Ţara Noastră, ianuarie 1938 (Anul 16, nr. 1540-1560)

1938-01-05 / nr. 1540

*' K é Pagini Lei % ~T?~*В• ir­e 1938 Fondator: Octavian Cogar REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA 1 București, B-dul Asa­dem­el­i­telse. 4.19.33­­ ANUL XVII No. 1540, MIe*w Organ al partidului Național-Creștin Abonamentul: 500 lei pe an ; pentru preoți, învățători, studenți­­ și săteni 400 lei anual; 200 lei pe 6 luni, 100 lei pe 3 luni. Pentru instituțiuni , autorități 1000 lei anual___________ 1 Director: Alex, Hod ®$ Cuvântul de Anul Nou al M. S. Regelui către poporul Său In acesta clipe de inceput de an, primul Mau gând an îndreaptă către poporul Meu, căruia îi aduc, prin a­­ceastă minunată cala a progresului, cele mai calde urări da­li­iate, prosperitate și fericire. La cel ce trace România se întărește atât înăuntru cât și în afară. Consolidarea acestui îmbucurător fapt nu este patrimoniul numai al conducătorilor, ci este sfânta dato­ria a tuturor Românilor de pe acest pământ strămoșesc. Strânsa colaborare intre Rege, Guvern și Națiune, iată c fiexășia care să închege din­ ce în ce mai puternic pro­gresele făcute de noi. Oricât de grele ar părea unora unele clipe ale des­­voltării poporului românesc, noi trebuie si privim în tre­cutul nostru, să vedem cât adevăr este în zicitoarea că „Românul nu piere“s[ si ne întărim deci inimele și și privim viitorul cu speranță și încredere. Un popor, care vrea să trăiască și să propășească, trebuie să aibă încredere în viitorul său și să creadă că strâns legat într’un ideal comun cu Suveranul său, să lupte printrV muncă fără răgaz la întărirea neamului. Am *1a odată cu bucuriile neamului Meu sunt bucuriile Mele, că durerile sale sunt durerile Mele și ca năzuin­țele Iui simt năzuințele Mele. Astăzi, m­­ăiește clipe de viață nouă România, aceste cuvinte simt fel decât ori șicând. "">5/ In aceste urări, pe cari le aduc poporului *Meu^v" vreau să uit oștirea Mea, de care Mă leagă atâția ani de strânsă conlucrare și căreia, în această oră de înce­put de an, îi reînoiesc simțimintele Mele de dragoste și de încredere desăvârșită. Mai trimit o deosebită urare tineretului și copiilor Neamului Meu, cari, crescuți în idealul de întărire a românismului, sunt nădejdea celui mai frumos viitor la Patriei. Cu sufletul cald și cu aceiași dragoste care M’a în­demnat totdeauna în toate faptele Mele de cârmuitor al României, glăsuesc, în primele clipe ale Anului 1938, a­­ceste cuvinte de încredere și speranță. Tuturor celor dela orașe și din sate, celor tineri cât și celor bătrâni, li se îndreaptă, în aceasta ora, gândul Meu de grije părintească, rostind cuvintele strămoșești de urare: La MULȚI ANII Strig din tot sufletul: TRĂIASCĂ POPORUL ROMÂN! n­^9 Primele măsuri ale programului de guvernare pentru România a Românilor • Cuvântarea rostită la Radio de d. prim ministru Octavian Goga — D. Octavian Goga, președintele cons­liului de miniștri, a rostit în seara de 31 Decembrie 1937, la postul de emisiune al posturilor Radio­ România și Radio-Bucu­­rești următoarea cuvântare­­program, exprimând primele o­­rientări ale guvernării „România a Românilor“ : La început de muncă nouă pen­tru ridicarea țării In starea de mare răspundere în care mă gă­sesc și pe care o simt întreagă în adâncul conștiinței mele, mă cred din cele dintâi zile dator să fac spovedanie publică asupra intențiilor cari mă călăuzesc pen­tru a se vedea cu ce gânduri și cu ce îndrumări de acțiune se În­fățișează primul sfetnic al Tro­nului înaintea poporului româ­nesc. Această mărturisire este cu a­­tât mai legitimă în pragul Anului Nou, când fiecare judecată chib­­zuită își face bilanțul ei rezuma­tiv, Inseîlând in acelaș timp un mănunchi de planuri constructi­ve pentru ziua de mâine. Cuvintele ce vor rosti vor fi simple și limpezi, purtând pece­tea sincerității desăvârșite, ca în fața Altarului. Guvernul nou înfăptuit este el însuși un act de înaltă since­ritate politică determinat de în­țelepciunea Suveranului, care a ținut să puie în valoare cel mai puternic și mai hotărîtor sim­­țământ de conștiință populară la noi. De aceia, geneza actua­lei conduceri de Stat e lămurită pentru obștea românească. In adevăr, ideea națională cu re­nașterea vremii din urmă, după o perioadă de slăbiciune apa­rentă a organismului nostru de Stat, a pus stăpânire pe toate sufletele. Din suferințele, din durerile și din exploatarea ei s’a renăscut țara conștientă, mân­dră și