Țara, iulie 1942 (Anul 2, nr. 349-374)

1942-07-01 / nr. 349

ANUL­­L NO. 349 DIRECTOR - PROPRIETAR: „ IH­»BORICORE PORA Ziua apelor ardeleneşti Duminecă s-a sărbătorit „Ziua apelor“. Semnificaţia acestei zile este mare şi sfântă, dar pentru noi, ardelenii, este covârşitoare... Ea ne reaminteşte zilele nor­­roase de până acum 24 ani, de vremurile amare pe care le-au trăit părinţii şi moşii noştri atunci şi pe cari le duc greu şi fii lor... Mureşul Someşele, Crişurile, Bistriţa, toate s’au tulburat, toate duc şi ne aduc şuvoaie de lacrimi de jale, de durere şi de sânge. Trăim iarăş momentele înfio­rătoare ale trecutului sbuciumat, ale trecutului pe care l-a cântat poetul pătimirilor noastre naţio­nale, Octavian Goga. De sub les­pedea din cimitirul dela ducea Se aude iarăşi adevărul amar şi nedrept : „Şi jale duce Muralul, Şi duc tustrele Crişuri.“ Apele Ardealului, plâng şi azi de durere. Suspinele lor nu con­tenesc o clipă. Mereu ne răsco­lesc sufletele ne revoltă blânde­ţea proverbială cu care ne-a hă­răzit natura, căci răbdarea ro­mânului şi încrederea în desti­nele lui este mare ca marea. O ştiu toţi cari ne cunosc şi la bine şi la rău. Noi ştim să înecăm, să închi­dem în noi şi durerea şi suspi­nele cari ni le aduc Mureşul şi tustrele Crişuri. Noi aşteptăm limpezirea ape­lor noastre transilvane, aştep­tăm dreptatea care se apropie mai curând decât ne închipuim. De aceia mergem până la sfâr­şit cu marii noştri aliaţi. Nici Mureşul, nici Crişurile, nici So­meşul şi nici Bistriţa, nu vor ma plânge atunci în valuri de jale şi lacrimi de frate. Şi nu vor mai răsuna nici amarele ver­suri: „Mureş, Mureş, apă lină. Treci-mă ’n ţară străină.“ Da! Nu vor mai răsuna aceste versuri cernite. Dumnezeul pă­rinţilor noştri ne-a învăţat să ne călim sufletele şi din durere să ridicăm ecoul de dreptate care trebue să se audă. Apele, munţii şi codrii noştri, ascund în uruitul şi foşnetul lor, tăria întregului suflet transilvan, în­treagă suflarea unui neam, care nu poate fi despărţit nici de vre­muri şi nici de oameni, căci „Ce e val ca valul trece“ şi „Apa trece pietrile rămân“. .A­­ceasta ne-a intrat în sânge de mult, zestre a strămoşilor noştri daco-romani cari s’au dovedit a fi iscusiţi cârmaci în apele în­volburate ale istoriei. N. D. GAVOZDEA 8 Pagini 2 Lei Sibiu, Miercuri 1 Iulie 1942 înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1471V1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr. 16 TELEFON 746 o O ABONAMENTE: anual 500 Lei; tam. an 250 Lei; 3 Luni 150 Lei - Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pentru autorități, institution! 1000 Lei O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 296641941 Forţele germano-române au pătruns adânc în fortificaţiile Sevastopolului BERLIN, (Rador). — De la Car­tierul general al Fuehrerului înal­tul Comandament al forţelor arma­te germane comunică: In regiunea fortificată Sevasto­pol trupe germane şi române spri­jinite de puternice forţe aeriene au forţat printr’un atac îndrăzneţ tre­cerea peste adânca vale „Ciornaia” şi au pătruns în poziţiile puternic artificate de pe coasta dominantă „Soprun”. In luptele de până acum pentru fortăreaţa Sevastopol în perioada de tim­p de la 7 la 28 iunie au fost făcuţi 15.667 prizonieri, au fost capturate sau nimicite 221 tunuri şi 462 aruncătoare de grenade, au fost cucerite 2579 cazemate şi au fost desgropate 112.644 mine. In regiunea de la Răsărit de Do­­neţ, în cursul luptelor defensive, împotriva mai multor asalturi lo­cale la te­ci, forţe blindate, au fost­ distruse 15 tancuri inamice. Cu prilejul atacurilor de noapte date împotriva unor importante gări pentru aprovizionare ale So­vietelor situate în regiunea Donu­lui superior, 14 trenuri de trans­port au fost nimicite prin bombe. In sectorul central al frontului, cu prilejul unor operaţiuni încunu­nate de succes ale trupelor de a­­salt germane, inamicul a pierdut 332 prizonieri şi 900 morţi. O ba­terie antiaeriană, precum şi 216 cazemate şi adăposturi au fost ni­micite. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special armata a 2-a de asalt sovietică, precum şi părţi din armatele 52 şi 59 sovietice au reu­şit în luna Februarie a acestui an să obţină o intrare adâncă în fron­tul defensiv german, pătrunzând la nord de lacul Ilemn. Sub comanda generalului de ar­mată de cavalerie Lindemann, tru­pe din armata germană de uscat şi din formaţiuni SS, înarmate, precum şi formaţiuni spaniole, o­­landeze şi flamande de voluntari, sprijinite în mod strălucit de flota aeriană a generalului de armată Keller au reuşit după luni întregi de lupte înverşunate date, în cele mai grele condiţii atmosferice şi de teren, mai întâi să taie legătu­rile cu frontul din spate, ale aces­tor armate inamice, apoi să le strângă în clește din ce în ce mai mult, iar astăzi să le nimiciească definitiv. Prin aceasta, marea ofensivă de străpungere pregătită