Timpul, martie 1893 (nr. 47-69)
1893-03-02 / nr. 47
AXUL AL CINCISPREZECELEA. — No. 47 EDIȚIA Al TREIA ABONAMENTELE In țară pe un an...........................40 leî B pe 6 luni......................................20 leî „ pe 8 luni..........................................10 lei Pentru streinătate, un an...........................50 lei Redacția și Administrația — 23. STRADA DOAMNEI. 23 — Un exemplar 15 Bani NU ȘTIU CE JOE Se vede că opozițiunea liberală nu se prea încrede în impresiunea pe care au făcut.’o asupra opiniunei publice opintirile oratorice ale dlui Nicolae Fleva în Cameră, căci eri a organizat o a doua întrunire publică în care au luat cuventul alți oratori, printre cari era și șeful semi-recunoscut al partidului, d. Dimitrie Sturdza. De astă dată strma anti-dinastică n’a fost atinsă decât în treacăt și atacurile s-au concentrat mai mult asupra partidului și a miniștrilor conservatori. Unul din oratorii și-a dat chiar toate silințele spre a arăta că roű și fără cale se impută partidului liberal apucături anti-dinastice, căci, «adresându-ne Suveranului, a zis d. Stoicescu, nu facem decât a-1 lumina și a-1 preveni de pericolele la care instituțiunile noastre sunt expuse». Această atitudine a fi amenințătoare, aci mai moderată față cu Coroană, face și ea parte din contradicțiunile în care cad adversarii noștri de un cârd de vreme încoace. Intr’adevĕr e greu, foarte greu, de a urmări pe liberali în diferitele și desele lor transformări. Deunăzi am arătat cum se contrazic ei în modul de a ne ataca pe tărîmul politicei interioare și exterioare; atitudinea pe care aț adoptat-o de un timp încoace față cu Capul Statului bolește prin aceeași lipsă de consecință care denotă o lipsă absolută de busolă politică. Nu trece zi fără ca ziarele liberale să nu impute M. S. Regelui că face o politică personală, că calcă Constituțiunea, că permite guvernului a sugruma libertățile publice și alte multe. In întruniri publice liberalii susțin aceeași teză, chiar în Parlament ne-a fost dat să auzim pe d. Fleva aruncând Coroanei acuzări care au fost spulberate de miniștrii conservatori. Cum se poate explica atunci ca emoratorii aceluiași partid să părăsească de o dată această atitudine și să facă act de dinasticism ? Există oare două curente sau două direcțiuni în sînul opozițiunei liberale? Trebue oare să credem, cum se șoptește, că armata liberală este împărțită în două părți, din care una neregulată, compusă din franctirori ai partidului, atacă Coroana, iar cealaltă regulată, compusă din bărbații de guvernământ, duce campania politică pe o cale normală ce lasă portița deschisă pentru a veni la putere? Dacă este așa, politicianii liberali se înșală amar crezând că țara nu vede jocul lor. Ea știe ce valoare au frazele goale și clișeurile de mii de ori reproduse care alcătuesc vocabularul obicinuit al oratorilor și al gazetarilor opozițiunei. Dinasticismul și anti-dinasticismul intermitent al liberalilor nu mai are trecere, căci toată lumea știe astăzi cât cântărește sau, cum zice francezul, ce qu’il en retourne. Pe noi clatoarele parlamentare sau extra-parlamentare, dinnastice sau anti-dinastice ale nerăbdătorilor noștri adversari ne lasă cu totul nepăsători, pe cât timp avem conștiința că ne îndeplinim datoria către țară. Am dovedit în destul că știm a respecta cu sfințenie instituțiunile și legile, dar vom dovedi la trebuință că știm a impune același respect și adversarilor noștri! Acelora cari luptă contra noastră pe calea legală le vom ține piept pe tărîmul strict constituțional; ceil’alți n’au decât să latre la lună. Oricum ar fi însă este o priveliște din cele mai stranii, de a vedea cum niște adversari ce au pretențiunea de a fi un partid de guvernământ umblă pe pipăite, neavând alt program decât negațiunea și clevetirea, ridicând contra adversarilor săi un munte de acuzări din care naște un șoarece, făcând, în fine, în Parlament, în presă și în întruniri publice o politică de cafenea și de parapeniseală, care arată că nu știu ce vor. TELEGRAME Depeșile lui Cornelius Herz.