Timpul, iulie 1894 (nr. 142-167)
1894-07-01 / nr. 142
i t< JV ANUL AL Ș 5ESPREZECELEA. — No. 142 ABONAMENTELE In țară pe un an.....................» . 40 lei „ pe 6 sud • ...............................20 lei „ pe 3 lud • • • ......................10 lei Pentru streinăate» un an..........................50 lei i* Reacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani EDIȚIA A TREIA VINERI 1/13 * ANUNCIURI și VNSERT ------Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 "eclame...............„ III.................2,50 .............„ n ...... 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Savas, 8 Place de la Bourse f Redacția și Administrația *VI — 23.STRADA DOAMNEI, 23 -Un exemplar 15 Bani In fine, colectiviștii au găsit un argument puternic, o acuzațiune precisă în contra administrațiunei orașului București: acum un an comuna București a făcut un împrumut provizoriu de 10.000 lei pe 6 l/2 la sută și a plătit (după spusa Voinței Naționale) 11/2 la sută prea mult timp de 3 luni. Adică s’a pricinuit o pagubă orașului de 37 de lei și câteva centime ! Voința consacră nu mai puțin de trei articole spre a denunța această risipă a nepriceputei administrațiuni comunale. Să ne ierte cetitorii dacă vom consacra și noi un singur articol spre a da pe față minciunile, reaua credință și nerușinarea autorului acelor articole. „Nici 10.000 lei n’a putut împrumuta Primăria, exclamă Voința, cu o dobândă mai mică de 672 la sută“. Tocmai fiind-că se împrumutai numai 10.000 lei, respundem noi, și numai fiind-că suma împrumutată era mică și pe termen scurt, tocmai de aceea dobânda a fost ceva mai mare. In adever, când împrumuturile sunt mici, când termenul e scurt, când împrumutul e provizoriu, când cel ce s’a împrumutat se poate libera oricând. Lasa de depuneri dă bani cu o dobândă ceva mai mare. Poate redactorul Voinței să ergoteze cât va voi. Așa procedează Casa de depuneri, așa a procedat întotdeauna, așa procedează sub noi și tot așa a procedat sub liberali. Drept dovadă, am adaus că Primăria capitalei a realizat acum câteva zile, la Casa de depuneri, un împrumut de 5 milioane cu 5% dobândă. La aceasta Voința respunde că creditul Primăriei trebue măsurat nu după condițiunile împrumutului de 5 milioane, ci trebue prețuit creditul unei institutiuni după condițiunile în care realizează împrumuturile ei provizorii. Și la această stupiditate Voința adaugă o minciună, zicând : Dacă primăria a împrumutat 5 milioane cu 50 C, este că guvernul prin un act de violență și de escrocherie a impus aceasta Casei de depuneri. Să vedem acum unde este escrocul. Mal íntaiu afirmăm, în modul cel mai categoric, că de la începutul negocierilor pentru împrumutul de 5 milioane și până la sfârșit nu s’a cerut un singur moment de către Casa de depuneri o dobândă mai mare de 5%. Dacă prin presă, cum zice Voința, s’a putut vorbi de 7 ° C, aceasta a fost sau o eroare, sau prin dobândă s’a înțeles și dobânda și amortismentul. Desfidem să ni se dovedească contrariul și putem face apel la membrii din clubul liberal, cari fac parte din consiliul de administrație al Casei de depuneri, ca să afirme dacă aceasta nu este purul adever și dacă guvernul a făcut cea mai mică presiune asupra Casei de depuneri pentru realizarea acelui împrumut. Dacă această probă nu le este suficientă, ci nii de la Voința pot consulta corespondența ce s’a urmat între Primărie și Casa de depuneri, din care vor vedea că nu a pretins un singur moment Casa de depuneri să i se plătească o dobândă mai mare de 5 ° C Escrocheria nu este clar decât din partea redactorului Voinței, care afirmă că guvernul a făcut presiune asupra Casei de depuneri. Dar escrocheria nu se oprește aci. Autorul acelor neadevăruri adaugă că sub liberali împrumuturile chiar provizorii se făceau cu 5 ° C. El citează chiar două împrumuturi din 1886 și anume împrumutul din care s-au cheltuit 19,000 lei pentru holeră și împrumutul de 100.000 lei pentru neajungere de credite. Nu se mulțumește cu afirmarea sa, ci publică o lungă convorbire cu o personalitate din partidul liberal, care a fost membru altă dată în consiliul comunal, și la întrebarea dacă la împrumutul pentru holeră s’a plătit o dobândă de 6x 2 la