Timpul, martie 1876 (nr. 2-10)

1876-03-17 / nr. 2

Anul I. — 1876. bonamente: Ir. Vimânia pe an 40 lei « pe 6 luni 20 » « pe 3 luni 10 » iutate plus portul, pe an 20 lei Anundurile : linia 20 bani Reclamele : « 50 » No. 2. Marți, 17 Martie 1876. Administrația: Strada Lipscani Tip. Dorothea A. Manescu. Ese : Luni, Marți, Joi și Sâmbătă. Articoliî nepublicați se ard ROMANIA Câteva cuvinte asupra adresei „ partidului național-liberal “ către alegători. București, 15/27 Martie. I Atitudinea partidului „ național-liberal “ față cu viitorele alegeri pentru :Stat s’a manifestat prin adresa Comitatului sau către alegătorii Colegiului I și II, pe care noi ne-am crezut datori a o publica în numărul nostru de ieri. Acestă adresă care, printre altele, portă numele D-lor Ion Brătianu, Ion Ghica, Kogâlniceanu, Manolache Costache și G. Vernescu, împărtășește cu multe alte manifestări publice d’ale nostre defectul de a fi în privința formei încărcată cu o fraseologie lipsită de orice realitate politică. Cu tote acestea adresa, de care vorbim, este și va rămână un act forte însemnat, pe care noi, din puntul nostru de vedere, îl salutam cu o adevărată bucurie. Să spunem mai antena unde anume vedem defectul ei și să arătăm pe urmă în câteva cuvinte, în ce ne pare că Consistul Arvice, cio cabană. Defectul unei fraseologii lipsite de orice realitate se constată în modul cel mai pregnant prin faptul, că partea esențială, în care culminără și se resumă totă adresa, nu este un semn distinctiv al partidului „național-liberal,“ ci este o grămădire de proposiții generale, pe care orice partid le pote înscrie pe stindardul său. In adevăr, adresa sfirșește cu următorul apel călduros către alegători : „ La vot deci cu curagiu și decisiune! „ La vot, înscriind pe stindardul nostru : „ Respectul Constituțiunii și al legilor! „ Sdrobirea arbitrajului î „ Economia în finance! 55 Alungarea guvernului bunului „ pac, al injustiției și al risipii! Aceste cuvinte, mai mult sau mai puțin bine stilizate, sunt așa de gele de înțeles practic, încât noi care voim să opreseazăm vederile majorității Camerei actuale și care suntem adversarii coalițiunii D-lor Ion Brătianu, Kogălniceanu, etc., suntem gata a le subscrie împreună cu D-lor. Și noi licem alegătorilor : „La vot cu curagiu și decisiune!“ Și noi zucem: „la vot, înscriind pe stindardul nostru , respectul Constituțiunii și al legilor !“ Și se pate ore ca un partid politic în fața alegerilor constituționale să zică altceva decât respectul Constituțiunii și al legilor? Dar uitați-vă numai la câteva din numele subscrise în acea adresă și veți avea îndată măsura importanței practice a unor asemenea cuvinte. Cine strigă respectul Constituțiunei actuale și al legilor ?Fi Strigă ántéiu D. Kogâlniceanu, care a făcut lovirea de Stat la 2 Marti și D. G. Vernescu, care l-a urmat în ministeriul de sub Statut. Strigă al doilea D. Ion Brătianu, sub al cărui ministerial de Justiție se instituise un tribunal escepțional în persona directorului de atunci al telegramian și jlustom, rvWbne procurorilor ca să se supună acestuia, până când intrega Curte de apel din Focșani a trebuit să demisioneze, căci se alia față cu cea mai mare enormitate ce se pute comite într un Stat legal. Strigă al treilea D. Ion Ghica, cel care știe a avea corespondențe așa de interesante cu inimicul jurat al drepturilor României, cu Ramfi Pașa. Strigă în sfârșit D. Manolache Costache, cel d’anteiu iscălit dintre aceia, care s’au unit cu tendința petițiunii de la Iași pentru modificarea Constituțiunii. Noi nu le imputăm acestor domni strigătul de astăzi. Din contra, fac forte bine D-lor că strigă așa și cu toții trebue să strigăm : „Respectul Constituțiunii și al legilor“ Noi ne permitem numai a Zice a tot : dacă sub aceste cuvinte se pot adăposti chiar și dol. Kogălniceanu, Vernescu, Ion Ghica, Ion Brătianu și Manolache Costache cu tot trecutul D-lor politic, atunci asemenea cuvinte sunt de o vastă și fericită generalitate, ca și bolta cerescă cea albastră și cu aer rarificat, sub care trăesc lângă o baltă și cei buni și cei răi, și cei vinovați și cei nevinovați, în voia lui Dumnezeu. Să mai continuăm fraseologia adresei? „Sdrobirea arbitrarului“ Zicem Și noi și orice om politic fără escepțiune. „Economia în finanțe“ Zicem și noi și orice om politic fără escepțiune, chiar și d. Boerescu. „ Alungarea guvernului bunului plac, al injustiției și al risipei“ Zicem și noi și trebuev ° lepedui cu toții. Da, domnule Kogâlniceanu cu lovitura de Stat, să alungăm orice guvern al bunului plac ! Da, domnilor Ion Brătianu și Al. Golescu, să alungăm orice guvern al risipei, — și după ce am contractat drumul de fer Strousberg cu 248 milione și l-am înfundat la Verciorova, încât pentru a ’i deschide mișcarea de transit mai trebue să cheltuim 42 milione funcțiuni, împreună dar 290 milione, și dupa ce am lăsat la Martie 1871, când a venit Ministeriul L. Catargi, o datorie flotantă, ce a trebuit să se acopere prin cele 78 milione de împrumut domenial, așadar împreună aprópe 400 milione, este forte bine