Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-02-18 / nr. 14
Telegrafulu ese de done ori pre septemuuii: Dumineca si Joi’a. — Preimmeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretîusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pro anu 7 îl. v. a. car 1 pre o jumetate de inu 3 fl. 60. Pen Saliniu, in 18 Februarie (2 Martie) 1871. Itru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia pre cîinfiabil 8 lijiera pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru / princ. si tieri streine pre anu la/3 anu 0 fl. Inseratele, se plate seu pentru intâia jara cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ore cu 1 5 Va cr. si pentru a trei a repetire cu 3 *4 Vol-4 v. a. fc-14. . AXIIA XIX. Nr. cons. 101. 1871. Preacinstiților» Părinți Protopopi Cinstiților» Par. Administratori protopopesci si Cinstita Preoțime din Archidicces’a romana greco-orientale a Ardealului Congresulu nostru natiunalu bisericeseu românu din anulu 1870, in ssedintia sea a XIII, tienuta in 15 Octobre an. II. luându la desbatere operatulu comissiunei scolastice, intitulata: „Organisarea provisoria a invenamentului nationalu confessionalu in Mitropoli’a gr. or. a Româniloru din Transilvani’a sî Ungari’a* sub Nr. protocolurii 156. S'au primitu in modu provisoricu cu urmatoriulu conclusu: „Congresulu primesce provisoriu proiectulu comissionalu despre unu regulamentu in privinli’a regularei invettamentului, sî Iu recomanda sinódeloru eparhhiali a su pune in lucrare sî a refera apoi Congresului despre vitalitatea acestui proiectu.“ Asemenea au primitu acelu Congresu si operatulu comissiunei, esmise pentru elaborarea unei proceduri disciplinarie, aducendusin privinl’a acestui operatu in siedinti’a a XIV. din 16. Octobre a. tr. Nr. prot. 171. urmatoriulu condusu: „Pentru scurtimea tempului Congresulu de falia neslobodinduse in desbaterea acestui obieciu *lu predă sinederiu eparchiali, că sa sî dee parerea despre elu la urmatoriulu Congresu.* Si in fine s’uu primitu de catra numitulu Congresu in siedinti’a a VII. din 8. Octobre a. tr. Nr. 77 operatulu comissiunei, esmise pentru regularea parochieloru sub titul’a: „Disposition generali privitóre la regularea parochieloru.“ Tóte aceste trei operate se afla cuprinse in protocolulu congresualu din 1870, edatu si tiparitu in Tipografi’a nóstra archidiecesana, care costa 1. îl. v. a. Acestu Consistoriu petrunsu fiindu de însemnătatea cea mare, ce o au tóte aceste trei operate ale desunumitului Congresu pentru înaintarea si înflorirea causei nóstre bisericesc! si scolare, au aflatu de bine in sredinti’a sea de astadi, ale aduce sî pe calea acést’a la cunoscinti’a preotimei si prin dens’a la cunoscinti’a poporului nostru credinciosu sî cu deosebire intelegintiei nóstre, ca acést’a sa aiba ocasiune a se ocupa cu ele, ale studia bine si seriosu, sî a’si face observările sale asupr’a vitalitatiei loru fatia cu impregiurarile nóstre de astadi, pentruca de comunu e cunoscuta, ca ori ce lege, ori ce institutiune, déea e ca sa ’si ajungă scopulu, pentru care e adusa ea, trebue mai intâiu luata la unu studiu seriosu si omnilaterale. De aceea Consistoriulu nostru archidiecesanu nu pute a nu recomanda cu tóta caldura aceste operate congresuali preotimei si intelegintiei nóstre mirene spre studiere cu aceea , ca ori cine aru voi a'si face observările sale asupr’a acestoru operate, le póte face seu dea dreptulu la acestu Consistoriu, seu in publicu in organulu de publicitate alu Mitropoliei nóstre, care este „Telegrafulu Romanu.