Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-09-26 / nr. 90

nei pentru Sabiiu este pe anui 7. fl. v. a.kfisahlili Iai 9A ffikfilfeffkktl­ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. M. Pen-­ 9 «w* A'*' ICIN­« tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­ ]­tru provinciele din Monarh­ia pe anu an . 8 fl. era pe o jumătate de anu 4. fl. v. a t Pentru princ. si tied străine pe anu 12fl l pe Va anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru u 4: â* O I 'n*e’a *ra cu­­ cr- siculu cu litere J­­ pentru a doua ora cu 6'/, cr. s * pentru a trei’a repetire cu 3 ‘/, cr. v. IV;: 00. AM I.I­II. Telegrafulu ese de doua ori pe septe-1 mana: joi'a si Duminec’a. — Prenume-J rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­ al foiei, pe afara la c. r. poște , cu banii______ gat’a, prin sc­risori francate , adresate­­ ^^—■ catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu­[ Diet*a transilvana, 8 s­e­d­i­n­t­i ’ a XLI. tînuta Mercuri in 25 Se­p­tem­b­re (7 Oct.) 1863. Vice-pressedintele Arduleanu e la Presidiu sî anuntta dietei, ca Presied. fiindu impedecatu de a fi de fatin in sie­­dinti’a de astadi, in urm’a regulamentului prov. dietalu pentru trebi va duce densulu (Vice-presi<‘d. Aiduleanu) Presidiulu. Se celesce apoi protocolulu in limb’a magiara si ne avendu nici unu membru dietalu de a observă ce­va a se veri­fica. După aceea se trece la ordinea dîlei, dânduse spre cetire atâtu articululu de lege privitoriu la inarticularea na­­tiunei române sî a confessiuniloru ei, câtu sî reportulu co­mitetului dietalu pentru acestu articlu: in limb­a germana prin referințele de Transdienfels; in limb’a magiara de notariulu Lászlof­y sî in limb’a româna de notariulu Muresianu. Re­portului comitetului dietalu privitoriu la efeptuirea egalei îndrep­tățiri a natiunei române sî confessiuniloru ei suna asta: Reportul« comitetului dietale pentru primu­lu articulu de lege despre efeptuirea egalei îndrepta­­t­î­r­i a natiunei române si a confessiuniloru ei. Cu prea innaltulu rescriptu regiu ddlo Ischl 27 Sept. 1863 s’a induratu prea innalt’a Sea Maiestate de a facutu a se retramite dietei proiectulu de lege despre efeptuirea egalei îndreptățiri a națiuni române și a confessiuniloru ei, subster­ Uutu spre preamnnait’a saod­­unare pe calea Escelintiei Sele Domnului Comisariu dictate cu prea umilit’a representatiune din 7 Septembre a. c.,— aprobandu ap­ria lu prin­­cipiele esprimate decât la dieta in acestu proieptu de lege,— cu acea provocare, ca, luându in consideratiune schimbările făcute numai in compunere, acestu articulu de lege sa se substerna in modulu usilatu spre a­­probarea cea mai innalta câtu se va puie de curendu , pe lângă observarea § 23 alu regulamentului dietale provisoriu, înainte de a-si lua licenti­a de a face propunere dietei in acesta directiune, comitetulu­i iisarcinatu cu consultarea preliminaria despre acestu articulu de lege, si-a tinutu de cea mai neaperata detorm­tia, a constata mai intâiu modificările , ce le-a facutu inaltulu regimu in privinti’a indicatului articulu de lege, ce s’a substernutu spre aprobarea cea mai innalta. Modificatiunile se restringu la aceea, ca: 1. in § 2 alu indicatului articulu de lege, in locu de formularea aleasa de dieta indata la inceputu adeca „biseric’a greco-catolica ca atare si biseric’a greco­­orientala au „in statu“ aceeasi pusetiu­e de dreptu de sine statatória“ s’a schimbatu in articululu de lege aprobatu de innaltulu regimu vorb’a „statu“ cu indicarea mai exacta „ma­rele principatu Transsilvani’a“ si ca in aline’a a dou’a a aceluiași­­ in loculu testulu mai dinainte : „pre lângă reservarea dreptului de suprainspectiune alu­i corónei, determinatu prin legile marelui principatu ale Trans­ilvaniei, ce-i compete a’lu eserciu