Timpul, ianuarie 1890 (nr. 39-61)
1890-01-24 / nr. 56
MERCURI 24 IANUARIE 1890 ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . „ „ pe 6 luni. „ „ pe 3 luni. , Pentru streinătate pe an Abonamentele se priimesc la Administrație 1 EXEMPLAR 10 BAI I Director politic M. PALEOLOGU 40 / 20 „ 10 „ 60 , EDIȚIA DOUA ANUL XI No. 56 ANUNȚURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV. Reclame pag. III . . . Nanunciurile și inserțiunile sunt exclusiv primite la administratis ziarului, Carsa Victoriei Noi 54. la BourisS tó“ í : ?/ Scrisorile nefr^țiAței hu se primcisc Manuscrisele neferibl toate- Se ard 14 1-50 2.50 Branșei, 23 Mi 1890 II NOD PERICOL NATIONAL Vor fi și oameni de cinste și de valoare in „marele partid,“ in „unicul“ partid din țara românească, in monstruoasa alcătuire politică ce poartă numele de colectivitate, — dar acești varinantes, printr’o riguroasă logică a imprejurărilor, sunt tocmai cel mai puțin militanți și cel mai de considerați partizani, aceea cari nu s’au alipit și nu stau in nefastul partid, decât numai grație unei ilusiuni istorice asupra partidului liberal de la noi. Se înțelege că tot ce avem de spus, și tot ce vom spune fără cruțare tipului colectivist, ,pe acești puțini nu’l va privi, căci nevinovăția lor le este și scuză și pavăză. Această reservă, din nenorocire foarte restrânsă cantitativ, o facem o dată pentru totdeauna. Cât privește imensa masă a colectivitaței, pentru densa, precum am lămurit in numărul precedent, menajările ne sunt interzise prin nebuna ei indrăsneală de a se ridica contra legei, contra moralei, contra celei mai rudimentare simțiri de rușine. Ni se impune datoria de a demasca, fără regret, turpitudinele la cari se dedau cu un zel extraordinar camarazii d-lui Carada și supușii d-lui Ioan Brătianu. Pentru astăzi ne vom ocupa de faimoasa cestiune a „pericolului național“, scoasă la iveală din prăfuitele arhive ale vremurilor, probabil de noul senator al colegiului I de Tecuci, ridicată la strălucire de însuși Dalai-Lama colectivitaței, și in multiple ipostase agitată de bietele Democrația și Voința Națională. Cine a putut uita zgomotoasa manifestațiune a colectiviștilor de la 10 Mai 1888, două luni după căderea lor de la putere, prin care ridicau in fața țărei steagul anti-panslavismului, antihitrovismului și anti-iconarismului. Asta era lozinca oricărui bun colectivist, asta era arma infailibilă, pentru naivitatea lor, cari trebuea să le deschidă de îndată calea la inima națiunei și la cârma Statului; arma asta aü usat-o, de ea au abusat și in contra guvernului d-lui T. Rosetti, și in contra aceluia al d-lui Catargiu, și chiar la început contra guvernului actual, — dar cu așa nedibăcie și cu atâta orbire, in cât repede repede, in mâna lor febrilă, ea s’a preschimbat intr’o ridiculă spadă a mutului de călușari... Și copiii rîd astăzi cu plină poftă de „rusescul Melhisedec“ și „de Hitrovo făr’de rușine“ al Democrației, dar, rugăm pe cititori sau’și închipuie un moment că de rîsul lumei, au părăsit colectiviștii spectrul agitabil al panslavismului, — asta ar fi o cumplită rătăcire. Mai intâiu, vom constata că la sfîrșitul lui Decembre, organul tinerimei colectiviste nu se rușina incă de loc să afirme că actualul cabinet joacă in paciuica Românie rolul impus de interesele vecinilor noștrii de peste Prut ; părăsirea acestei tactice de opozițiune nu încetează decât atunci, când d. Ion Brătianu se declară gata a urma ca soldat pe d. Lascar Catargiu, care de altm intrelea