* Sabiiu, din siedinti’a Consistoriului archidiecesanu tienuta in 4. Fauru 1871. Pentru Escelenii’a Sea Par. Archiepiscopusuato sî‘circulariului consistoriale publicatu si in acesta fora *• la tempulu seu, o serbatóre de jele, dara totu odata si o serbatóre de consolatione. O serbatóre de jele pentru ca ea ne si reamintitu perderea unui barbatu românu, carele a avutu o inima forte ferbinte câtra națiunea sî b'îseric’a sea, care inima s'a vediutu in marimea ei numai după mortea sea ; o serbatóre de mângâiere, caci ocasiunea acést’a ne-a improspetatu memoriei nóstre, ca sî pentru noi a resaritu acele tempuri, cari ne dau mecenati adeverali, la a caroru lumina caldurósa se voru regenera câmpiile cele ce fura parasite mai nainte, ale culturei nóstre natiunali, si voru dispărea mecenatii cei falsi sî ambitioși de a trece de atari, cari suntu unu periculu pentru esistinti’a nóstra generale natiunale si bisericesca. Rugăciunile inaltiate pentru sufletulu marelui testatoru, Emanuilu Gojdu, au fostu dara unula din acele prinóse, care au emanata din cea mai profunda inima. Si putem fi incredintiati, ca sufletulu acestui ageru pe trunchetoriu in viitoriulu naîii unei nóstre se va odihni cu spiritele drepților» celor» ce s’au seversitu, asta după cum se vede ca tinde sî spiritul» lui ca sa ajunga românii sa se odihnesca in unintea credintiei sî nn cunoscinti’u marirei cei neapropiate, in stanlulu celu inseparabilii sî mantuitoriu alu lui Chiu, chiaru sî aici in acésta vale a plângerei, după cum o numescu proroculu. Servitiulu Doicescu rendoitu de sta maica biserica pentru atari impregiurari a fostu celebram de E«pelenti’a e«a Preasântitulu Archiepiscopu si Metropolitu Andreiu, asistândui P. Vicariu archepiscopescu Protosincelulu Nicolau Popea, sî alti Asesori consistoriali sî profesorii Institutului nostru Archidiecesanu. Cu ocasiunea acest’a P. Vicariu a rostit» o cuventare panegirica, carea a electrisatu pre ascultători. Penelula seu oratorica nu a lasatu nimic’a ne infatie si alu ascultatoriloru din cea ce are a intalisiu, din ceea ce are sa dica biserica, națiune sî a fi alipitu de densele. Nu o descriemu mai departe, ci in sistemu, precum pre cale privata asta sî iu publicu, ca P. Vicariu sa nu tiena acésta ra areta cuventare sub obiceu, ci sa o dea publicitaliei, pentru ca o credemu folositóre nu numai pentru cerculu celu strimtu alu celoru ce a fostu de fati’a iu biseric’a, ci intregei românimi, cu deosebire româniloru din provinci’a nóstra metropolitana. Servitiulu Ddicescu s’a terminatu după 12 ore. Deci fia rugăciunea bine primita sî sufletulu reposatului odihnesca-se cu drepții cei ce s’au seversitu, in veci. Dieta Ungariei. Pressedintele Somssich deschide siedinti’a din 14. Februariu a casei deputatiloru la 10 ore. Pre fotoliele ministriloru: Horvath, Szlávy, Kerképolyi sî Gorove. După finirea formalieloru obicinuite face ign. fielty urmalórea interpelatiunea : De vre-o câteva dile aparu in viali’a publica siralomé, care suntu pro momentdsp, pentru de ale potea ignora. In Cislaitani’a s’n denumitii unu ministeriu prensio numita „cale estraparlamentaria“, care a surprinsu pre fiescine, care a venitu pre ne-așteptate. Iritatiunea asupr’a acestui pas in inca nu s’a potolit», sî regimulu nostru a sî adoptatu acesta procedece, ocupandu unu ministeriu (de culțu sî instrucțiune) in modu estrapamentariu. Aceste suntu simtome, care anuncia