Timpul, ianuarie 1890 (nr. 39-61)

1890-01-24 / nr. 56

MERCURI 24 IANUARIE 1890 ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . „ „ pe 6 luni. „ „ pe 3 luni. , Pentru streinătate pe an Abonamentele se priimesc la Administrație 1 EXEMPLAR 10 BAI I Director politic M. PALEOLOGU 40 / 20 „ 10 „ 60 , EDIȚIA DOUA ANUL XI No. 56 ANUNȚURI SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV. Reclame pag. III . . . N­­anunciurile și inserțiunile sunt exclusiv primite la administratis ziarului, Carsa Victoriei Noi 54. la BourisS tó“ í : ?/ Scrisorile nefr^țiAței hu se primcisc Manuscrisele neferibl­ toate- Se ard 14 1-50 2.50 Branșei, 23 Mi 1890 II NOD PERICOL NATIONAL Vor fi și oameni de cinste și de valoare in „marele partid,“ in „unicul“ partid din țara ro­mânească, in monstruoasa alcă­tuire politică ce poartă numele de colectivitate, — dar acești vari­nantes, printr’o riguroasă logică a imprejurărilor, sunt tocmai cel mai puțin militanți și cel mai de considerați partizani, aceea cari nu s’au alipit și nu stau­ in ne­fastul partid, de­cât numai gra­ție unei ilusiuni istorice asupra partidului liberal de la noi. Se înțelege că tot ce avem de spus, și tot ce vom spune fără cruțare tipului colectivist, ,pe acești pu­țini nu’l va privi, căci nevinovă­ția lor le este și scuză și pavăză. Această reservă, din nenorocire foarte restrânsă cantitativ, o fa­cem o­ dată pentr­u tot­dea­una. Cât privește imensa masă a colectivitaței, pentru densa, pre­­­­cum am lămurit in numărul pre­cedent, menajările ne sunt in­terzise prin nebuna ei indrăs­­neală de a se ridica contra legei, contra moralei, contra celei mai rudimentare simțiri de rușine. Ni se impune datoria de a demasca, fără regret, turpitudinele la cari se dedau cu un zel extraordinar camarazii d-lui Carada și su­pușii d-lui Ioan Brătianu. Pentru astăzi ne vom ocupa de faimoasa cestiune a „pericolului național“, scoasă la iveală din prăfuitele ar­hive ale vremurilor, probabil de noul senator al colegiului I de Te­cuci, ridicată la strălucire de în­suși Dalai-Lama colectivitaței, și in multiple ipostase agitată de bie­tele Democrația și Voința Națio­nală. Cine a putut uita zgomotoasa manifestațiune a colectiviștilor de la 10 Mai­ 1888, două luni după căderea lor de la putere, prin care ridicau in fața țărei steagul anti-panslavismului, anti­­hitrovismului și anti-iconarismu­­lui­. Asta era lozinca ori­cărui bun colectivist, asta era arma infailibilă, pentru naivitatea lor, cari trebuea să le deschidă de îndată calea la inima națiunei și la cârma Statului; arma asta aü usat-o, de ea au abusat și in contra guvernului d-lui T. Ro­­setti, și in contra aceluia al d-lui Catargiu, și chiar la început con­tra guvernului actual, — dar cu așa nedibăcie și cu atâta orbire, in cât repede­ repede, in mâna lor febrilă, ea s’a preschimbat intr’o ridiculă spadă a mutului de călușari... Și copiii rîd astăzi cu plină poftă de „rusescul Melhisedec“ și „de Hitrovo făr’de rușine“ al Democrației, dar, rugăm pe citi­tori sa­­u’și închipuie un mo­ment că de rîsul lumei, au pără­sit colectiviștii spectrul agitabil al panslavismului, — asta ar fi o cumplită rătăcire. Mai intâiu, vom constata că la sfîrșitul lui De­cembre, organul tinerimei colec­tiviste nu se rușina incă de loc să afirme că actualul cabinet joa­că in paciuica Românie rolul im­pus de interesele vecinilor noș­­trii de peste Prut ; părăsirea a­­cestei tactice de opozițiune nu încetează de­cât atunci, când d. Ion Brătianu se declară gata a urma ca soldat pe d. Lascar Ca­targiu,­­ care de alt­m intrelea