până mai ori, tot după neîndurații colectiviști, fusese in țară cumplita uneltă rusească, cu misiunea specificată de a face la noi ceea ce se făcuse in Bulgaria cu principele de Batemberg. Pentru meschinul interes al luptei ce dumnealor poartă guvernului de astazi, pentru concursul ce vor să fure de la conservatorii-disidenți, era de rigoare ca prima ipostază a „pericolului național“ să fie imediat scamptată, fără insă ca fantoma acestui pericol să înceteze de a fi ațîtată înaintea țarei. Negreșit, e foarte anevoios să-și inchipuiască cineva cu ce poate fi înlocuit panslavismul, cu iconarii și Melhisedecii lui, care să prezinte un interes, dacă numai vin cel puțin egal. Ei bine, in lipsă de ori-ce alte însușiri intelectuale, când e vorba de tertipuri, forța inventivă a colectiviștilor e tot atât de inepuisabilă ca și nerușinarea dumnealor. Iată Nici mai mult nici mai puțin, fenomenalele rînduri ce ne-a fost dat să citim in Democrația de acum trei zile : „Astăzi e un fapt dovedit, că aceia cari prigonesc mai înverșunat ministerul Ion Brătianu, sunt partizanii cei mai înflăcărați ai evreilor“. E dovedit astăzi că, dacă evreii din țară n’ar fi urît pe colectiviști, dacă glasul acestora n’ar fi găsit resunet in inima opozițiunei unite, și dacă ei n’ar număra prea mulți prieteni intre actualii guvernamentali, atunci, fără umbră de înduoială, nici n’ar fi fost spulberată colectivitatea de la putere, nici n’ar fi visat careva la darea ei in judecată, și țara negreșit ar fi rămas scutită de un mov și palpitant pericol național. E dovedit asta. Dar știți care e faimoasa dovadă ? Pariem că nici Păcală, cât de nerod, n’ar fi dibuit-o. Or, ea a fost dată de d. Ion Brătianu, intr’un prețios discurs de la clubul colectivist: „ Primul act al d-lei Carp la guvern a fost să decoreze două evrei din Iași.“ Pentru colectivitate și pentru șeful ei asta nu e nici ridicul nici meschin ; am dori să aflăm insă opiniunea domnilor Catargiu și Dumitru Brătianu asupra noului „pericol național“ născocit de colectiviști . Adevărat că, pentru plăcerea evreilor, ați răsturnat domnia voastră pe loan Brătianu !... Pentru asta, votat-ați toamna trecută darea lui in judecată ? Adevărat că, pentru împăcarea colectiviștilor cu iconarii, sunteți astăzi ferm hotărâți de a vota contra raportului comisiunei de informațiuni !... TELEGRAME Serviciul Agenției Române Veria, 3 Februarie. „Politische Correspondenz“ primește din Bolgrad o scrisoare care dice că in cercurile guvernamentale serbggW se regretă că se dă crezument in străinătate știrilor de alianță ofensivă și defensivă intre Serbia și Muntenegrul. D. Vukovici, venind de la Belgrad, n’a făcut decât să ’și indeplinească o datorie de politeță din partea prințului Nicolae. De altminterea raporturile amicale ce există intre cele două țări ar trebui să fie privite cu atât mai bine, cu cât ele contribue intr’un mod puternic la menținerea păcei. — Se anunță din Petersburg că mai mulți membrii din familia imperială vor fi in curând obiectul de înaintări in erarhia militară. Berlin, 3 Februare Imp&ratul a adresat o alocuțiune cadeților școalei dini Grosslichterfeld, cari trebue să intre anul acesta in armată. M. S. a zis Trăim in niște timpuri in care se pretinde mult, se cere militarilor cumpătare, lipsa de lux. Din mai multe ținuturi ale Imperiului, se semnalează excese din partea ofițerilor fați de subordonații săi.Ofițerul nu trebui să fie față de soldați nici mândru, nici neingăduitor, ci răbdător, indulgent și a nu cere mai mult decât ceea ce poate sa facă. Intr’un timp când monarhia e astfel atică, datoria ofițerilor e de a o susține din toate puterile lor, nu numai in timpul serviciului ci și in viața privată. Londra, 3 Februarie Times află că d. de Staal, ambasador al Rusiei, a fost chemat la Petersburg spre a da verbalminte Imperatului amănunte asupra diferendului aglo-portugez, amenunte cari vor determina linia de purtare a Rusiei in această cestiune. Paris. 