și forte nemerit ca să strigăm odată: „ Alungarea oricărui guvern risipitor ! “ Eacă dar adusă și terminată dovada, că resumatul adresei d-vostră și drapelul d-vostră nu este un semn distinciv al partidului „național liberal“ ci este o grămădire de proposiții genere, pe care orice partid le póte sub-scrie și trebue sa subscrie:ouă ne pare reț, de câte ori întâlnim în gura omenir« noștri politici ma însemnați asemenea fraseologie, și suntem convinși că în cașul de față ne vor face și d-lor concesiunea de a mărturisi împreună cu noi, că cel puțin ar fi fost mai bine, dacă partidul d-D1’ ar fi putut găsi o formulare mai fvalsă a ideilor d-lor în oposme cu relele majorității Camerei actuale și ale guvernului, și nu ar fi fost siliți a se mărgini în câteva proposiții, pe cari în perfectă bună credință și realitat e le va primi împreună cu d-lor și fie";e deputat din Camera actuală și fie ce membru al ministeriului actual fără nic o escepțiune. lăci a se presinta înaintea unei impozante acțiuni politice, precum sunt ale^rîle pentru Senat, cu un șir de frai generale. De care nimeni nu le contestă și totă lumea se împărtășește, esti o procedere pe care o credem lipsită de dignitate, fiind-că este lipsită de acea cugetare precisă și seriosă, cu care credem că s’ar fi cuvenit să se proite omenii luminați ai „Comitetului național liberal“ înaintea alegătorilor mai puțin luminați, la cari se adreseză. Dar tocmai acesta este nefericirea oricărei coalițiuni, făcută de ocasie și lipstă de princip, că, neputându-se uni asupra nici unui punt positiv de politică, este silită a afișa niște fese fără nici un interes actual și a-și da aerul că sunt în discuție lucruri, pe care în realitate nimeni nu le mai discută, fiindcă sunt hotărîte de când exisă în lume state constituite. mi ne mai întindem în explicarea acestui adevăr de o evidență precum elementară, remânend ca în numărul viitor să trecem la partea cea bună, ce o vedem în adresa partidului „national liberal," sub motiv că Statul îl vânduse și pe acesta. D. Brătășanu a și tăiat parte sau tot din pădurea dupe acestă moșie. Curtea a resiliat vânzarea și a obligat pe Stat să respundă d-lui Brătășanu sumele ce a priimit de la acesta 1i plata moșiei și fără dobândă pe cât timp acesta se folosise de venitul moșiei. __ Avocații d-lui Brătășanu au fost d-nii G. Kițu și Stolojanu, acești ageri și sinceri apărători ai intereselor publice! Oposiția strigă pe tote tonurile că averea Statului se risipește, se de faptîntrebăm: cum în acestă afacere atât de importantă și nedreptă, unde era în joc nici mai mult nici mai puțin decât o monstruosa spoliare a Statului, numai membrii din opoziție s’au găsit să susție pretențiile îndreptate în contra Statulu ? Un proces importanta al Statului Un fapt care nu trebue trecut cu vederea, mai cu semă că arată ce valore au zisele acelor cari caută a înegri Magistratura, de sub guvernul actual, — este cel următor: fiarele opoziției s’au ocupat mult de acestă afacere și au lăsat să plutăscă cele mai nepermise bănuieli despre complicitatea cutăruia și cutăruia. Nilele trecute s’a terminat în fine înaintea Curței de Apel din Craiova Secția I procesul dintre Stat cu d. G. Brătășanu. Acesta, — cumpărător de la Stat, în a doua mână, a unei curele numită Roșienii din comuna Dobrunu in sumă de 150 pogone, — stăpânea și un corp mare de moșie tot cu numele de Roșienii, dar care este separat de Dobrunul, în sumă de aprope 1800 pogane. Noul recensement judecat de „Pressa” Pressa în numărul de cri zice ea d. Strat, ’nainte d’a pleca în străinătate, a dat o circulară prefecților prin care,, le ordonă a face împreună cu cei alți impiegați recensemintul pe cinci ani al contribuabililor și evaluărei imobilelor.“ Ilterimul cu aceste rânduri. 9 „Dacă d. Strat avea în gând cu ocasia revisiunei recensemîntului să îndoiască venitul funetar al statului, adică să pună un imposit deghizat, alume d, au mai cerut de la Cameră și Senat atâtea milione......... „Atragem și cu acestă ocasiune atențiunea proprietarilor alegători, și vom mai reveni.“ Să ne permită Pressa n’i spune că nu este exactă. Dacă însă crede că cu asemenea inesactitați pote să influnțeze pe alegători, noi n’o felicităm nici nu’i jinduim succesul câștigat cu asemenea preț. Noul recensement s’a decis și pregătit de fostul ministru de finance, d. George Cantacuzino. Avea ore în gând domnia sa, să îndoiască venitul fondar al Statului ? Nu credem. Pentru ce dar Pressa atribue d-lui Strat care, în privința recensemântului, este continuatorul d-lui G. Cantacuzino, o intenție care n’a fost nici în spiritul celui care a luat inițiativa? Dar pote nu ’i place recensemântul ? Atunci să impute acesta d-lui G. Cantacuzino, amicul său politic, între patru ochi, și să nu se mai expună în public cu asemenea afirmări cari, departe d’a atinge de d. Strat, ne fac a crede sau că Pressa nu scie nimic din cele ce a lucrat d. Cantacuzino cât a fost ministru, sau că acesta ’și-a schimbat cu totul vederile de când nu mai este ministru. In ori ce cas, d. Cantacuzino nu ’l va mulțumi.