până mai ori, tot după neîndu­­rații colectiviști, fusese in țară cumplita uneltă rusească, cu mi­siunea specificată de a face la noi ceea ce se făcuse in Bulgaria cu principele de Batemberg. Pentru meschinul interes al luptei ce dumnealor poartă gu­vernului de asta­zi, pentru con­cursul ce vor să fure de la conser­­vatorii-disidenți, era de rigoare ca prima ipostază a „pericolului na­țional“ să fie imediat scamptată, fără insă ca fantoma acestui pe­ricol să înceteze de a fi ațîtată înaintea țarei. Negreșit, e foarte anevoios să-și inchipuiască cine­va cu ce poate fi înlocuit panslavis­mul, cu iconarii și Melhisedecii lui, care să prezinte un interes, dacă numai vin cel puțin egal. Ei bine, in lipsă de ori-ce alte însușiri intelectuale, când e vorba de tertipuri, forța inventivă a co­lectiviștilor e tot atât de inepui­­sabilă ca și nerușinarea dumnea­lor. Iată Nici mai mult nici mai puțin, fenomenalele rînduri ce ne-a fost dat să citim in Demo­crația de acum trei zile : „Astăzi e un fapt dovedit, că aceia cari prigonesc mai înverșunat ministe­rul Ion Brătianu, sunt partizanii cei mai înflăcărați ai evreilor“. E dovedit astăzi că, dacă e­­vreii din țară n’ar fi urît pe co­lectiviști, dacă glasul acestora n’ar fi găsit resunet in inima opozi­­țiunei­ unite, și dacă ei n’ar nu­măra prea mulți prieteni intre actualii guvernamentali, atunci, fără umbră de înduoială, nici n’ar fi fost spulberată colectivitatea de la putere, nici n’ar fi visat care­va la darea ei in judecată, și țara negreșit ar fi rămas scutită de un m­ov și palpitant pericol național. E dovedit asta. Dar știți care e faimoasa dovadă ? Pariem că nici Păcală, cât de nerod, n’ar fi dibuit-o. Or, ea a fost dată de d. Ion Brătianu, intr’un prețios discurs de la clubul colectivist: „ Primul act al d-lei Carp la gu­vern a fost să decoreze două evrei din Iași.“ Pentru colectivitate și pentru șeful ei asta nu e nici ridicul nici meschin ; am dori să aflăm insă opiniunea domnilor Catar­giu și Dumitru Brătianu asu­pra noului „pericol național“ născocit de colectiviști . Adevă­rat că, pentru plăcerea evreilor, ați răsturnat domnia­ voastră pe loan Brătianu !... Pentru asta, votat-ați toamna trecută darea lui in judecată ? Adevărat că, pentru împăcarea colectiviștilor cu iconarii, sunteți astă­z­i ferm hotărâți de a vota contra ra­portului comisiunei de informa­­țiuni !... TELEGRAME Serviciul Agenției Române Veria, 3 Februarie. „Politische Correspondenz“ primește din Bolgrad o scrisoare care dice că in cercu­rile guvernamentale serbggW se regretă că se dă crezument in străinătate­ știrilor de alianță ofensivă și defensivă intre Serbia și Muntenegrul. D. Vukovici, venind de la Bel­grad, n’a făcut de­cât să ’și indeplinească o datorie de politeță din partea prințului Nicolae. De altminterea raporturile amicale ce există intre cele două țări ar trebui să fie privite cu atât mai bine, cu cât ele con­­tribue intr’un mod puternic la menținerea păcei. — Se anunță din Petersburg că mai mulți membrii din familia imperială vor fi in cu­rând obiectul de înaintări in erarhia mili­tară. Berlin, 3 Februare Imp&ratul a­ adresat o alocuțiune cadeților școalei dini Grosslich­terfeld, cari trebue să intre anul acesta in armată. M. S. a zis Trăim in niște timpuri in care se pretinde mult, se cere militarilor cumpătare, lipsa de lux. Din mai multe ținuturi ale Impe­riului, se semnalează excese din partea ofi­țerilor fați de sub­ordonații săi.Ofițerul nu trebui să fie față de soldați nici mândru, nici neingăduitor, ci răbdător, indulgent și a nu cere mai mult de­cât ceea ce poate sa facă. Intr’un timp când monarh­ia e ast­fel at­ică, datoria ofițerilor e de a o susține din toate puterile lor, nu numai in timpul ser­viciului ci și in viața privată. Londra, 3 Februarie Times află că d. de Staal, ambasador al Rusiei, a fost chemat la Petersburg spre a da verbalminte Imperatului amănunte asu­pra diferendului aglo-portugez, amenunte cari vor determina linia de purtare a Ru­siei in această cestiune. Paris. 