in intielesulu constitu­­­tiunei suntu asia dara tóte aceste biserici indreptatite de „a­ si regulă, adminis­ra si conduce tóte afacerile loru eccle­­­siastice si scolastice, precumu si fundatiunile, fondurile si „institutele loru intru intielesulu a si ediaminteloru loru cano­nice, „biserici“ independinte de om­ si care influintia a vreunei altei­a sa sune asta : „Pre lângă reservarea dreptului de suprainspectiune a lu­i canonei determinata prin legile marelui principatu ale Trans*­nsilvaniei, ce-i compete alui escrecă in intielesulu consti­­„lutiunei, suntu asta dara tote acele biserici indreptatite de a „’si regula, administra si conduce tóte afacerile loru eccle­­­siastice intru inttelesulu asiediaminteloru loru canonice si „bisericesci, precum si afacerile loru scolastice, fundatiunile „si institutele loru, independinte de om­ si care influintia a „vreunei alte beserici." 2. § 6. alu articululu­ ce s’a substernutu spre apro­barea cea mai innalta, care suna din vorba in vorba asta: „Tóte legile tierei, privilegii, patente, rescripte, ordina­­­tiuni sî alte mesuri administrative, care stau in contractî­­„cere cu determinatiunile legei acesteia, suntu desfiintiate sî „fara putere de lege*1 acumu s’a schimbatu astfel cu, ca p­r­i­v­i­l­e­g­i­e, pa­te­n­t­e, r­e­s­c­r­i­p­t­e, ord­i­națiuni sî alte mesuri administrative1’1’ sa se omită eu totulu. După examinarea acestoru modificatiuni, comitetulu a a­­flatu cu cale .... ;il . 1. ca a schimba espressiunea „statu“ ce s’a fostu alesu de die­ a in § 2, cu numirea „marele principatu Transsil­­vani’a,“ care esprima unu conceptu mai angustu, aru fi cu atâtu mai justificatu, câtu ca acest’a arata de tota chiuru sî determinatu sfer’a de activitate, pentru care e m­enttu acestu articlu de lege sî asia scutesce de esplicari false. Sî indicat’a schimbare a legaturei cuvin­teloru din­­ ali­­ne’a a 2. a acestui­a cauta sa se recunosca că o îndreptare, fiindu ca e evidinte sî chiaru, ca la indreptatîrea de a-si re­gulă trebile școlari, nu potu ave influintia nici de câtu sta­­toririle canonice, chiaru după fiinti’a loru, nu se potu referi decâtu numai la biserica, precumu se vede esprimatu mai corespundiatoriu in articululu de lege, aprobatu de innaltulu regimu. 2. Modificarea d­ lui 6. din proiectulu de lege, ce s’a aprobatu, se aru potu numi cea mai esentiale, ce s’a facutu peste totu din caus’a santiuuarei acestui articulu de lege, de­­órece se omitu privilegiele, patentele, rescriptele, ordinatiuni­­le sî alte mesuri administrative. Inse considerandu, ca privilegiele, patentele, rescriptele, ordinatiunile si alte mesuje administrative cadu insele si de sine, indata ce stau in contraducere cu legile ce suntu in valore; de aceea innalt’a dicta se póte multumi pedepsinit si cu compusetiunea de falia a acestui­a. Premin­endu aceasta desfassurare critica a modificatiu­­niloru sî omissiuniloru făcute de innaltu regimu cu ocasiunea a­­probarei articulului de lege despre efeptuirea egalei îndrep­tățiri a natiunei române sî a confessiuniloru ei, acestu comi­­tetu dietale ’si să voia a recomenda ca sa se accepte îndrep­tările sî modificatiunile indicate la acestu articulu de a lege si totdeodată a așterne innaltei diete alaturatu aici sub­­/, in formă usitata, articululu de lege indreptatu, spre aprobarea cea mai innalta. Sabiiu in 4 Octombre 1863. Augusta Lassel m. p. Francis c^u deTrauschenfelsm. p, Referințe. Eaza articululu de lege facenduse publicului in nr. tre­­cutu cunoscutu după cumu se au modificatu de Maiestatea Sea lu omitemu dându locu numai prefatim­ei sî J conclusiunei Maiestatei Sele făcute la articululu cestimnatu de lege sî așternuta spre santiuuare, care ambe suna asia. Noi Francisca losifa Antanila, din grati­ a lui Domnedieu Im­peratoriul a Austriei ;

Next