Țara, iulie 1942 (Anul 2, nr. 349-374)
1942-07-01 / nr. 349
ANULL NO. 349 DIRECTOR - PROPRIETAR: „ IH»BORICORE PORA Ziua apelor ardeleneşti Duminecă s-a sărbătorit „Ziua apelor“. Semnificaţia acestei zile este mare şi sfântă, dar pentru noi, ardelenii, este covârşitoare... Ea ne reaminteşte zilele norroase de până acum 24 ani, de vremurile amare pe care le-au trăit părinţii şi moşii noştri atunci şi pe cari le duc greu şi fii lor... Mureşul Someşele, Crişurile, Bistriţa, toate s’au tulburat, toate duc şi ne aduc şuvoaie de lacrimi de jale, de durere şi de sânge. Trăim iarăş momentele înfiorătoare ale trecutului sbuciumat, ale trecutului pe care l-a cântat poetul pătimirilor noastre naţionale, Octavian Goga. De sub lespedea din cimitirul dela ducea Se aude iarăşi adevărul amar şi nedrept : „Şi jale duce Muralul, Şi duc tustrele Crişuri.“ Apele Ardealului, plâng şi azi de durere. Suspinele lor nu contenesc o clipă. Mereu ne răscolesc sufletele ne revoltă blândeţea proverbială cu care ne-a hărăzit natura, căci răbdarea românului şi încrederea în destinele lui este mare ca marea. O ştiu toţi cari ne cunosc şi la bine şi la rău. Noi ştim să înecăm, să închidem în noi şi durerea şi suspinele cari ni le aduc Mureşul şi tustrele Crişuri. Noi aşteptăm limpezirea apelor noastre transilvane, aşteptăm dreptatea care se apropie mai curând decât ne închipuim. De aceia mergem până la sfârşit cu marii noştri aliaţi. Nici Mureşul, nici Crişurile, nici Someşul şi nici Bistriţa, nu vor ma plânge atunci în valuri de jale şi lacrimi de frate. Şi nu vor mai răsuna nici amarele versuri: „Mureş, Mureş, apă lină. Treci-mă ’n ţară străină.“ Da! Nu vor mai răsuna aceste versuri cernite. Dumnezeul părinţilor noştri ne-a învăţat să ne călim sufletele şi din durere să ridicăm ecoul de dreptate care trebue să se audă. Apele, munţii şi codrii noştri, ascund în uruitul şi foşnetul lor, tăria întregului suflet transilvan, întreagă suflarea unui neam, care nu poate fi despărţit nici de vremuri şi nici de oameni, căci „Ce e val ca valul trece“ şi „Apa trece pietrile rămân“. .Aceasta ne-a intrat în sânge de mult, zestre a strămoşilor noştri daco-romani cari s’au dovedit a fi iscusiţi cârmaci în apele învolburate ale istoriei. N. D. GAVOZDEA 8 Pagini 2 Lei Sibiu, Miercuri 1 Iulie 1942 înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1471V1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr. 16 TELEFON 746 o O ABONAMENTE: anual 500 Lei; tam. an 250 Lei; 3 Luni 150 Lei - Pt. preoţi, învăţători, muncitori, ţărani 400 Lei - Pentru autorități, institution! 1000 Lei O O Taxa poștală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 296641941 Forţele germano-române au pătruns adânc în fortificaţiile Sevastopolului BERLIN, (Rador). — De la Cartierul general al Fuehrerului înaltul Comandament al forţelor armate germane comunică: In regiunea fortificată Sevastopol trupe germane şi române sprijinite de puternice forţe aeriene au forţat printr’un atac îndrăzneţ trecerea peste adânca vale „Ciornaia” şi au pătruns în poziţiile puternic artificate de pe coasta dominantă „Soprun”. In luptele de până acum pentru fortăreaţa Sevastopol în perioada de timp de la 7 la 28 iunie au fost făcuţi 15.667 prizonieri, au fost capturate sau nimicite 221 tunuri şi 462 aruncătoare de grenade, au fost cucerite 2579 cazemate şi au fost desgropate 112.644 mine. In regiunea de la Răsărit de Doneţ, în cursul luptelor defensive, împotriva mai multor asalturi locale la teci, forţe blindate, au fost distruse 15 tancuri inamice. Cu prilejul atacurilor de noapte date împotriva unor importante gări pentru aprovizionare ale Sovietelor situate în regiunea Donului superior, 14 trenuri de transport au fost nimicite prin bombe. In sectorul central al frontului, cu prilejul unor operaţiuni încununate de succes ale trupelor de asalt germane, inamicul a pierdut 332 prizonieri şi 900 morţi. O baterie antiaeriană, precum şi 216 cazemate şi adăposturi au fost nimicite. După cum s’a anunţat printr’un comunicat special armata a 2-a de asalt sovietică, precum şi părţi din armatele 52 şi 59 sovietice au reuşit în luna Februarie a acestui an să obţină o intrare adâncă în frontul defensiv german, pătrunzând la nord de lacul Ilemn. Sub comanda generalului de armată de cavalerie Lindemann, trupe din armata germană de uscat şi din formaţiuni SS, înarmate, precum şi formaţiuni spaniole, olandeze şi flamande de voluntari, sprijinite în mod strălucit de flota aeriană a generalului de armată Keller au reuşit după luni întregi de lupte înverşunate date, în cele mai grele condiţii atmosferice şi de teren, mai întâi să taie legăturile cu frontul din spate, ale acestor armate inamice, apoi să le strângă în clește din ce în ce mai mult, iar astăzi să le nimiciească definitiv. Prin aceasta, marea ofensivă de străpungere