masiv de inamic, peste Volcov, având ca obiectiv despresurarea Leningradu­lui a dat greş s’a transformat în­­tr’o grea înfrângere a sovietelor. C­ea mai mare sarcină în această luptă a avu­­t-o infanteriştii şi pio­­nerii. După evaluările de până acum inamicul a pierdut: 649 tunuri, 171 care blindate, 2904 mitraliere, a­­runcătoare şi pistoale automate, precum şi un numeros material de război de tot felul. Pierderile sângeroase ale inami­cului depăşesc de mai multe ori numărul prizonierilor. Artileria grea a armatei de uscat a luat sub focul său eficace uzine industriale din Leningrad şi trafi­cul naval din golful Kronstadt. In regiunea Murmansk forma­­­ţiuni germane de avioane de luptă şi de bombardament în picaj au incendiat instalaţii de cale ferată şi antrepozite. Avioanele de vână­toare din escortă au doborât 12 avioane inamice, fără ca ele să aibă vreo peirdere. In Africa de nord forţele brita­nice din regiunea situată la sud de Marsa Matruh au fost bătute din nou şi silite să facă o altă re­tragere către Răsărit. Cu acest prilej inamicul a avut pierderi grele în care blindate. Localitatea puternic fortificată Marsa Matruh a fost încercuită, iar urmărirea inamicului continuă. Formaţiuni ale aviaţiei germane şi italiene au dat atacuri cu efect asupra poziţiilor defensive britani­ce şi au bombardat coloane inami­ce în retragere. Formaţiuni de avioane de vână­toare au făcut siguranţa în spaţiul aerian al armatei blindate şi au doborât fără vreo pierdere proprie 10 avioane inamice. In Marea Mediterană un subma­rin german a scufundat In faţa portului Halffa, un vas petrolifer şi un cotagobet cu deplasare totală de 5000 tone. In insula Malta aerodromul Hal­­far a fost bombardat noaptea tre­cută. Pe coasta de sud-vest a An­gliei, puternice forţe aeriene de luptă au aruncat noaptea trecută în parte, de la înălţime mică, un mare număr de bombe de calibru greu şi mii de bombe incendiare asupra instalaţiilor importante din punct de vedere al războiului. TREI AVIOANE SOVIE­TICE AU ATERIZAT IN TURCIA ISTAMBUL, (Rador). — Sâmbă­tă a aterizat pe coasta de Răsărit a Turciei trei avioane sovietice a­­vând un total de 7 oameni ca echi­paj. Aceştia au dezertat şi au fost internaţi de autorităţile turceşti. Avioanele nu au suferit nici o stricăciune. ORAŞUL WESTON DIS­TRUS DE AVIAŢIA GER­MANA AMSTERDAM, (Rador).— Ser­viciul britanic de informaţii anun­ţă că, atacul aviaţiei germane a­­supra oraşului Wester din noaptea spre 29 iunie a pricinuit distrugeri grave şi că a fost unul dintre cele mai violente atacuri aeriene din ultima vreme. Ziar elveţian despre persona­litatea Mareşalului Antonescu GENEVA, 1 (Rador). — Ziarul „Express“ publică un lung articol pe patru coloane, în care scoate în relief strălucita personalitate a dlui Mareşal Antonescu. După ce face o amplă dare de seamă amănunţită a carierei militare şi politice a actua­lului Conducător al Statului Român, subliniind activitatea sa intensă des­făşurată în cursul primului răsboiu mondial. „Express“ relevă acţiunea Mareşalului Antonescu în cursul campaniei din Ungaria, care a dus armata română la victorie şi la ocu­parea Budapestei, stârpindu-se ast­fel revoluţia bolşevică a lui Beia Kun şi deschizându-se Ungariei po­sibilitatea unei reveniri la viaţa normală. Amintind că în calitatea sa de şef al Marelui Stat Major, Mareşalul Antonescu în timpul scurt al unui an a pregătit cu o neo­bosită vigoare şi cu o profundă cu­noaştere a problemelor militare, un plan de reorganizare integrală a ar­­matei române, ziarul închei spu­nând că Stareşalul Antonescu a ri­dicat cu multă energie problema în­zestrării armatei şi a pregătirii sale tehnice de răsboiu, dându-şi perfect seama că situaţia în Europa tindea cu paşi uriași către o transformare radicală. Biblioteca Meteana ASTRA *P21425* După cucerirea fortăreţei Marsa Matruh BERLIN, 1 (Rador). — O notă ofi­cioasă declară: „Ceea ce se va în­tâmpla noi nu putem şti, aceasta este treaba Mareşalului Rommel“. Cu ace­ste cuvinte se caracterizează Luni seara în cercurile militare locale si­tuaţia în Africa de Nord, după cuce­rirea fortăreței Marsa Matruh. Cercurile competente berlineze nu aduc nici o confirmare știrii după care trupele Axei ar fi actualmente la 80 km. de acest punct. Se afirmă că ea ar fi emanată din sursă britanică. Cercurile politice din capitală acordă o importantă primordială problemă de a se şti dacă englezii credincioşi felului cum s’au purtat în Bir­mania vor încerca să aplice şi în Egipt tac­tica „pământului pârjolit". Nu se crede că egiptenii vor rămâne spec­tatori liniştiţi faţă de asemenea ac­ţiune engleză. Cercurile germane amintesc in a­­ceastă privinţă că în timpul campa­niei din Olanda, podurile şi canatu­rile olandeze nu au fost distruse de olandezi, ci la iniţiativa dinamitarzi­lor franco-englezi. Situaţia actuală din Egipt se socoteşte luni seara că ar fi foarte interesantă.

Next