Timpul, decembrie 1890 (nr. 309-330)

1890-12-01 / nr. 309

ANUL XII No. 309 ABONAM ENTELE : u toată țara, pe an . . . 40 lei . ., pe 6 luni . . 20 , .. ., pe 3 luni . . 10 ,, Pentru streinătate pe an. . 60 ,, Abonamentele se primesc la Administrație UN EXEMPLAR 10 BANI EDIȚIA A DOUA MANUSCRIPTELE NEPUBLICATE SE ARD Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. Nimic mai comic de­cât co­lectiviștii când fac pe șireți’, dovadă de puterea de comic­­a care pot ajunge, ne-o dă un ar­ticol de ero al Voinței sub titlul de: Resistența legală. Partidul liberal, ne zice or­ganul implicaților, urmărit, mal­tratat, schingiuit, ne-putându-se adresa la nici o autoritate, ne­căpătând dreptate de la nimeni, ne mai având chip a pune temei nici pe cuvântul Regelui, se în­treabă adesea­ ori: «mai e cu pu­tință să țină pept tuturor răută­ților de care suferă, numai cu mijloacele legale ?» Și interesantul partid este ispitit să iasă pe strade și să dea in dreapta și in stânga. Dar... energia conducăto­rilor partidului, isbutește a reține pe intărîtații martiri, numiții conducători avănd încredințarea că «grație puterilor de care dis­pune, grație propagandei sale ac­tive, grație principielor și grație trecutului său, grație organisărei sale din ce in ce mai strânse, urmându-și calea pe care a ur­­mat’o până acuma va isbuti, cu prețul unor mari sacrificii, nu e vorbă, dar va isbuti să ajungă la țelul dorit de toți». Adică, n’au să iasă pe strade și n’au să dea ? Bine fac, căci, precum a zis președintele con­siliului, răspunzând d­lui Aslan la Cameră, se vor lua măsuri ca să nu prea iasă și să nu prea dea. Această din urmă amintire a unei înștiințări, nu de­muU dată, cam cea din meritul cuminției colectiviștilor, totuși i-am felicita de hotărârea luată, dacă am pu­tea crede că e sinceră. Dar ar fi contrarie apucăturilor și obiceiu­rilor lor de acțiune, și ne vine mult a crede că articolul din Voința are comica pretențiune de a ne face să recăpătăm o liniște (pe care de alt­fel n’o pierdusem nici de cum) și să-i privim ca oameni de treabă. Această din urmă parte a pretențiunei lor, este și mai lizibilă de­cât cea d’anteiü și declarăm categoric că nu are nici un sorț de a fi luată in serios; nu mai vorbim de dânsa. Pentru rest, pe scurt, nu cre­dem că n’au să cerce să facă scandal, unde’i va duce această încercare, e treaba lor, dar de năravul din născare nu se vor vindeca. N’au putut să se abție de intervențiunile brutale ale vagabonzilor de strade nici când erau la putere; poliția, admi­nistrația, justiția, știm toți ce deveniseră in mânele lor; ne a­ducem aminte că principiul e­­nunțat de la tribună de dânșii, «opoziția nare drept la protec­­. ..nea legilor», a fost aplicat in toată vigoarea lui; toți a­­genții pretinși legali ai pute­rilor publice puteau fără pe­­dică, nici stânjenire, să aplice prin elementele oficiale puse sub poruncile lor, toate hotărîrile fantasiei lor bolnave; totuși sim­­țeau foarte des nevoia de a as­muță și bande de neregulați, de a le da drumul împotriva cetățe­nilor, de a’i pune să complec­­teze opera de spargere, de si­luire, de devastațiune ce li se părea că n’o îndepliniseră cu destulă conștiință agenții obici­nuiți ai lor. Și astă­zi, când nu mai au la dispoziție pe acești din urmă, n’au să intrebuințeze pe cei d’ânteiü ? Cine au să’i creadă? Nu fac o mișcare, nu intreprind o acțiune cât de ne­însemnată, nu scriu și nu spun nici un cuvânt, care să nu