poruncitoare. Pornind de jos în sus, — din adâncimile re­­zervoriului nostru de energie etnică, — un val de protestare împotriva străinismului cotropi­tor, un impuls organic de sănă­tate a strigat dela un capăt al țării la altul: VREM ROMANIA­­ ROMANILOR. Acest strigăt e certificatul de naștere al Guvernului național­­creștin în colaborare cu frunta­șii național-țărăniști dinastici și constructivi, — ce am onoa­rea să prezidez din încredința­rea MAJESTAȚII SALE REGE­LTE, Augustul nostru Suveran Capul Statului a pecetluit ast­fel cu emblema regală năzuin­țele de salvare preconizate de instinctul de conservare, care, la marile răspântii ale istoriei noastre, a determinat totdeauna acțiunile de Stat, fără să dea greș niciodată. Temeiul, deci, pe care stăm din primul moment e bine de­finit și nimeni nu are dreptul să-l conteste, — nici aici, nici peste hotare, — dacă vrea să ne judece cu bună credință. Repre­zentăm ideea unei reparații na­ționale cerută de toată lumea românească, alături de nevoia unei grabnice îmbunătățiri a condițiilor de viață pe seama ță­rănimii noastre. Ce credem noi ? Dogmele fundamentale ale cre­zului care ne îndrumă fiecare pas sunt simple și înțelese de toți, ca toate lozincile salvatoare ale miș­cărilor de reformă. Ele se pot comprima în trei categorii ideo­logice, cu toate atributele lor fi­rești. Credem mai întâi în renașterea spirituală a românismului prin­ tai­nele și luminile Bisericii creștine. Ca și în trecut, în vremi de grea obîdă, tot astfel și astăzi în pus­tiirea cutremurului moral de după război,­­ legea lui Hristos e su­prema ancoră de salvare a coră­biei noastre sbuciumate. Altarul a fost și va fi aici un îndreptar su­fletesc, un prilej de resurecțiune a unei porniri spre ideal, — o te­melie sigură a unei acțiuni de Stat. Credem în regalitate, care, după străvechi datini de domnie simbolizând formula de esență di­vină a destinelor românești, e în acelaș timp punctul arhimedic al așezării noastre de Stat. Cine nu înțelege acest adevăr, este în a­­fară de istoria țării, și dincolo de raza de comprehensiune a celor mai elementare axiome politice la noi. Luptăm deci pentru a păstra intactă strălucirea Coroanei, duș­manii ei fiind dușmanii noștri cu toate consecințele logice dinăun­tru și peste granițele țării. Credem în prerogativele națiu­nii alcătuitoare de Stat din care derivă izvorul de forțe al vieții colective în acest colț al conti­nentului. E o datorie sfântă să impregnăm pecetea dominațiunii noastre etnice în vasta ramificare a vieții publice, de sus până jos, îndeplinind această operă repara­toare pe seama poporului nostru inseroșat de dreptate, —■ prin pa­cea internă ne creiem un echili­bru cu tendințele pacificatoare ale unei dorinți de echilibru general, iar creând o civilizație proprie în­lesnim drumurile progresului u­­man, socotind exteriorizarea spe­cificului național nu ca o inter­pretare de strâmt egoism local, ci ca o completare a universalității. Iată concepția ideologică din care vor decurge faptele noastre privind din imediată apropiere jo­cul realităților, trăgând concluzii de fiecare clipă. In cadrul acestei orientări spirituale vom fixa pro­gramul de guvernare privind toa­te ramurile aparatului de Stat pentru o treptată înfăptuire me­todică a tuturor revendicărilor le­gitime. Nu suntem nici improvi­zatori, nici clamanți de retorică deșartă, un robust realism va că­lăuzi pașii noștri în contact in­tim cu trebuințele mulțimii. Satisfacerea necesităților de Stat în mod normal o vedem desfășurându-se pe doua căi: 1. prin legiferate, la adăpos­tul îndeplinirii tuturor formelor constituționale ; 2. pen­t disperații directe lua­te de către Guvern în cadrul drepturilor și răspunderilor cari îl privesc. In legătură cu opera, de le­giuire, Guvernul își va rosti cu­vântul de program odată cu di­zolvarea Co­purilor Legiuitoare actuale, care prin compoziția lor­ nu pot da nici o platformă de înțelegere sau pacificare politică, nici o soluție de mun­că rodnică pentru țară. Nu poate fi vorba astăzi de­cât de comunicarea primelor­­ măsură ce am luat sau vom lua în scurt timp, ca un preambul de guvernare, pentru a face să se întrevadă de o parte spiritul­­care animă intențiile noastre, de altă parte a satisface nevoi (Continuare in pag. IV-a)­­ D. A. C­ CUZA președintele suprem al p­artidului Național-Creștin Ministru secretar de Stat țtt." " B. OCTAVI­AN GOGA Președintele Consi­liului de Miniștri

Next