—Cassele de economie. Paris, 11 Martie. Camera. — D. Lamarzelle (dreapta) cere comunicarea depeșilor de amenințare expediate de Herz diverselor personagii politice. D. Ribot respunde că d. Franqueville ceruse de la arhivele telegrafelor copiile după depețile acestea, dar ele au fost arse acum doui ani pentru a evita îngrămădirea. Dacă aceste copii ar fi existat, ar fi fost comunicate d-lui Franqueville. Incidentul e închis. Camera a votat proiectul asupra caselor de economie. Demisia d-lui Brisson Paris, 11 Martie. Comisiunea de anchetă a decis în unanimitate să nu primească demisiunea d-lui Brisson și să convoace pe d-nii Ribot și Bourgeois pentru a-e întreba asupra măsurilor luate pentru arestarea lui Arton, asupra actelor puse sub sigiliu, asupra extradărei lui Herz și asupra punerei în libertate a d-lui Gottu. Paris, 12 Martie. D. Brisson își menține demisiunea. Starea sănătăței lui, deși nu este îngrijitoare, este totuși destul de gravă. Puștile Loewe. Berlin, 11 Martie. Reichstag. Ministrul de resboiu a declarat ca puștile Loewe sunt niște arme pe cât de bune, pe atât de proprie pentru resboiu și superioare tuturor celoralte ale infanteriei germane. Se poate aștepta viitorul cu o deplină încredere. Budgetul militar a fost adoptat, după propunerea comisiunei. Budgetul resboiului în Englitera. Londra, 11 Martie. Camera Comunelor a discutat budgetul resboiului. Ministrul a declarat că avuse intențiunea să cheme un batalion din Egipt și să-l înlocuias ă cu un batalion al gardei, însă a trebuit să renunțe în urma evenimentelor recente care au probat că era mai mult necisar a se spori garnizoana. îndată ce această trebuință va înceta, va chema un batalion. Proiectele religioase in Ungaria. Budapesta, 11 Martie. Ministrul cultelor a declarat la Cameră că programul guvernului este dictat de logica nemiloasă a faptelor. Toți cei cari nu doresc să se compromită autoritatea Statului trebuie să primească această bază liberală a legei. Guvernul va menține în mod absolut programul. D. Koloman Tisza și Papa Budapesta, 11 Martie. D. Asboth, deputat, a acuzat ori și azi pe d. Koloman Tisza că în timpul guvernului său a cerut, prin mijlocul d-lui de Kalnoky, intervențiunea Papei în alegerile ungare. D. Tisza desmințind în mod categoric acastă aserțiune, deputatul Horvath a cerut președintelui consiliului să se adreseze la d. Kalnoky pentru a alia adevărul. D. Tisza nu ar putea să stea un singur moment ca deputat, dacă acuzația d-lui Asboth se confirmă. Incident turco-austriac Londra, 11 Martie. După mai multe știri din Constantinopole, ziarele anunță că Sultanul a trimis la Symni o comisiune care va face o anchetă în privința dezordinelor recente în timpul cărora soldații turci au pătruns înotelul Austro- Ungariei. Rezultatul alegerilor în Serbia Belgrad, 11 Martie. După informațiunile oficiale, majoritatea guvernamentală la Scupcină va fi probabil de 9 voturi; însă rezultatul definitiv nu se va cunoaște decât poi-mâine, când vor sosi actele. Patru progresiști au fost aleși, printre cari se află și d. Garașanin. Afacerea episcopului Clement Sofia, 11 Martie. Curtea de Casație a decis trimiterea eventuală a episcopului Clement înaintea tribunalelor ordinare, fără ca să fie nevoie de a cere aprobarea autorității eclesiastice superioare sau a ministerului cultelor. împrumutul grecesc Atena, 11 Martie. Ministrul de interne a plecat la Londra pentru a continua negocierile în prința încheierea împrumutului, care este iminentă. Recrutările în Rusia Petersburg. 