pro­beze contrariul. Noi credem că și când discută intre dânșii, sunt tot­dea­una gata pe scandal și bătaie, dovadă întrunirile de la clubul lor, cari nicî­odată nu sunt pacinice. Dar aceasta­ î pri­vește ; ceea ce voim noi a sta­bili este lipsa putinței de a se menține in acea rezistență legală pe care cu așa de puțină con­­vicție și sinceritate o pronau pe ziua de erî, și care este in așa complectă contradicțiune cu zi­lele și faptele lor de cu o zi inainte. Și, apoi, nici că pot face alt­fel. Pe ce au să baseze lupta lor legală de partid in opoziție in contra partidului la putere ? Precum spun ei pe principiile, pe trecutul lor ? Cuvântul de prin­­cipiu nici ei nu credem să’l poată pronunța fără a rîde ;­cât despre trecutul lor, nu e de dorit nici la dușmani. Toată lumea l’a califi­cat acel trecut; chiar șeful lor, in­­tr’un moment de neexplicabilă re­voltă la un om de obiceiu așa de larg vn a prețuirea faptelor parti­zanilor lui, așa de nepăsător in privința mijloacelor întrebuin­țate, așa de pornit a nu ingră­­di nici unul din apetitele cre­dincioșilor din bandă. Trebue dar să alerge la mijloace nepermise, la scandal, la incercări criminale chiar , neputând căpăta regulat puterea, sunt nevoiți să caute a pune mâna pe dânsa, s’o fure, și vor lucra pururea și intru toate hoțește. Când spun, deci, că se vor purta ca oameni de treabă, nu e copil care să voiască să-i creadă. Toată țara e dorninită in această privință și cei cari sunt răspunzători de ordinea publică veghiază. Atât ne ajunge ca să fim pe deplin liniștiți; nu ve­dem in noua tactică (negreșit fără urmare) ce se prefac că vor s’o inaugureze, de­cât partea co­mică ; aceea domină și este com­plectă căci nu s’a uitat nici cu­vântul de sacrificie, cuvânt ce n’a fost nici odată uitat din donu­­mentele colectiviste. Acum, ce insemnare se poate da acelui cu­vânt, o știe toți. TELEGRAME Serviciu Agenției Române Austro-Ungaria Viena, 11 Decembre. — Presa află din St. Petersburg că noua lege con­tra evreilor va fi publicată la 1 Ianua­rie. Legea oprește de a vinde, de a arenda sau de a hipoteca proprietățile fondate evreilor; ea desființează pri­vilegiul comersanților evrei de a cum­păra pământuri afară din­ teritoriul domiciliului lor. Lucrătorii evrei perd drepturile lor actuale ; creștinii ca și evreii vor fi pedepsiți.*­ș­i cas de vio­lare a legei. — Comisiunea budgetară a aprobat budgetul provisoriu. Ministrul de Fi­nanțe a declarat că el nu poate să se explice incă in privința regularea eta­lonului monetar de­oare­ce câte­va puncte nu sunt incă bine luminate ; o anchetă se va deschide in curând in această privință. — O deputațiune militară prusiană (un căpitan și 4 sub­ofițeri) au sosit din Potsdam, însărcinată de împăratul Wilhelm să arate împăratului Francisc Iosef n­oul cort de campanie. Podlewski, omorîtorul lui Selivers­­toff, se zice că s-ar fi îndreptat spre Austro-Ungaria. Autoritățile au primit ordinul de a exersa cea mai mare su­­praveghiare. Belgia Baixel, 11 Decembre. — Deputațiu­­nile regimentelor prusiane și austro­­ungare ale căror proprietar este Re­gele, au sosit pentru a felicita pe M. S. I pentru a 25-a aniversare a urcărei sale pe tron ; ele au fost primite de Re­gele , serbări, prânzuri și representa­­țiuni de gală s'au dat in onoarea lor; ele vor pleca Duminică. Elveția Berna, 11 Decembre.