sută, acel membru marcant din partidul liberal respunde: «Nu, ferească D-zeu. N’am plătit decât 5% pe an». Aceeași declarație o face privitor la împrumutul pentru neajungere de credite. Și la acestea adaugă cu ifos : „Dacă ar fi fost adevărate cele spuse de Timpul sau de celel alte organe conservatoare, ele n’ar fi așteptat 8 ani ca să arate publicului această dovadă de discredit“. Ei bine, toate acestea nu sunt decât o țesătură de minciuni; „dovada de discredit“ există întreagă, presupunând că aceasta ar fi o dovadă de discredit, lucru pe care noi, cari suntem mai indulgenți pentru liberali, nu-l considerăm ca atare. Pentru ambele acele împrumuturi, comuna București a plătit 6 V2 la sută. Pentru a preciza și pentru ca să înlesnim Voinței cercetările sale, îi putem spune că primul din aceste împrumuturi este făcut în virtutea de viziune a consiliului de administrație al Casei de depuneri sub No. 16.863 din 19 Septembrie 1886. Iar cel falt împrumut a fost făcut cu Casa de depuneri la Decembrie 1886 (contractul No. 25.392) tot cu 6 și jumătate la sută. Ce să zicem acum de îndrăsneala acestor oameni cari după ce afirmă asemenea neadevăruri mai au obrazul să scrie : «Cum de nu se desbară ciocoii și ciocoiți de învechitul obiceiu al minciunei . Dar să vedem până unde merg ei cu minciunile lor. Deoarece am criticat noi mai deunăzi în timpul întrebuințarea acestor împrumuturi provizorii făcute de liberali, acel fruntaș liberal, pe care l’a consultat Voința Națională, răspunde, între altele, cu privire la împrumutul de 100 mii de lei pentru neajungere de credite. .... «de vreme ce Timpul nu precisează, se vede că nu-i dă mâna să preciseze și de aceea cred că împrumutul de va fi fost făcut — trebue să privească o cheltuială cu totul extra-ordinară și care nu se putea face decât tot din extra-ordinar, adică prin împrumut.“ Să se observe mai întâiu că noi nici nu făcusem din aceasta un cap de acuzație în contra liberalilor, ci la învinuirea lor că am împrumutat într’un an 10 mii lei pentru ceva cu totul extra-ordinar ca inundațiile, am răspuns că mai greșiți au fost liberalii cari într-un singur an au făcut trei împrumuturi provizorii în suma de 260.000 lei, și între altele pentru cheltueli care nu aveai toate un caracter extra ordinar. Atâta ne-am mărginit a spune. Dar fiindcă Voința ne provoacă și zice că nu ne dă mâna să precizăm, vom preciza întrebuințarea împrumutului de 100.000 lei prin reproducerea a câtorva scurte extracte după votul consiliului comunal de la 11 Noembre 1886. Consiliul discutând asupra propunerii din referatul registrat la No. 37.021 a decis următoarele: A aprobat facerea la Casa de depuneri a unui împrumut provizoriu de 100.000 lei a căruia plată se va prevedea în budgetul anului viitor și în comptul acestui împrumut aprobă să se deschidă următoarele credite: 1- lea. 1000 la art. 87 pentru mobilier la diferite locale și școli. 3000 la art. 41, cheltueli mărunte și spese de cancelarie. 3910,80 la art. 109 pentru repararea bufetului din grădina Cișmegiu. 612 pentru copiști provizorii până la 1 ianuarie 1887. 300 pentru diurna de câte 50 lei pe lună acordată capului de grajd Largias. 1500 pentru lemne de încălzit nefiind suficient mai cu seamă tăiatul lemnelor. 50 pentru a se restitui d-lui Marinescu, fost controlor, diurna care îi s’a reținut pe luna Martie, fiindcă nu avea cal. 80 pentru plata a 2 cupoane din împrumutul de 8 la sută, etc. etc. 2- lea. Să se deschidă un credit suplimentar de lei 5250 cu care să se plătească agiul la costul ferăriei comandată în străinătate pentru grupul de latrine din curtea halei Ghica etc. 3- lea. A aprobat a se trece prin virtrimente suma de lei 11.536, bani 56 de la art. 97 la art 94 din budgetul [ordinar, etc., etc. Iată clar «lucrările cu totul extra-ordinare și care nu se puteau face decât cu extra-ordinar, adică prin împrumut». Prin urmare ați făcut în 1886 trei împrumuturi provizorii cu 6 și jum. la sută și ați întrebuințat banii împrumutați între altele la lucrări care pentru voi sunt extraordinare, ca reparația bufetului de la Cișmegiu și ca spesele de cancelarie! Și tot voi sunteți obraznici și tot voi ne acuzați de rea credință! Asta întrece orice margine. Dar