11 Martie. Legea care modifică regulamentul pentru chemarea recruților sub arme a fost promulgată azi, înrolarea se va efectua la 11 Noembre în loc de 1 Februarie. Tratate comerciale Cetinge. 11 Martie S-au schimbat ratificările pentru tratatul comercial între Muntenegru și Franța. 1 Madrid, 11 Martie. Se asigură că în săptămâna viitoare se va încheia tratatul comercial între Spania și Franța. Domnul Stătescu E interesantă de observat și foarte instructivă atitudinea ce păstrează d-nul E. Stătescu de când guvernul Ion Brătianu a căzut de la putere și, mai ales, de când colectiviștii au început campania lor de agitație prin țară. Partidul liberal a căutat să’l pue în fruntea mișcărilor , ’î-a dat un scaun în Senat, l’a făcut tovarășul de șefie al d-lui D. Sturdza și a așteptat de la d-sa să intre în luptă cu energie, înverșunare. Dar d-nul E. Stătescu s’a ținut și se ține la o parte rece, nepăsător. Pentru ce această indiferență ? Să o punem pe socoteala sănătății sale sdruncinate și trebuinței de odihnă ce simte ? Scuza ar fi bună, dacă d-nul Stătescu ar fi părăsit toate ocupațiile sale, ar fi căut o climă mai caldă și o priveliște mai veselă decât acea a Bucureștiului în timpul crnei. D-sa a stat însă în capitală și, dacă și a menajat glasul în Senat și prin întrunirile publice, unde n’a pus piciorul, în schimb toată lumea sa putut vedea și asculta pledând in numeroasele procese ce a avut de apărat. Nu se poate pretexta că d-nul E. Stătescu a renunțat la politică, căci, în asemenea caz, personalitatea d-sale fiind foarte însemnată, ar fi adus la cunoștința tuturor hotârîrea ce a luat de a nu mai participa la luptele partidelor. D. Stătescu n’a renunțat la politică, nu este bolnav, dar d. Stătescu stă rece, nepăsător față cu agitația întreprinsă de direcțiunea Gogu Cantacuzino—Fleva Sturdza. Neavând destulă putere spre a opri această agitație, d-sa caută prin indiferența, cu care privește evenimentele, să dovedească cum că o desaprobă. D. E. Stătescu simte că venirea liberalilor la putere dacă nu azi chiar mâine ar fi de scurtă durată, ar fi trecătoare, căci ei s’ar întoarce cu toată clica putredă din trecut și fără nici un folos real pentru țară. Dacă din devotament și spirit de disciplină a răbdat multe sub Ion Brătianu, a tolerat multe, astăzi, cu drept cuvânt, se gândește la regenerarea și purificarea colectivităței. Nu voește d. Stătescu nici și ia cuvântul, nici să lupte pentru a da iarăși județele pe mâinile lui Radu Mihai, Dimancea și societăților de exploatare, nedisolvate încă. Apoi de a înțelege că partidul conservator, chiar dacă a nemulțumit pe câțiva, nu a comis greșeli care să legitimeze răsboiul ce au întreprins colectiviștii, și că el trebue dacă nu încurajat de adversari, cel puțin lăsat să săvârșească în liniște înțeleaptă operă de reorganizare făgăduită. Pe cât timp partidul liberal de la 1893 va semăna cu colectivitatea de la 1887, d. E. Stătescu va privi evenimentele rece, nepăsător și nu va deschide gara nici în Senat, nici în întrunirile publice. Elzevir. (Prin fir telegrafic) Ziua a treia.