— Consiliul fe­deral a supus adunărei federale noua­ convențiune de încheiat cu Austro- Ungaria contra epizootiei. D. Welll a fost ales președinte și d. Hauser vice-­ președinte al confederațiunei; d-niî Blaesi președinte și Hom­er vice-pre­­­ședinte al tribunalului federal. Engliteza Londra, 11 Decembre. — D. Parnell­ a plecat spre Cork. Antiparneliștii au publicat un ma­nifest care zice că au fost obligați de­ a depărta pe d. Parnel pentru că fără aceasta el ar fi fost trădători causei irlandeze și că cestiunea «home-riile» ar fi suferit o neisbândă in alegerile­ generale viitoare; partidul va face tot posibilul de a menține alianța cu de­mocrația engleză. — «Agenția Reuter» află din New­ York că s’au dat următoarele fali­mente : Ingalls Company, fabrică de pan­tofi din Boston (pasivul 200.000 do­lari); Scandlin Son, turnătorie din E­vansville (Indiania) (100.000 dolari ;A­­merican­ National Bank of Arkansas City; Dublin, 11 Decembre.—Se desminte știrea după care antipam­eliștii ar fi pus mâna pe birourile ziarului «Uni­ted Ireland.» Cu toată această des­ SÂMBĂTĂ 1 DECEMBRE 1890. ANUNCIURI ȘI INSERTIUNI Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 Reclame pag. III..................1.50 », II . ... 2.00 ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE NEFRANCATE NU SE PRIMESC mințire, se asigură la Londra că d. Bodkin, redactorul ziarului concediat de d. Parnel, a năvălit noaptea din urmă asupra redacției ziarului cu 20 oameni, dar el s’a retras azi după indemnul partisaniilor d-lui Parnel, însoțiți de un portărel. Francia Paris, 11 Decembre.­­ «Echo de Pa­ris» anunță că Generalul Mirabel lucrează la un n­ou regulament asu­pra statului major; după acest regu­lament oficecii de stat major nu vor mai fi de­cât auxiliarii comandamen­telor fără a avea acțiunea dirigentă in afacerile militare ; răspunderea este lăsată cu totul Generalilor. D-nul Freycinet a fost ales membru al Academiei franceze cu 20 de voturi din 37. Senatorul Edmond Lafayett, nepotul Generalului Lafayette a murit. veniturile școalelor de meserii din București (1­1.000) și Iași (6.000). VENITURILE STATULUI Am făcut intr’un număr precedent o dare de seamă despre veniturile Sta­tului provenite din contribuțiunile di­recte și cele indirecte. Vom da pe rând veniturile ce Statul are de la diferitele ministere. Astă­zi dăm veniturile produse de Ministerul Domeniilor Veniturile acestui minister sunt e­­valuate pentru anul viitor la suma de lei 23­ 40.000, adică cu 105.000 in plus asupra evaluărilor anului curent.Vom enumera aci, cum sunt deose­bitele paragrafe ale acestor venituri. S’au inscris cu plus veniturile din: taxe de poduri peste rlurî. Aci spo­rul este de leî 30.900 după contractele lucrătoare , lefile pădurarilor și paznicilor de ho­tare. Aci sporul este de leî 10.800, după contractele cu arendașii , despăgubirile de la însurăței. Aci spo­rul, calculat după mijlocia anilor din urmă, este de 50.000 lei , răscumpărarea dijmei in Dobrogea. Aci sporul este tot de 50.000 lei, cal­culat iarăși după mijlocia încasărilor din ultimii trei ani, bălți. Aci sporul e de 76.500 lei, din cauza arendărei cu preț mai favorabil pe un m­ou period , studăriî. Sporul e de 15.000 lei, de­și in urma administrărei in regie se putea prevedea și mai multe mine și cariere de piatră. Cifra din anul curent era de 35.000 lei. Pentru anul viitor, s-a inscris cifra de 145.000 lei. Acest considerabil spor provine din deschiderea a două carieri m­oi de piatră din Dobrogea, din pu­nerea in exploatare a câtor­va carieri de dincoace de