Țara, mai 1944 (Anul 4, nr. 873-896)

1944-05-02 / nr. 873

Spre Europa viitOL Wss. de Prof. dr Mihai A. Botez Multă lume, când aude de Europa viitoare, dă din cap, surâde batjocoritor şi îşi arată neîncrederea faţă de Europa nouă, de Europa viitoare. Pentru această lume ce-a fost — şi azi nu mai este — a fost bun, plăcut; ce este acum şi ce va fi un viitor o îndurerează pentru că nu se potriveşte de loc cu trecutul de eri! N’am să încerc de loc să vorbesc acestei lumi, pentru că ştiu, că nu poate fi înduplecată. Ţin să vorbesc lumii cu înţelegere atât pentru timpurile de eri cât şi pentru cele de azi şi au încredere în tim- 1‘urile viitoare! * I In Europa din trecut, ca şi în cea de emi, lumea şi-a dus viaţa după credinţe, idei şi vederi, care au fost fie focale fie aduse din alte părţi în diferitele timpuri, de exemplu, din Italia, Germania, Anglia şi de un timp încoace mai ales din Franţa. Diferitele interese ale vieţii se împăcau după ideile şi vederile timpului. Azi însă suntem în timpuri de mari schimbări, de mari prefaceri. Aceste schimbări şi prefaceri mari tind la o viaţă cu totul nouă şi ele sunt atât în Europa apuseană cât şi în cea răsăriteană. Ideile şi vederile de la care pleacă , toate aceste schimbări şi prefaceri sunt deosebite, sunt în ciocnire unele cu altele şi din această cauză şi luptele mari de azi! Lupte şi chiar lupte mari au fost şi in trecut, însă luptele de azi întrec , prin întinderea lor — ele fiind pe întreg pământul — cât şi prin puterealor toate luptele din trecut. Se vede chiar din acest simplu fapt, că şi schimbările, prefacerile din lume pentru care se dau aceste lupte vor fi neasemănat mai mari decât cele cunoscute până acum atât prin adâncimea cât şi prin întinderea lor. Anumită lume se întreabă neliniştită: oare cum va fi viaţa de mâine, după sbuciumul şi luptele de azi? Cine i-ar putea da un răspuns hotărât, limpede şi liniştitor, când toată viaţa noastră e în luptă şi se schimbă, se preface zi cu zi! Totuşi, dacă privim, cum se cuvine, lumea noastră europeană atât la apus cât şi la răsărit, la miază-zi şi la miază-noapte, putem întrezări, cam încotro se îndreaptă frământările, năzuin-ţele, dorinţele lumii europene. Şi s’ar putea spune de acum, fără teamă de a cădea cu totul în greşeală, că schimbările, prefacerile lumii europene vor fi mâine ale lumii de pe întreg pământul. După cum va fi lumea europeană va fi, cu mici deosebiri, toată lumea pământului! Şi pentru a pune capăt nerăbdării cititorului să arăt numai câteva din năzuinţele, dorinţele lumii europene! Nu se năzueşte şi nu se doreşte oare de atâta timp, ca om ca om să se poarte omeneşte, ca unii oameni să nu trăiască pe spinarea altora, ca libertatea unui om sau unor oameni să nu calce libertatea altui om sau altor oameni, ca să se strângă legăturile dintre om şi om şi oameni şi oameni, ca legăturile dintre om şi om şi oameni şi oameni să nu fie făţarnice, să n’aibă dedesb-turi, ca lucrul cu mâna să fie bine vă- zut, ca toată lumea să lucreze fie cu ! ! mâna fie cu mintea, ca să nu mai fie două lumi: una, care lucrează şi alta, care numai se desfată!? Acum, poate unii cititori nu mai sunt nerăbdători, iar alţii vor lăsa ziarul în jos şi vor cădea pe gânduri. Şi totuşi, acestea sunt năzuinţele, acestea sunt dorinţele şi pentru ele se luptă atâţi oameni şi atâtea popoare. Fără îndoială, că din aceste lupte va ieşi pentru întreaga lume mai mult bine şi mai multă dreptate, fără ca totuşi să ne legănăm cu gândul unei păci durabile. Să nu se uite, că binele şi dreptatea s’au căpătat prin luptă şi că trebue necontenit să fim gata să te apărăm. Aşa-i firesc! (Continuare în pag. 3-a) ..