apropierea unei epoce, ce trebuie sa ne umple de ingrigiri. Mai departe s’a ompatu sî alu dolea ministeriu devenitu vacantu (de interne) pre cale inormale. Allu cum obicinuesce unu ministru, nainte de denumire, a expune partitei sele programari seudnulu Tótha espusu in cerculu seu numai după denumire principiei © sele si aceste suntu acele contr’a carora fin care liberalu in Ungari’a se lupta de decenii. Se arata formalu reintroducerea economiei de administratori, se vorbesce numai de comiții supremi, la autonomia nu se cugeta niminea. In fuse contiene „Közlöny“ de astade scrisórea regesen prin care se încheie delegatiunea deschisa in Pest’a in Vien’a. Aceste tóte suntu inregularitati care la olalta dau situatiunei o fisiagnorata seriósa. De aceea rogui predomnulu presiedinte aluminist, ca sa ne dee o deslusire despre situatiunea presinta. Déca ne ameninta pericoli asta de mari, sa i conoscemu celu puemnu ! (Aplause la sleng’a estrema.) Interpelatiunea se va transpune presiedinului ministriloru. Trecendu-se la ordinea dîlei se continua desbaterea despre spesele pentru comissiunea de codificatiuni. Pentru votarea suasei preliminare Andr. Narmossy, .Dom Horvath vorbescu. ministri. de justiția Horvath sî I Schwarz, contr’a Ign. Dietrich sî B. Și ionyi cu ce siedinti’a se sî incheie la 3 ore. Siedinti’a din 15 Febr. Presiedinte: Somasich. Fro fdoliele ministriloru : Andrassy, Gorove, Horvath, Kerkapoly i, Pauler, Szlavy sî Toth. După cetirea si autentizarea protocolului se trece la ordinea dîlei, la care sta continuarea desbaterei despre spesele comissiunei de condificaliuni. Ad. Lazar vorbesce contr’a. Tr. Deák pledeza pentru votarea soraei sî ascerne in fine o modificatiune. BCas’a voteza 50,000 fl. pentru despartiementulu de condificatiuni sî pune sum’a acést’a ministeriului intregu la dispositiune, inse cu conditiunea, ca din despartiementulu acest’a sa nu se faca o corporatiune de amploiati de statu cu léja stabile si ordinario pre anu. K. Tisza polemiseza mai intâiu contra mai multori ante vorbitori si recomenda in fine primirea propunerei lui Ghyczy. Mai vorbescu in afacerea acest’a inca minis, de financie Kerkopolyi,B. Perczel sî in fine K. Ghyczy; după aceea se pune la volu si majoritatea camerei primesce propunerea lui Fr. Deák. Propunerea lui G. Reményi, relativa la sporirea leteloru juditoru dela jurisdictiunile traine se cetesce si primesce. Postulu cestimatu o asia dara volatu cu 571,400 fl. Cu aceste e încheiata si desbaterea despre bugetuluminist, de justitia. Spesele pentru provisoriuluciumanu preliminare cu 50,760 fl, se voteze fara desbatere. Propunerea lui Al. Csiky , cu cas’a sa era Nicolau Pope’a Vicariu archiepiscopescu. Parastasul» pentru Emanuila Gojdu. Sabiiu 18 Fevruariu 1871. In Biseric’a nóstra din cetate s’a serbate in duminec’a trecuta, conforma condusului congre sveneminte politice. Unu telegrama alu imperalului germanu nu cunosciintieza conditiunile de pace intre Franci’a sî nemti. Cederea Eliasului fara de Belfort, Lotaringi’il nemtiasca cu fortereti’a Metiolai sî cinci miliarde de franci descaunare in bani. Până la platirea sumei nemtii tiena ocupate unele pârti ale Franciei sî ale Parisului. O serie telegrafica de alalta ieri spune ca Parisulu fu alarmatu. Garda naționala francesa s’a pornitu, armata, spre Avenue de Tennes, ca sa se opună prussianiloru, sa nu intre in Parisu. Evenementulu acest’a pute ave triste urmări. Prussianii aveau sa intre ieri in Parisu.