3 Februarie Dupa „Autorité“ un mandat de arestare s’ar fi dat in contra a trei directori aî comptuarului de Scont. Generalul Menabrea a visitat pe d. Spuller pentru a-I mulțumi pentru discursul rostit la immormêntarea d-lui Mariani, și ’n care era vorba de bunile relațiuni intre Francia și Italia. Ducele de Leuchtenberg a făcut d-lui Carnot o visită din partea marelui Duce Nicolae al Rusiei, care fiind bolnav, n’a putut să meargă in persoană la președintele Republicei D. Carnot va visita mâine pe marele Duce Paris. 3 Februarie. Cu ocasia verificării titlurilor d-lui Calvinhac, ales in Tulusa, d. Provost Deldumay, conservator, a tratat comisiunea de recensământ a voturilor de adunare de falsificatori; el a apusat pe prefectul și pe primarul Tuluset D. Constans a apărat pe acești două funcționari; el a zis că intr’adevĕr, o plângere se depusese in contra alegere!, dar in termeni atât ,de vagi, incât nu era cu putință a i se da urmare. . După cererea d-lui Grauet urmarea discuțiunei s’a amânat pe Sâmbătă și Camera s’a ocupat de marile com siuni parlamentare; discuțiunea in această privință va continua mâine. Ministrul de finanțe a comunicat Camerei resultatul exercițiului bugetar din 1889; veniturile s’au urcat la 3 miliarde 7 milioane, iar cheltuelile la 3 miliarde o sută șapte milioane, deci un deficit de 36 milioane. In timpul anului 1889 impositele indirecte au dat un spor de 22 milioane. Comisiunea vămilor a primit depunerea marilor destinatori cari s’au declarat in contra impositului asupra porumbului Roma. 3 Februarie Mai multe interpelări anunțate la Cameră asupra evenimentelor din Africa se vor discuta septemâna viitoare. Budapesta. 3 Februarie Starea contelui Iuliu Andrasy s-a înrăutățit. Londra. 3 Februarie D. Parnell a renunțat la procesul său în contra ziarului Times în schimbul unei indemnități de cinci mil lire; el ceruse la început o sută de mii. Viena, 3 Februarie Veniturile impositelor au dat in 1889 un spor de 17,600,000 florini in comparație cu 1888; drepturile de vamă au sporit cu 687000 florini Intrarea la Matcă Vorbind ieri de tendința ce se manifestează in sinul grupului d-lui Dimitrie Brătianu pentru o Împăcare definitivă sau mai bine pentru o contopire cu colectiviștii, spuneam că purtătorii acestei idei sunt niște emisari ai domnului Ioan Brătianu, al cărora rol e un adevăr foarte trist. La acestea, trebue să mai adăugăm ceva. Afară de acești noul iconari, sunt in grupul de care ne ocupăm, niște oameni cari, dacă nu sunt emisarii nimănui, dar inclină tot atât de mult și cu aceeași energie susțin „reintrarea la matcă.“ Aceștia au o calitate : cu cât actul la care se dedau cu atâta ușurință e fără îndoială detestabil, cu atâta insă trebue să recunoaștem că fapta lor dovedește o oarecare inteligență, care ori căt de nenorocită ar fi, nu e mai puțin inteligență. Și iată de ce: Acești domni ’șî-au făcut o socoteală, care are marele merit de a fi foarte practică. Dumnealor ’și-a fi zis : „de vreme ce guvernul actual are de gând să stea la putere de-a binele, și de vreme ce un guvern Dimitrie Brătianu — Gr. Eliad e mai mult decât problematic, — e probabil că numai la colectiviști mai e rost de vreun minister.