*135 LEI Tui partig plătită la numerar cent. aprcti. Dir. Obd. P.T. T. Br. 28114/1941 Marti 2 Mai 1944 Care a fost tactica de luptă a formaţiilor aviatice americane în atacurile teroriste asupra oraşelor Bucureşti şi Ploeşti (UTA). — Experţi militari în domeniul aeronautic examinând, pe baza ultimelor rapoarte, coroborate cu rezultatele şi datele anterioare, principiile şi metodeletactice aplicate de formaţiile de bombardiere americane, cu prilejul odiosului atac terorist asupra Bucureştilor, când a căzut victimă populaţia nevinovată — publică în oficiosul german „Dienst aus Deutschland“ o sumă de interesante consideraţiuni, demne de relevat. Ultimele comunicate germane au menţionat faptul că escadrele de bombardament americane au suferit pierderi grele în cursul ultimelor 48 ore, cu prilejul atacurilor lor împotriva oraşului Bucureşti, când 44 de bombardiere adică mai mult de o treime din formaţie, au fost doborâte, în ziua de 4 Aprilie, iar la 5 Aprilie alte 55 bombardiere au căzut victimă apărării germano-române. Principiile tactice care stau la ba- ; za execuţiei atacurilor aeriene arab-ricine, constă în esenţă în zboruri în ■ formaţii strâns®, zbor care la rânduri este condiţionat de aplicarea cu exactitate matematică a metodelor de navigaţie aeriană şi de orientare cu aparate IFI şi prin goniometrie, datorită cărora, bombardierele ameriicane sunt dirijate spre obiectivele lor. Astfel prima formaţie tactică a escadrei americane denumită Group, echivalentă escadrilei cuprinde un I număr de 18 avioane încadrate orga- I nie, plus câteva aparate constituite I in rezervă. Cea mai mică unitate de luptă, a escadrilei este compusă dinl 3 avioane și este numită de ameri- cant „Element“ = patrulă. Două ase- ■ menea- patrule formează un Stol • (Flight). Un asemenea stol zboară într’o formaţie strânsă şi absolut fixă..Trei stoluri repartizate în trei subdiviziuni, unul de conducere, al • doilea de înălţime şi al treilea de a- ; iâncime, formează escadrila numită • de americani Group. După denum'** ■ rile celor trei stoluri, licht, hight şi townlight, se deduce că o asemenea formaţie este eşalonată şi în înălţime 1 şi în adâncime şi în lungime. Prin dispunerea aparatelor într’un anumit dispozitiv se urmăreşte o cât mai perfectă apărare în toate direcţiile. Atunci când acestor formaţii l se dă misiunea să efectueze un atac de . îi imediat după decolarea de bazele imatice în ultimul caz, din Ralia su- I dică, se unesc câte trei escadrile în- * tr’o brigadă care reprezintă valuri de atac împotriva unui punct deter- I minat. Un asemenea vârf cuprinde , prin urmare 54 bombardiere, echivalent unei escadre. Escadra americană este însoţită de mai multe avioane de rezervă, care ţ în cazul prăbuşirii unora din cele aflate în formate, le în* locuesc imediat, aşa încât să nu ră* mână nici un gol în ariciul de apărare format din cele 54 av'oane. Cele trei cascadrile sunt și ele împărate într’una superioară,, în a doua de conducere și a treia inferioară, repetând astfel pe o scară mai mare d'*s. tribut'a stolurilor. Distanta dintre avioane este perfect delimitată, încât ’ nu se admite teoretic, nici o deplasare în formaţia ordonată. In prac*tică însă, atacurile vânătoarei ger* mane tulbură total ordinea- format. V Cea mai importantă deosebire în- 1 ire tactica de atac americană şi cea « engleză constă în aceea că la am®- 11 iricani întreaga formaţie este conndusă de avionul de comandă când are în sarcina sa, atât navigaţia cât şi interconunicaţia radio-telegrafică " Toate avioanele dintrun val sun" , legate cu avionul de comandă prin intercomunicaţie radio-telegrafîcă . Distribuţia rigidă urmăreşte scopul de a forma un grup de avioane