— Depunerile d-lor Ranc, Andrieux, etc.— D-na Cottu.— Mărturisiri sensaționale Paris, 11 Martie. Un jurat întreabă dacă e cu putință a se găsi vreo urmă de cei 300.000 de fr. ceruți de d. Floquet pentru ziare. D de Lesseps răspunde : «Nu știți , sunt de mult timp arestat». D. Ranc depune că se dusese împreună cu d. Clémenceau la d. de Freycinet pentru a căuta să se evite în momentul bulangismului un proces dăunător intereselor Republicii. Nu s-au gândit nici de cum să facă vreo presiune. D. Borié declară că a venit la el un individ să-i ofere 25.000 i. pentru fiecare deputat care ar vota pentru Panama. D. de Lesseps protestă. D. Andrieux depune că Herz i-a dat lista cecurilor ce o comunicase comisiunii de anchetă. Arton n’a voit să-i comunice lista celor 104 deputați în interesul propriei sale siguranțe. D. Andrieux crede că lista d-lui Reinach este autentică. D-na Cottu povestește că, câteva zile după arestarea soțului ei, i s'a făcut propunerea următoare, după cum i s-a spus, din partea d lui Bourgeois: ea ar interveni pe lângă prevenții pentru ca să păstreze secretul și prevențții vor fi puși în libertate. D. Semourg, directorul siguranței generale, care trebuia să o conducă la d. Bourgeois, i-a declarat că punerea în libertate a tuturor persoanelor arestate a devenit imposibilă în urma mărturisirilor d-lui de Lesseps ; dar d. Cottu ar fi achitat, dacă ea ar da câteva documente compromițătoare pentru v ’un deputat din dreapta. Ea a refuzat târgul (vie sensație). D. Somoury neagă că a cerut d-nei Cotto să facă vizita despre care a vorbit; ea însăși a venit la el și i-a cerut să vază pe bărbatul ei. El i-a vorbit de Panama, însă neagă în mod energic că i-a propus vr’un târg. El jură că nu i’a făcut nici o amenințare. D-na Cottu afirmă din nou în mod energic că d Somourg a întrebat-o dacă nu posedă vr’un document compromițător pentru deputații din dreapta (mișcare prelungită). D. Somnoury recunoaște că a cerut, însă numai ca o simplă informație, dacă d. Cottu are ceva privitor la dreapta (vie emoțiune). D. Allain Targe, fost ministru, afirmă că d. de Lesseps l-a amenințat să-l atace prin presă, dacă nu va veni în ajutorul companiei Panama. D de Lesseps neagă: CN (ffi I« MTA Demisia d-lui Bourgeois. — Opinia publică. — Interpelări iminente în Cameră și Senat — D-nii Ribot și Loubet făcuți responsabili. Sensaționala depoziție a d-nei Cottu în ședința de Sâmbăta a Curții cu jurați din Paris, depoziție pe care o reproducem mai sus, a provocat, după cum și era de așteptat, o nouă criză ministerială în Franța. Iată știrile telegrafice pe care le primim în această privință astăzi : Paris, 12 Martie. In urma depoziției de eri a d-lui Semourg, „ Bourgeois ’și-a dat demisiunea. El a adresat d-lui Richot o scrisoare zicând că, această depoziție nu degajează în destul pe ministrul justiției, — precum crede el că e indispensabil, — și nu stabilește, conform adevărului, că ministrul nu a autorizat nici o dată vreun demers pe lângă doamna Gottu, relativ la actele companiei Panama. D. Bourgeois crede dar indispensabil de a-și relua libertatea pentru a distruge ori ce bănuială. MARTΔ2/14 MART ANIUNCII III și INSERȚII: Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 Reclame.................. » „III.......................1,50 II......................2,50 v (In Parts anunciurile se primesc la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse i * . ------- Redacția și Administrația — 23*, STRADA DOAMNEI, 23 — ------- exemplar 15 Bani Miniștrii s’au întrunit In timpu dimineții pentru a