Ştiința şi Tehnică, 1967 (Anul 19, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 3
GRIGORE MOISIL MATEMATICA ŞI PRODUCŢIA într-una din zilele trecute, redactorul nostru Ion Văduva a solicitat tovarăşului academician profesor Grigore Moisil un interviu privind problemele cercetării matematice actuale şi legătura lor directă cu producţia, cu cerinţele economiei noastre în anii cincinalului. întrebare: Trăim într-o epocă care cunoaşte o impetuoasă revoluţie tehnică-ştiinţifică. Nici o economie naţională nu poate să se dezvolte fără introducerea în producţie a celor mai noi cuceriri. Pornind de la acest punct de vedere, vă rugăm să ne spuneţi pe scurt care sînt coordonatele principale ale politicii economice a partidului şi guvernului nostru pe linia legării tot mai strînse a producţiei de ştiinţă. Răspuns: Politica economică a partidului nostru în privinţa activităţii de cercetare ştiinţifică a fost clar definită în expunerea făcută de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în faţa Marii Adunări Naţionale în ziua de 20 decembrie 1965: «A subaprecia în aceste condiţii rolul ştiinţei, a nu depune eforturi susţinute pentru stăpinirea marilor ei cuceriri, a nu te strădui să mergi în ritm cu progresul ştiinţei secolului nostru înseamnă a te condamna cu bună ştiinţă la stagnare şi înapoiere cu repercusiuni serioase asupra dezvoltării societăţii pentru o lungă perioadă de timp. Aceasta aduce daune intereselor poporului, asigurării independenţei şi suveranităţii naţionale». Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, creat pentru a coordona activitatea ştiinţifică în ţara noastră a elaborat planul unitar al cercetării ştiinţifice pe perioada 1966—1970 şi elaborează acum planul de perspectivă. Această muncă este de deosebită importanţă şi va avea urmări incontestabile în dezvoltarea tehnicii noastre în anii cincinalului. Întrebare: Cum concepeţi legătura între cercetarea fundamentală şi cea aplicativă? Răspuns: în zilele noastre ştiinţa a devenit o importantă forţă de producţie a societăţii. Şi înainte vreme tehnica utiliza rezultatele la care se ajunsese cercetînd legile naturii fără nici un scop de imediată aplicare, aşa-zisele cercetări fundamentale, sau, cu un altfel de scop, aşa-zisele cercetări orientate. Pînă nu demult însă cercetările fundamentale nu se aplicau în practică decît după o trecere de mai mulţi zeci de ani, chiar de sute de ani. De pildă, cunoştinţele elenilor antici asupra elipsei nu au început să fie întrebuinţate de ingineri (elipsa de inerţie, elipsa tensiunilor etc.) decît de mai puţin de un secol, deci 2 000 de ani ele nu au fost materializate. Astăzi cercetările fundamentale sînt adeseori întrebuinţate imediat în industrie. Timpul care a trecut de la descoperirea tranzistorilor la întrebuinţarea lor e mai scurt decît cîteva decenii. Acum o jumătate de veac, diferitele mari întreprinderi industriale aveau laboratoarele lor şi institutele lor de cercetare. Un exemplu demn de a fi cunoscut e acela al Uzinelor «Skoda», care posedau un institut foarte mare de matematici. Totuşi în acele institute existente pe lîngă marile întreprinderi se întrebuinţau în scopul practicii bine definite cunoştinţe teoretice abstracte obţinute la catedrele universitare. Astăzi situaţia în această direcţie este cu totul alta: în chiar procesul de proiectare se pot ivi probleme fundamentale care nu pot fi rezolvate în cadrul unei cercetări orientate, ci numai la institutele de cercetări sau la catedrele universitare. Aceasta cere crearea unui tip nou de relaţii între cercetătorii care lucrează asupra problemelor fundamentale şi cei care lucrează în domeniul de INTERVIUL NOSTRU CU ACADEMICIANUL PROFESOR SUMAR Matematica şi producţia — 3; Modelul matematic auxiliar preţios al siderurgiei — 4; Pe cărările Bucegilor în anotimpul alb—6; Memoria artificială,,substanţa cenuşie“a calculatoarelor— 8; Mlădiţele viitorilor electronişti — 11; Persistenţa populaţiei dace sub stăpînirea romană — 12; Circulaţia televizată — 14; în atenţia medicinii moderne: boala canceroasă — 16; Cancerul în discuţia a 5 000 de specialişti — 17; O teorie pe cale de a învinge: originea virotică a cancerului — 18; Metodă eficientă de combatere: profilaxia anticanceroasă — 20; Medicamente împotriva cancerului— 22; Institutele de cercetări comunică — 24; Andros «66» un nou aparat în ajutorul bolnavilor de inimă — 25; Luna spaţială — decembrie — 26; Folosirea materialelor color — 27; Razele X şi calitatea seminţei — 28; Convorbiri cu cititorii — 30; Va fi posibilă aviația hipersonică — 31; Alchimia secolului XX?—34;De la vis la împlinire — 36; în reflectorul stiintei: Terra—38; O uzină în plină dezvoltare «UMMUM» Baia Mare —40; Orizont 67 — 42; T.V.'— radio — 46. ' * Tiparul executat la Combinatul poligrafic «Casa Scînteii» -то Ш --------- Studiul fotografic in lumină polarizată a diferitelor piese din material plastic, pune in evidentă inegalitatea de tensiune in interiorul materialului, ajutind la descoperirea eventualelor defecte. Citifi la pag. 10.