fiindcă ne-ați adus să discutăm aceste fapte, pentru care nici nu ne gândisem a ne acuza, căci ați săvârșit în administrația comunală atâtea fapte mai grave, să relevăm în întrebuințarea împrumutului de 100.000 lei două lucruri care prezintă un oarecare caracter de gravitate, mai intâiu este dovedit prin votul consiliului comunal din 11 Noembrie 1886 că ați făcut virimente. Al douilea, cele mai multe lucrări pentru plata cărora ați deschis credite fiind nu numai angajate, dar și executate, ați făcut unul din actele mai aspru oprite de legea comptabilității: ați angajat lucrări în afară de alocațiunile budgetare. Acum sfârșim întrebându-va cine merită epitetele de mincinoși și de escroci, cu care financiarul de la Podul Turcului și-a presărat articolele ? --------------------------♦------------------------Banchetul miniștrilor englezi Berlin, 10 iulie. Gazeta de Woss află din Londra că banchetul obișnuit al miniștrilor la Mansion House nu va avea loc în acest an din cauză că lord Roseberg a declinat invitația lordului primar pentru 1 August, pentru motiv că afacerile Statului nu ar permite miniștrilor să asiste la banchet. Demisiunea președintelui Camerei spaniole Madrid, 10 Iulie. Președintele Camerei și-a dat demisiunea, fiindcă Camera a votat suspendarea, cu toată opunerea sa, închiderea Parlamentului spaniol Madrid, 11 Iulie. Cortezii au suspendat ședința până în Octombrie. ---------------------------------------------------- TELEGRAME O convenție între Germania și Spania Berlin, 10 iulie. Consiliul federal a declarat eri că aderează la convențiunea cu Spania pentru extrădarea reciprocă a dezertorilor din marina de resboiű. _ Din Camera comunelor Londra, 10 iulie. Sir Grey a declarat la Camera comunelor că rezultă din corespondența asupra Chinei, publicată în 1887, că Rusia se angajase să nu ocupe în nici un caz teritoriul Coreei, dacă ocuparea lui Port Hamilton de către Englezi încetează. Titluri academice In urma răspunsurilor ce am dat Voinței Nationale cu privire la afacerile comunei, credeam că incidentul s’a închis. Dar ne-am înșelat. Cei de la Voința se vede că nu pot trăi decât «ținuți în palme» ; numai așa ne explicăm mania lor de a ne provoca să le zicem mereu pe nume. In numărul ultim, talmudul colectivist, vrând să răspundă desfiderea ce ’î-am aruncat deună zî când ’i-am spus că printre funcționarii de azi ai primăriei capitalei sunt mult mai mulți titrați decât pe timpul liberalilor și că sub regimul conservator se caută ca și copiștii să aibă bacalaureatul, ne face o somațiune în regulă, anume să-i spunem ce titlu academic are intendentul, un comisar și, pareni-se, un sub-comisar comunal ? întrebarea e ridicolă ca toate pe care le fac amploiații lui Zaharia , cu toate acestea, de teamă ca nu cumva, din tăcerea noastră, Voința să conchidă, ca de obiceiu, că guvernul e pe ducă, siliți suntem să respundem și la această arhistupidă somațiune. In două vorbe: intendentul primăriei are absolut același titlu universitar pe temeiul căruia d. Carada a fost numit director al Băncii Naționale; comisarul în chestiune posedă o diplomă echivalentă cu a d-lui Bibescu, iar subcomisarul, pe cât ni s’a spus, are o inscripție mai mult decât savantul Simeon Mihălescu: încheierea ? E simplă de tot: sub «reacționari», intendenții, comisarii și subcomisarii comunali se numesc dintre persoanele din care, sub liberali, se recrutau directorii de bănci, secretarii generali de ministere, etc. Sistemul acesta, pe lângă că face ca treburile comunei să meargă mult mai bine, are și marele avantagiu că pregătește o serie de funcționari din cari își vor recruta liberalii, când vor veni la putere, personalul superior trebuincios diferitelor ramuri de administrație publică. Cu aceste deslușiri credem că am respuns categoric la somațiunea Voinței Naționale. ---------------------------------------------------— Din Parlamentul italian . (Prin filtelgrafie) Roma, 10 Iulie. Cariera a început discuția proiectuluiasupra domiciliului obligator. D. Bonajuto are un ordin de zi suspensiv. C sa iră că are oroare pentru legile de excepțiune, crede că pentru a îmbunătăți țara ar trebui să se înceapă cu disolvarea Camerii. (ilaritate, zgomot, chemare