pregătită masiv de inamic, peste Volcov, având ca obiectiv despresurarea Leningradului a dat greş s’a transformat într’o grea înfrângere a sovietelor. Cea mai mare sarcină în această luptă a avut-o infanteriştii şi pionerii. După evaluările de până acum inamicul a pierdut: 649 tunuri, 171 care blindate, 2904 mitraliere, aruncătoare şi pistoale automate, precum şi un numeros material de război de tot felul. Pierderile sângeroase ale inamicului depăşesc de mai multe ori numărul prizonierilor. Artileria grea a armatei de uscat a luat sub focul său eficace uzine industriale din Leningrad şi traficul naval din golful Kronstadt. In regiunea Murmansk formaţiuni germane de avioane de luptă şi de bombardament în picaj au incendiat instalaţii de cale ferată şi antrepozite. Avioanele de vânătoare din escortă au doborât 12 avioane inamice, fără ca ele să aibă vreo peirdere. In Africa de nord forţele britanice din regiunea situată la sud de Marsa Matruh au fost bătute din nou şi silite să facă o altă retragere către Răsărit. Cu acest prilej inamicul a avut pierderi grele în care blindate. Localitatea puternic fortificată Marsa Matruh a fost încercuită, iar urmărirea inamicului continuă. Formaţiuni ale aviaţiei germane şi italiene au dat atacuri cu efect asupra poziţiilor defensive britanice şi au bombardat coloane inamice în retragere. Formaţiuni de avioane de vânătoare au făcut siguranţa în spaţiul aerian al armatei blindate şi au doborât fără vreo pierdere proprie 10 avioane inamice. In Marea Mediterană un submarin german a scufundat In faţa portului Halffa, un vas petrolifer şi un cotagobet cu deplasare totală de 5000 tone. In insula Malta aerodromul Halfar a fost bombardat noaptea trecută. Pe coasta de sud-vest a Angliei, puternice forţe aeriene de luptă au aruncat noaptea trecută în parte, de la înălţime mică, un mare număr de bombe de calibru greu şi mii de bombe incendiare asupra instalaţiilor importante din punct de vedere al războiului. TREI AVIOANE SOVIETICE AU ATERIZAT IN TURCIA ISTAMBUL, (Rador). — Sâmbătă a aterizat pe coasta de Răsărit a Turciei trei avioane sovietice având un total de 7 oameni ca echipaj. Aceştia au dezertat şi au fost internaţi de autorităţile turceşti. Avioanele nu au suferit nici o stricăciune. ORAŞUL WESTON DISTRUS DE AVIAŢIA GERMANA AMSTERDAM, (Rador).— Serviciul britanic de informaţii anunţă că, atacul aviaţiei germane asupra oraşului Wester din noaptea spre 29 iunie a pricinuit distrugeri grave şi că a fost unul dintre cele mai violente atacuri aeriene din ultima vreme. Ziar elveţian despre personalitatea Mareşalului Antonescu GENEVA, 1 (Rador). — Ziarul „Express“ publică un lung articol pe patru coloane, în care scoate în relief strălucita personalitate a dlui Mareşal Antonescu. După ce face o amplă dare de seamă amănunţită a carierei militare şi politice a actualului Conducător al Statului Român, subliniind activitatea sa intensă desfăşurată în cursul primului răsboiu mondial. „Express“ relevă acţiunea Mareşalului Antonescu în cursul campaniei din Ungaria, care a dus armata română la victorie şi la ocuparea Budapestei, stârpindu-se astfel revoluţia bolşevică a lui Beia Kun şi deschizându-se Ungariei posibilitatea unei reveniri la viaţa normală. Amintind că în calitatea sa de şef al Marelui Stat Major, Mareşalul Antonescu în timpul scurt al unui an a pregătit cu o neobosită vigoare şi cu o profundă cunoaştere a problemelor militare, un plan de reorganizare integrală a armatei române, ziarul închei spunând că Stareşalul Antonescu a ridicat cu multă energie problema înzestrării armatei şi a pregătirii sale tehnice de răsboiu, dându-şi perfect seama că situaţia în Europa tindea cu paşi uriași către o transformare radicală. Biblioteca Meteana ASTRA *P21425* După cucerirea fortăreţei Marsa Matruh BERLIN, 1 (Rador). — O notă oficioasă declară: „Ceea ce se va întâmpla noi nu putem şti, aceasta este treaba Mareşalului Rommel“. Cu aceste cuvinte se caracterizează Luni seara în cercurile militare locale situaţia în Africa de Nord, după cucerirea fortăreței Marsa Matruh. Cercurile competente berlineze nu aduc nici o confirmare știrii după care trupele Axei ar fi actualmente la 80 km. de acest punct. Se afirmă că ea ar fi emanată din sursă britanică. Cercurile politice din capitală acordă o importantă primordială problemă de a se şti dacă englezii credincioşi felului cum s’au purtat în Birmania vor încerca să aplice şi în Egipt tactica „pământului pârjolit". Nu se crede că egiptenii vor rămâne spectatori liniştiţi faţă de asemenea acţiune engleză. Cercurile germane amintesc in această privinţă că în timpul campaniei din Olanda, podurile şi canaturile olandeze nu au fost distruse de olandezi, ci la iniţiativa dinamitarzilor franco-englezi. Situaţia actuală din Egipt se socoteşte luni seara că ar fi foarte interesantă.