul Comunist din Grecia a dat publicităţii pro­gramul său în legătură cu alege­rile parlamentare anticipate. Pe plan intern, programul cere a­­brogarea legilor antipopulare şi antidemocratice, democratizarea mişcării sindicale, luarea unor măsuri în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale poporului. Pe plan extern se cere transfor­marea Balcanilor şi zonei Medi­­teranei într-o zonă a păcii, in­tensificarea luptei pentru des­tindere, dezvoltarea relaţiilor de prietenie cu toate ţările, ieşirea Greciei din N.A.T.O. MADRID.­­ Timp de două zile, în imensul parc Casa del Campo, din zona sudică a Ma­dridului, a avut loc sărbătorirea , Partidului Comunist din Spania, prima asemenea mare manifes­tare desfăşurată pe teritoriul spaniol după legalizarea P.C.S. Duminică, în faţa a peste 200.000 de persoane, au luat cu­vîntul Dolores Ibárruri, preşe­dintele P.C. din Spania, Santia­go Carrillo, secretar general al P.C.S. Au avut loc, de asemenea, numeroase spectacole la care şi-au dat concursul artişti spa­nioli şi străini. Se apreciază că la această sărbătoare au partici­pat peste un milion de spanioli KHARTUM.­­ Aproximativ 100 de deţinuţi politici arestaţi pentru complot împotriva statu­­lui, la Juba, în luna februarie, au beneficiat de măsurile de am­nistie decretate recent de pre­şedintele Sudanului, Gaafar El Nimeiri, a anunţat­ agenţia suda­­neză de presă, PANMUNJON. — La Panmun­­jon, a avut loc cea de-a XXIV-a întilnire pentru probleme prac­tice între reprezentanţii de Cruce Roşie din Nordul şi Sudul Coreii. Reprezentantul R.P.D. Coreene a subliniat necesitatea punerii în aplicare a celor trei principii convenite în declaraţia comună din 4 iulie 1972 — independenţa, reunificarea patriei şi marea u­­nitate naţională, informează a­­genţia A.C.T.C. Oficiul judeţean pentru construirea si vînzarea locuinţelor (O.JX.V.L.) a­nunţă­ că au fost afişate, la sediul oficiului din str. Poştei nr. 1, lis­tele solicitanţilor din municipiul Tg.-Mureş, in ordinea de prio­ritate stabilită, în vederea acordării creditelor pentru construi­rea de locuinţe proprietate personală cu sprijinul statului, cu termen de predare în anul 1978. Cei interesaţi pot face contes­taţii asupra ordinii de prioritate stabilite. la Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş, în termen de 15 zile de la data afişării listelor, înscrierile pentru construirea de locuinţe proprietate per­sonală cu sprijinul statului, pentru anii viitori, continuă în toate municipiile şi oraşele judeţului Mureş. Redacţia şi administraţia:­­Urge Mureş. Piaţa Eroilor Sovietici nr. S, telefon- 1.16.89 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari I din întreprinderi şi instituţii. Tiparul: întreprinderea poligrafiei Tîrgu-Mureş Comanda nr. 707 * * *—

Next