Țara, noiembrie 1941 (Anul 1, nr. 172-191)
1941-11-01 / nr. 172
ANUL I. No. 1728 pagini 2 Lei Prinos lui Dumnezeu. Suspină ca adâncuri chemarea lui Dumnezeu: în tăcerile sufletului îngenunchem ca să prindem adierea de har a cerului Totul coboară de la Dumne-zeu: totul urcă şi se vrea prinos daruit lui Dumnezeu. Firea şi viaţa, gândul şi inima; ruga şi lacrima. E o taină care învăluie făptura şi o face să atârne toată de vrerea lui Dumnezeu. Neamul acesta s’a născut învăluit in cutremurarea tainei. Destinul lui se scurge pe poteci de prinos, de dăruire lui Dumnezeu. Noi trăim adânc sentimentul dependenţii totale de vrerile cerului şi sub zările lui ne-am plămădit istoria. Ea e — toată — o dăruire lui Dumnezeu, un prinos al credinţii, o jertfă pentru Hristos. Noi am fost cruciştii răsăritului, înfipţi aici ca o stavilă a barbariei, ca o flacără a civilizaţiei creştine. Pentru sufletul acesta jertfelnic, pentru inima aceasta gene- t roasă ca raiul, pentru viaţa aceasta j dăruită ca pâine de hrană a credinţii, I Dumnezeu ne-a ocrotit dăinuirea: exis- j tenta noastră e un miracol al istoriei. Pentru noi insă e ceva firesc, de vreme ce firesc lucru este să trăim sub oblă- | ' ‘ • • I duirea caldă a lui Dumnezeu. j . . . Peste Prut şi peste Nistru stră- j iuesc sub zările cerului, crucile jertfei. I Se înşiruie mii şi mii, ca într’un po- melnic scris cu sânge pe hrisovul pă- I mântiu al glie! strămoşeşti. Constituie prinosul neamului românesc dăruit lui Hristos in acest veac atât de încruntat şi de păgân. E un prinos de lacrimă şi sânge, de bărbăţie şi moarte, de rugă şi orez. Ei şi-au dat sufletul pen- tru Hristos: sunt pârga credinţii noastre, care-şi suie tămâia jertfei către interiuri. . . . Alături, ca să le ocrotească mormintele, fraţii desrobiţi, aduc şi ei , prinosul credinţii lor: „In toate satele se înalţă din nou altare şi rugăciuni. Se iau la întrecere satele între ele, care să înalţe o biserică mai frumoasă“. A-cesta e primul gând, prima iugenunchiere: cât de adânc trăeşte credinţa lu inima acestui neam! Peste prinosul sângelui se clădeşte prinosul rugăciunii. Bisericile acestea mi se par ca nişte copaci frumoşi şi plini de roadă cu rădăcinile înfipte în glia sângerărilor de-acuro. De sus, coboară lumina mângâierii divine. Cutremurat cu gândul de luminile credinţii, te întrebi: Dumnezeu nu va răsplăti cu flamura dreptăţii prinosul acesta de rugă şi moarte? — Lui Mircea i-a lărgit domnia până la Marea cea mare; lui Ştefan i-a împodobit coroana cu laurii celei mai măreţe epoci din istoria Moldovei; lui Mihai i-a dăruit intr’o singură îmbrăţişare. Ţara cea Mare. Şi nouă? In strănepoţii de azi bate acelaşi suflet, se roagă acelaşi gând, sângerează aceeaşi inimă. Se aprinde acelaşi crez. Lăcrămează acelaşi vis: Ţara cea Mare. Să nu ne îndoim: crucile de peste Nistru sunt prinosul prin care ne vom cuceri visul. Aşa cere dreptatea lui Dumnezeu. Şi aşa va fi. N. MLAJMN ! DIRECTORII RIO Sibiu, Sâmbătă 1 Nov. 1941 inscris la Tribunalul Sibiu, Secţia 11-a sub Nr. 1470,1941 o O REDACTIA si ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 745; Redacţia si Administraţia Nr. 746 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei; 3 luni 150 Lei - Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pt. autorităţi, instituţiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 In Crimeia înaintarea germana continua tara răgai — Rezistenta ariergarzii sovietice a fost zdrobita — , caile şanţuri, ei mai asigura proieciţia ocupanţilor cu tot numărul imens de granate lansat de germani. In colaborare cu artileria de asalt , primele batalioane au străpuns al doi- lea inel al sistemului de fortificaţii. Se perindă fără încetare ciocnirile ae- Iriene şi dueluri de artilerie. Către seară comandantul forţelor germane se găseşte pus în faţa unei grave hotărîri. El a făcut o spărtură adâncă în liniile inamicului, făcând ca I tot focul artileriei să fie îndreptat asupra lui. Trei contraatacuri inamice au fost respinse. Să reziste mai departe dând noi ordine de atac sau să ordone retragerea bravilor săi ostași? I Un ordin de retragere ar sdruncina I întreaga întreprindere. De aceea se î dă ordin ca atacul să reînceapă. I A doua zi de dimineaţă. I A doua zi vine cu contra atacuri năprasnice, date de carele blindate sovietice, de avioane de bombarda- ment „Martin“ şi avioane „Bata“. Artileria germană îndreaptă ciocanul său de foc asupra celui de al treilea brâu fortificat al Perekopului. Sub apărarea acestei pânze de foc, trupele de geniu şi de infanterie, tunurile de asediu şi artileria antiaeriană au făcut largă spărtură în lucrările de