3 Februarie Dupa „Autorité“ un mandat de arestare s’ar fi dat in contra a trei directori aî comp­­tuarului de Scont. Generalul Menabrea a visitat pe d. Spuller pentru a-­I mulțumi pentru discursul rostit la immormêntarea d-lui Mariani, și ’n care era vorba de bunile relațiuni intre Francia și Italia. Ducele de Leuchtenberg a făcut d-lui Car­not o visită din partea marelui Duce Nico­lae al Rusiei, care fiind bolnav, n’a putut să meargă in persoană la președintele Repu­blicei D. Carnot va visita mâine pe marele Duce Paris. 3 Februarie. Cu ocasia verificării titlurilor d-lui Cal­vinhac, ales in Tulusa, d. Provost Deldu­­may, conservator, a tratat comisiunea de re­­censământ a voturilor de adunare de falsi­­ficatori; el a apusat pe prefectul și pe pri­marul Tuluset D. Constans a apărat pe a­­cești două funcționari; el a zis că intr’ade­­vĕr, o plângere se depusese in contra ale­gere!, dar in termeni atât ,de vagi, in­cât nu era cu putință a i se da urmare. . După cererea d-lui Grauet urmarea discu­țiunei s’a amânat pe Sâmbătă și Camera s’a ocupat de marile com siuni parlamenta­re; discuțiunea in această privință va con­­tinua mâine. Ministrul de­­ finanțe a comunicat Came­rei resultatul exercițiului bugetar din 1889; veniturile s’au urcat la 3 miliarde 7­ milioane, iar cheltuelile la 3 miliarde o sută șapte mi­lioane, deci un deficit de 36 milioane. In tim­pul anului 1889 impositele indirecte au dat un spor de 22 milioane. Comisiunea vămilor a primit depunerea marilor destinatori cari s’au declarat in con­tra impositului asupra porumbului Roma. 3 Februarie Mai multe interpelări anunțate la Cameră asupra evenimentelor din Africa se vor dis­cuta septemâna viitoare. Budapesta. 3 Februarie Starea contelui Iuliu Andrasy s-a înrău­tățit. Londra. 3 Februarie D. Parnell a renunțat la procesul său în contra ziarului Times în schimbul unei in­demnități de cinci mil lire; el ceruse la în­ceput o sută de mii. Viena, 3 Februarie Veniturile impositelor au dat in 1889 un spor de 17,600,000 florini in comparație cu 1888; drepturile de vamă au sporit cu 687000 florini Intrarea la Matcă Vorbind ieri de tendința ce se manifestează in sinul grupului d-lui Dimitrie Brătianu pentru o Împă­care definitivă sau mai bine pen­tru o contopire cu colectiviștii, spuneam că purtătorii acestei idei sunt niște emisari ai domnului Ioan Brătianu, al cărora rol e un adevăr foarte trist. La acestea, trebue să mai adău­­găm ceva. Afară de acești noul iconari, sunt in grupul de care ne ocupăm, niște oameni cari, dacă nu sunt emisarii nimănui, dar inclină tot atât de mult și cu aceeași energie susțin „reintrarea la matcă.“ Aceștia au o calitate : cu cât actul la care se dedau cu atâta ușurință e fără îndoială detestabil, cu atâta insă trebue să recunoaș­tem că fapta lor dovedește o oare­care inteligență, care ori căt de nenorocită ar fi, nu e mai puțin inteligență. Și iată de ce: Acești domni ’șî-au făcut o so­coteală, care are marele merit de a fi foarte practică. Dumnealor ’și-a fi zis : „de vreme ce guver­nul actual are de gând să stea la putere de-a binele, și de vreme ce un guvern Dimitrie Brătianu — Gr. Eliad e mai mult de­cât proble­matic, — e probabil că numai la colectiviști mai e rost de vre­un minister.