examina situațiunea creată prin demisiunea d- lui Bourgeois. Se crede că criza va fi parțială Miniștrii vor încerca sa facă pe d. Bourgeois să revie asupra demisiunii sale. In tot cazul, se va numi un intermir, care va fi probabil d. Develle. Aceasta va permite d-lui Bourgeois să depue înaintea Curții cu jurați și să se explice înaintea Camerii. Incidentul creat eri prin depunerea d-nei Cottu va provoca mâine o interpelare la Cameră. Se prevede că discuțiunea va fi furtunoasă și e imposibă a prezice urmările. Le Matin zice că solidaritatea a legat și leagă pe d. Ribot cu d. Bourgeois. Le Gaulois zice că responsabilitatea ministerială este pusă în joc prin depoziția doamnei Cottu. Cea mai mare parte din ziare judecă în mod sever pe d. Somourg. Mai milte ziare fac pe d. Bourgois responsabil de atitudinea d-lui Somourg. Se consideră de asemenea ca culpabil în mod grav și d. Ribot care, știind că d. Somourg este compromis și cunoscându’i fatele, l-a însărcinat în timpul din urmă cu un serviciu important. Les Débats zice că opiniunea publică indignată și iritată cere lămuriri pe care simpla demisiune a d-lui Bourgeois nu le poate da în destul. D. Semourg și a dat demisiunea din șef al serviciului închisorilor. Comisarul de poliție Nicole a fost revocat. Câteva ziare pretind că la Senat se vor cere explicațiuni asupra atitudinei d-lui Loubet, care, ca șef al d-lui Semourg, era responsabil de acțiunea subordonatului seu. GERMANE Comisia militară —Paragrafele 1 și 2 ale legilor.—Contingentul in timp de pace.—Serviciul de două an .—Al patrulea batalion. O depeșăre a anunțat că comisia militară a Reichstagului german a respins, Vineri, primele de paragrafe ale proiectelor militare germane. Aceste două paragrafe care au dat de discutat comisiei militare aproape trei luni de zile, formează baza proiectelor. Respingându-se ele, proiectele întregi sunt respinse. Și respingându-se de comisie, ele pot fi considerate ca respinse de Reichstag, căci diferitele partide din Reichstag sunt reprezintate și în comisie în aceeași proporție în care sunt și în Reichstag. Paragrafele respinse fixau contingentul de pace al armatei germane de la 1 Octombrie 1893 și până la 31 Martie 1899 la cifra de 492.068 oameni pe an, dimpreună cu subofițerii, și aceasta pe baza serviciului de doui ani — in genere — sub steag. Paragraful al douilea mai dispunea ridicarea numărului batalioanelor de infanterie la 711. In fața acestor proiecte stau mai intéiu propunerile șefului liberal Eugen Richter, care, ca compensație pentru introducerea serviciului activ de doui ani, admitea o sporire a infanteriei numai cu vre o 20 000 de oameni și a rezervei cu 18.000. Aceste propuneri au fost sprijinite și de centru. Cu privire la serviciul activ de doui ani a mai fost o propunere a deputatului național-liberal von Bennigsen, care a cerut ca serviciul de doui ani să fie decretat printr’o lege și sporirea contingentului de pace să meargă alături cu durata serviciului; cu alte cuvinte contingentul sa rămână cel actual, numai, serviciul activ fiind mai scurt, numărul recruților să se sporească in așa măsură ca să nu scadă contingentul. Caracteristic este că, dacă comisia a respins proiectele guvernului, ea n’a făcut o primire mai bună nici propunerilor liberale și liberal-naționale. Toate au fost respinse, majoritatea formându-se când într’o parte, când intr’alta împotriva tuturor propunerilor pe rând. Ce se va întâmpla acum cu proiectele militare? Deocamdată se anunță citirea lor a doua pentru 16 Martie. Se va putea stabili până atunc