“ Prin urmare, socoteala domnului Paladi și a celorl’alți domni colectivisto-filie foarte rotundă. Dumnealor sunt inteligenți, cum am zice, și au ințeles in sfîrșit că niște oameni cari țin cu orice preț să ajungă n’au ce căuta la d. Dimitrie Brătianu. Așa este. Dar asta nu ne impedică pe noi de a le spune, că aceea ce fac dumnealor nu este nici demn nici corect. Căci toată lumea ’și aduce aminte, că dumnealor au fost in fruntea campaniei ce s’a dus de țara întreagă contra colectiviștilor. Iar intra cât privește pe d. Dimitrie Brătianu, ni se pare că e tocmai vremea ca să’și aducă aminte de vorba veche : „Bereștema, Doamne, de prieteni.“ „ROMÂNULUI« „Un nebun as verd o peaferă“, etc. Nebunul, in cazul acesta, este Românul; el a combinat cu multă trudă și chieltuială de imaginațiune faimoasa știre de neînțelegeri intre miniștrii și de demisionare a cabinetului, in scop de a amăgi pe bietul d. Dumitru Brătianu și a 1 face favorabil colectiviștilor. El a asvărlit o piatră, dar contrariuzicătoareî nu s’au repezit înțelepții ca s’o scoată , căci nu plătea osteneala, ci s’au găsit alți nebuni ca s’asvârle și ei pietre, in cașul de față, adică, au reprodus știrea și au comentat-o, fiecare după poftele și visele sale. Pe Naționalul chiar îl dea gura pe d inainte și zice, vorbind de pretinsele neînțelegeri dintre miniștrii : „Ne așteptam ca lucrurile să vină aci. Sperăm insă și la mai mult. “ Știm că sperați, dar nu se prinde. In privința aceasta, să se adreseze la Democrația care știe un soio de proverb italienesc. Cât despre republicanul Românul, caută din mou prilejul de a afirma știrea a cărei realizare n’o vede d. Dumitru Brătianu , ar voi ca noi s’o desmințim și el să reîmprospăteze destăinuirile „persoanelor in curentul cu cele ce se petrec la Halat.“ Iată ce publică : „Ca mâine vom citi in Timpul următoarele: „Știrile date de Romanul cu privire la darea in judecată precum și cele relative la scisiunea din cabinet, nu sunt întemeiate de loc. „Ca nici o dată, armonia e cea mai desăvărșită in ministeriu.“ Nu, cetățene, nu vă vom zice aceasta, căci nu este nevoe, ci numai : „Cui e foame codrii visează.“ O Cerere Următoarea petițiune a fost adresată din Craiova d-lui Prim-ministru. Domnule Prim-Ministru. Aflând că de către nișce persoane vrășmașe guvernului și partidului nostru conservator se urzesc intrigi meschine contra administrației județului nostru, subsemnații proprietari Deljeni, venim respectuos a ve ruga, să bine-voiți a inlătura acele intrigi, cari n’au altă țintă decât de a aduce desbinarea și slăbirea partidului conservator din localitate. Convinși prin noi inșine, de probitatea și energia acestei administrațiuni, nă asigurăm domnule Prim-Ministru, că numai grație acestei administrațiuni oneste și serioase, am putut să ne bucurăm in timp de 2 ani aproape de binefacerile unei adevărate administrațiuni in județ și oraș, și să reintemeem cu demnitate partidul conservator in Craiova. Binevoiți a primi etc. etc. Costache Dumba, Ionițâ Geblescu, Petrache Bucureșteanu, Costache Geblescu, Ștefan Geblescu, Ginți Săulescu, Raduț Geblescu, Costică Ioniță Geblescu, Dr. Roscovski, Angheluță Teodorescu, Costache Stănescu, Gr. Stoenescu, Tache Veleanu, Dimitrie Rudureanu, Florea Stăncescu, Costache Marinovici, Iancu Guran, M. M. Leoveanu, Dimitrie Vicșoreanu, Ștefan Prejbeanu, Virgilie Ve-