“ Prin urmare, socoteala domnului Paladi și a celor­l’alți domni colectivisto-fili­e foarte ro­tundă. Dumnealor sunt inteligenți, cum am­­ zice, și au ințeles in sfîrșit că niște oameni cari țin cu ori­ce preț să ajungă n’au ce căuta la d. Dimitrie Brătianu. Așa este. Dar asta nu ne impe­­dică pe noi de a le spune, că aceea ce fac dumnealor nu este nici demn nici corect. Căci toată lumea ’și aduce aminte, că dumnealor au fost in fruntea campaniei ce s’a dus de țara întreagă contra colec­tiviștilor. Iar intra cât privește pe d. Di­mitrie Brătianu, ni se pare că e tocmai vremea ca să’și aducă a­­minte de vorba veche : „Berește­­ma, Doamne, de prieteni.“ „ROMÂNULUI« „Un nebun as verd­ o peaferă“, etc. Nebunul, in cazul acesta, este Românul; el a combinat cu multă trudă și chieltuială de imaginați­­une faimoasa știre de neînțelegeri intre miniștrii și de demisionare a cabinetului, in scop de a amăgi pe­­ bietul d. Dumitru Brătianu și a­­ 1 face favorabil colectiviștilor. El a asvărlit o piatră, dar contra­­riu­zicătoareî nu s’au repezit în­țelepții ca s’o scoată , căci nu plătea osteneala, ci s’au găsit alți nebuni ca s’asvârle și ei pietre, in cașul de față, adică, au reprodus știrea și au comentat-o, fie­care după poftele și visele sale. Pe Naționalul chiar îl dea gura pe d­ inainte și zice, vorbind de pretinsele neînțe­legeri d­intre miniștrii : „Ne așteptam ca lucrurile să vină aci. Sperăm insă și la mai mult. “ Știm că sperați, dar nu se prin­de. In privința aceasta, să se a­­dreseze la Democrația care știe un soio de proverb italienesc. Cât despre republicanul Româ­nul, caută din m­ou prilejul de a afirma știrea a cărei realizare n’o vede d. Dumitru Brătianu , ar voi ca noi s’o desmințim și el să re­împrospăteze destăinuirile „persoa­nelor in curentul cu cele ce se pe­trec la Halat.“ Iată ce publică : „Ca mâine vom citi in Timpul următoarele: „Știrile date de Romanul cu pri­vire la darea in judecată precum și cele relative la scisiunea din ca­binet, nu sunt întemeiate de loc. „Ca nici o dată, armonia e cea mai desăvărșită in ministeriu.“ Nu, cetățene, nu vă vom zice aceasta, căci nu este nevoe, ci numai : „Cui e foame codrii visează.“ O Cerere Următoarea petițiune a fost adresată din Craiova d-lui Prim-ministru. Domnule Prim-Ministru. Aflând că de către nișce persoane vrășmașe guvernului și partidului nos­tru conservator se urzesc intrigi mes­chine contra administrației județului nostru, sub­semnații proprietari Del­jeni, venim respectuos a ve ruga, să bine-voiți a inlătura acele intrigi, cari n’au altă țintă de­cât de a aduce des­­binarea și slăbirea partidului conserva­tor din localitate. Convinși prin noi inșine, de probi­tatea și energia acestei administra­­țiuni, nă asigurăm domnule Prim-Mi­­nistru, că numai grație acestei admi­­nistrațiuni oneste și serioase, am pu­tut să ne bucurăm in timp de 2 ani aproape de bine­facerile unei adevă­rate administrațiuni in județ și oraș, și să reintemeem cu demnitate par­tidul conservator in Craiova. Bine­voiți a primi etc. etc. Costache Dumba, Ionițâ Geblescu, Petrache Bucureșteanu, Costache Geb­lescu, Ștefan Geblescu, Ginți Săulescu, Raduț Geblescu, Costică Ioniță Geblescu, D­r. Roscovski, Angheluță Teodorescu, Costache Stănescu, Gr. Stoen­escu, Tache Veleanu, Dimitrie Rudureanu, Florea Stăncescu, Costache Marinovici, Iancu Guran, M. M. Leoveanu, Dimitrie Vic­șoreanu, Ștefan Prejbeanu, Virgilie Ve-

Next