în jurul căruia să nu existe nici un unghi mort. Să ştie că în apărarea avioanelor, unghiul mort joacă un rol extrem de important. El ia naştere din condiţiile aerodinamice de care , trebue să se ţină seama în distribuţia armelor de b°rd şi prin grila, C£ , avionul să nu poată fi lovit în nic' un caz de propriile sale arme- De a- I ceea vânătoarea adversară caută toc- I mai unghiurile moarte, unde armamentul avionului izolat nu poate trage împotriva atacatorului- Americanii au crezut că au reușit să scape de acest neajuns, prin zb°rul în formare strânsă. Vânătorii germani aplică la rândul lor anumite metode tactice să micşorezeavantajele zborului în formaţie. Schimbându-şi neîncetat direcţia de luptă, vânătorii caută să înşele pe inamic asupra intenţiilor lor în aceeaşi măsură cum şi adversarul se îndreaptă de obiceiu de la început, în alte directe decât obiectivele fixate, spre a fi bombardate. De multe ori chiar şi pentru aviatorii din formaţia americană e o surpriză atunci când avionul de comandă dă un semnal luminos, ceea ce însemnează pregătirea pentru lansarea bombelor. In acel moment cele două formaţii din spate, se dau puţin în lături, aşa încât atacul propriu zis vine din directe deosebite. Num3'*avionul comandantului escadrei şi al înlocuitorului său sunt prevăzute cu instrumente foarte complicate, care permite vizarea de la mari altitudini. După ce avionul comandantului a efectuat vizarea, în momentul când a dat semnalul de tragere, întreaga escadră îşi lansează bombele simultan. In felul acesta bombele acoperă o mare suprafaţă, formând un adevărat covor de bombe, fapt înâmplat în anumite regiuni din Bucureşti. Un asemenea covor produce bine înţeles, distrugeri, nu numai asupra obiectivelor militare, ci asupra întregei regiuni din jur, ceea ce explică imensele pagube suferite de oraşele germane şi uriaşele distrugeri pricinuite cartierelor de locuinţe din Bucureşti- Insuficienta livrărilor aliate BERLIN, (ESS). — Petru al Iugoslaviei a declarat că livrările britanice și americane făcute partizanilor din Iugoslavia nu ajung nici măcar pentru înzestrarea unui singur batalion. Prin aceasta el a ajuns la aceeaş concluzie ca unchiul său, prințul-regent Paul, care voia să fină Iugoslavia în afara războiului. O politică eşuată, după cum se ştie, din cauza prostiei generalului Simovici care era destul de credul pentru a se încrede în promisiunile de ajutor ale lui Roosevelt făcute prin gura colonelului Donovan. Această credulitate a dus la pierderea existenţei Iugoslaviei, şi Petru este evident că nu intenţionează să jertfească aceleiaşi credulităţi pe sârbii cari mai sunt încă credincioşi. Acolo dominea credinţa că, conform asigurărilor lui Churchill, un fluviu neîntrerupt de livrări de materiale de război o va curge către partizanii iugoslavi. Sublinierea făcută în ziarele britanice, că regele s’a gândit numai că partizanii lui Mihailovici au fost insuficient sprijiniţi şi că el nu se referă la ajutorul trimis lui Tito, este combătută de evenimentele militare. Partizanii lui Tito se găsesc de luni întregi în retragere. Ei sunt strânşi într’un spaţiu tot mai îngust, ceea ce nu ar fi cazul dacă ar mai fi primit şi alte arme grele în afară de aceea pe care o reprezintă fiul premierului britanic, Randolf Churchill. Noul secretar general al Ministerului Propagandei germane BUCUREȘTI, 1 (SPP). Fuehrerul a, pus în concediu, la cererea sa, pentru motiv® de sănătate, pe d. Leopold Gutteren, secretar de stat al Ministerului Propagandei. ■ La propunerea dim ministru (Joeb- E Ibels, Fuehrerul a numit ca secretar ■ de stat pe d. Werner Neumann, fost : director, general în Ministerul pro* ■pagandei.