Dunăre, și din exploa­tarea puțurilor de păcură de pe pro­prietățile Statului, venit ce până acum figura in acela al arenzilor de moșii , stabilimentele de băi. Sporul e de 15.000 lei, provenit din desvoltarea crescândă a stabilimentelor de la Că­­limănești-Căciulata, Govora și Lacul­ Sărat , veniturile școalei veterinare din Bu­curești, taxa solvenților de scoalele de agricultură și meserii, și veniturile școalelor de agricultură sunt însumate toate împreună cu un spor de 16.900 lei. S’au inscris cu minus veniturile din: arenzi de moșii și domenii (7.000) ; locațiuni de ecarete și vii (4.000); șanalele Dunării (2.900); arendarea pământului in Dobrogea și taxa pășunatului (220.000). Această scă­dere e provenită din faptul că, in anul trecut, s’au vândut peste 37.500 hec­tare de pământ, cari nu mai pot pro­duce Statului nici un venit, măsuri zecimale (13.000), venitul fondului dăruit de I. Zosima (6.200), din cauză că moșia Surdeasca— Glodăneasca nu se mai arendează, lă­­sându-se pe seama scoalei de agricul­tură și meserii de la Armășești pentru experiența elevilor. Mun­ii priel irlandez Ședință furtunoasă. — Actul al d­oilea in Irlanda.— Avanta­­giile d-lui Parnell. — Mani­festații.—­Prima ciocnire. Noul partid sprijinit de liberali. Cu ședința furtunoasă a partidu­lui irlandez ținută Sâmbăta trecută, s’a terminat primul act al dramei scisiunei partidului irlandez. In mij­locul unor recriminări și vorbe foarte aspre schimbate intre parti­sani d-lui Parnell și ai d-lui Mac Garthy, s’a declarat ruptura pentru moment ireparabilă intre partisanii mai puțini ai celui d’anteiü și cei mai mulți ai celui din urmă. Actul al d­oilea al dramei se va juca acum in Irlanda chiar. Pre­gătirile de luptă au început deja și dintr’o parte și din falta; aceasta va fi in realitate lupta decisivă in­tre cele două fracțiuni. De­și d. Parnell a rămas cu mai pu­țini partizani, totuși e până acum un avantagia, având in posesiune­­ nu numai fondul de dispoziție irlandez, care se urcă la vre o 20,000 de livre sterling­, ci și întregul aparat al A­­gei naționale fiind incă in mi­nile lui. Manifestații din partea clubului național din Dublin, a naționaliști­lor din Cork și numeroase meelin­­guri in districtul Maryborough in favorul fostului șef al partidei ir­landeze au format deja preludiul sosire! d-lui Parnell in Irlanda. întâia încercare de puteri intre Parneliști și anti-parneliști se va face cu ocazia alegerii suplimen­tare ce trebue să se facă in cure­nd pentru cercul Nord-Kilkenny, unde amândouă fracțiunile pun candidați. Nou- alesul șef al antiparneliștilor, Justin Mac Garthy, s-a manifestat deja in camera Comunelor ca șef al partidului irlandez, anunțând că are să propună un vot de neîncre­dere in guvern imediat după rein­­trunirea parlamentului după anul nou, când se va aduce inaintea ca­merei comunelor chestia împreju­rărilor ce au insoțit procesul contra d-lor Dilon si O’Brien. Se cunosc măsurile luate contra acestor șefi ai partidului irlandez, măsuri in urma cărora aceștia au fost nevoiți să se refugieze in America. Noul partid irlandez numără a­­cum 52, va să zică cu 7 mai mulți de­cât număra in primul moment al rupturei , căci se scie că d. Mac Garthy a fost ales cu voturile a 45 deputați irlandezi. Ziarul gladstonian «Daily News» declară acum că partidul liberal e obligat să sprijinească și mai departe Home­rile, fără a se preocupa de cei ce vor urma de acum pe d. Parnell. Eastern

Next