fortificaţii compuse din bulumaci groşi, din câmpuri de mine de o mare adâncime şi din tranşee. Din cauza apărării dârze a trupelor sovietice, atacul câştigă teren I doar pas cu pas. Atacul avioanelor „Stuka“ se deslănţue cu o forţă în- i grozitoare asupra fortificaţiilor. Şi I din nou avioanele de bombarda- S ment „Martin“ şi care blindate a- I tacă. Oarele blindate sovietice în- I cearcă să răsbată flancurile germa- I ne. Vânătorii de tancuri îşi ocupă poziţiile. Artileria porneşte un foc concentric. Atacul a fost respins. A treia zi, zi hotărîtoare, văzdu- I hui este un infern de urlete, de bu- I buit, de metal ce se rupe. Sub lovi- I tura mortierelor şi obuzelor de cel mai mare calibru stepa pare că se cutremură. Şi când grindina grena- I delor mari se bate cu sgomot de I tobe uriaşe asupra Pex'ekopului, ai impresia că te afli în faţa unui vul- I can în erupţie. Ultimii 400 metri până la Canalul Tătarilor sunt li- I beri în faţa infanteriei germane^ 1 Atacul de care depinde totul, xixcepe. Sub focul neîntrerupt al tu- I turor armelor, trupele de geniu pă- 1 trund printr’o spărtură. Soldaţii se aruncă asupra fortificaţiei. Un sat ale cărui gospodării împrăştiate fu- I seseră transfonnate în poziţii for- I tificate de artilerie, este capturat. Ceva mai târziu un regiment vecin , pătrunde în Perekop. Casele sunt luate cu asalt una după alta. Ultimele încercări ale inamicului de a opri trupele de asalt germane se frâng neputincioase. Porţile Crimeei sunt larg deschise. BERLIN, 1 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului înaltul comandament al forţelor armate germane comunică: In Crimeea forţele germane continuă fără răgaz urmărirea forţelor inamice bătute. Resistenţa locală a ariergărzii sovietice a fost ruptă. Cu acest prilej forţele germane au luat iarăşi mai multe mii de prizonieri şi au capturat numeroase tunuri. In cursul urmăririi inamicului în bazinul Doneţului, forţele germane şi aliate au atins cursul superior al Doneţului pe un front foarte larg. Cu prilejul operaţiunilor încununate de succes, care s’au desfăşurat între lacul Ilenin şi lacul Ladoga, trupele blindate au capturat printr’o lovitură îndrăzneaţă, un tren blindat inamic, luând cu aceiaşi ocazie şi un mare număr de prizonieri. Artileria grea a bombardat ieri cu efecte considerabile instalaţiile de răsboi importante din Leningrad. In Africa de Nord avioanele germane de luptă au bombardat un aeroport englez, situat la răsărit de Marsa Matruh şi instalaţiile portuare din delta Nilului. Noaptea trecută avioanele britanice izolate au aruncat bombe în regiunea litoralului de Nord al Germaniei, fără a pricinui însă pagube. Colonelul Galiand, comandantul unei escadre de vânătoare a obținut a 91-a victorie aeriană. Cum a fost cucerit Istmul Perekop BERLIN, 1 (Rador). — Următoarea comunicare de pe front descrie : cucerirea Istmului Perekop, cucerire ce a fost precedată de lupte cari au durat trei zile. Un istm lat numai de câţiva km. leagă peninsula Crimeea de continentul stepelor Tauride. O poziţie de a- parare excelentă. Canalul Tătarilor lung de 8 km., adânc de 15 m. şi lata de 50 m., cu pereţi înalţi, străbate istmul dela Marea Neagră la Marea I de Azov. Sovieticii s’au folosit de posibilităţile naturale de apărare. Un încincit inel de adăposturi betonate, fortifi- catii terestre, tranşee blindate şi de obstacole de fier, a fost construit în faţa poziţiilor lor de baterii. Mii de kg. mine formează linii de baraje în adâncime. Baterii grele de coastă sunt bine camuflate şi construite în apropierea unor poziţii fantomă dealungul malului. Vase de războiu sunt ancorate în Golful Perekop sub apărarea insulelor avansate ce aruncă obuzele lor grele asupra poziţiilor înaintate ale trupelor germane. In cursul unor observaţiuni făcute timp de mai multe zile pe cale aeriană sau pe sol, comandanţii germani au dobândit o ideie exactă cu privire la poziţiile inamice. O gigantică concentrare de artilerie de toate calibrele a fost realizată fără stinghereli din partea trupelor sovietice. Atacul care avea să dureze trei zile începe. Peste două sute tunuri prăvălesc un uragan de foc asupra poziţiilor sovietice. Soldaţii, din unităţile de geniu croesc drumul prin obstacole de sârmă ghimpată. Aruncătorii de foc răsesc până la adăposturile din care se mai trage încă. Sub săgeţile lor de foc seara este luminată până în zări de văpaia incendiilor. Soldatul sovietic se apără cu dârzenie de necrezut. Un adevărat labirint de ganguri şi tranşee a fost construit în ve- Trijiele de infanterie române în marş pe străzile Odesei. Se văd baricadele ridicate de trupele sovietice. (Ph. Wb.)