la ordine). Camera respinge cu aproape unanimitate, prin sculare și ședere, ordinul de zi suspensiv. Discuția generală este deschisă. După 8 discursuri, discuția a fost amânată pe mâine. Roma, 11 iulie. Camera continuă discuția proiectului asupra siguranței publice. Președintele anunță că s’a distribuit un proiect modificat de acord cu ministerul și comisiunea. In urma modificărilor introduse, extrema stângă, cu toate că combate proiectul, renunță să facă obstrucțiune. Conform proiectului, relegațiunea într’un domiciliu obligator va fi pronunțată de niște comisiuni provinciale cu oarecare garanții. Comisiunea provincială poate să pronunțe relegațiunea, pentru o perioadă ce nu poate să treacă de 3 ani, în contra persoanelor care ar fi arătat intențiunea să făptuiască vreun atentat în contra organizațiunii sociale și poate să ordone arestarea preventivă a acestor persoane, după un aviz, confirmat de o comisiune de apel. Ministrul de interne va îngriji de executarea acestor deciziuni. Orice asociațiune, al cărei scop ar fi răsturnarea prin violență a organizațiunii sociale, va fi oprită. D. Crispi declară că momentul actual este grav. Societatea trebue să fie apărată in contra oamenilor cari n’au patrie, cari nu admit alt mijloc decât distrugerea întregei organizațiuni politice și sociale. O asemenea situațiune nu s’a văzut să fi existat în trecut. Discuția generală este închisă. Toate ordinele de zi sunt retrase, afară de al d-lui Donati, care zice că: «Camera, ascultând declarațiunile guvernului, trece la discuția pe articole», ordine care este adoptată cu 213 voturi contra 26. Camera votează toate articolele proiectului guvernului și respinge toate amendamentele extremei stânge. Proiectul este adoptat în întregul său cu 188 voturi contra 16. Camiera sa a amânat sine die, pentru vacanțele de vară. Senatul va discuta Marți măsurile financiare. •------------------------------------------------— DIN FRANȚA (Prin fir telegrafic) Legea contra anarhiștilor. — Condamnarea unui ziarist.—Arestări de anarhiști.—Aprobarea legii contra anarhiștilor de comisiunea Camerii. Paris, 10 iulie. Birourile Camerii au numit comisiunea însărcinată să examineze proiectul în contra anarhiștilor. Zece din membrii comisiunii sunt favorabili. Unii fac rezerve asupra substituirii juriului prin tribunal corecțional și asupra suprimării publicității desbaterilor. Un singur membru este ostil. 225 deputați s-au pronunțat pentru proiect și 165 contra. Dintre deputații ostili, unii cer reforma organizațiunii poliției și reforma legii de relegare. D-nu Dupuy a declarat că guvernul va examina împreună cu comisiunea modificările ce se pot face proiectului, pentru ca votul Camerii să fie emis în plină cunoștință de cauză. Camera a adoptat, fără desbateri, după declararea urgenței, convențiunea cu Kamerun. Lyon, 10 iulie. D. Rocher, directorul ziarului«Peuple», arestat cu ocazia tulburărilor de la 25 și 26 iunie, a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru revoltă și ultragiu către agenți. Paris. 10 Iulie Se anunță din Madrid ziarului Temps că s’a arestat la Juniquera un anarhist bănuit că a participat la un complot în contra d-lui Casimir Périer. Cannes, 10 Iulie. Anarhistul italian Salvagni a fost arestat. Paris. 9 Iulie Comisiunea proiectului în contra anarhiștilor a ascultat pe ministru în timp de 2 ceasuri. Ministrul a declarat că guvernul ar primi modificări care nu s’ar atinge de spiritul proiectului, precum și scopul sau. D-sa a cerut în mod formal menținerea articolului 2 relativ la delictul de propagandă. Comisiunea a aprobat proiectul guvernului cu câteva modificări in text. D. Laisserre a fost numit raportor; raportul va fi depus mâine. ■--------------------------♦-------------------------* Marțul ți manevra executată DE trupele diviziei 4-a din garnizona București în zilele de 21, 22 și 23 iunie a. c. Marșul militar și manevra executată de trupele din garnizona București și aparținând diviziei 4-a de infanterie, comandată de d. general J. Lahovari, prezentând un interes deosebit, am căutat a ne procura toate datele necesare din care să reiasă nu numai condițiunile în care s’a executat marșul, dar și modul cum a fost suportat de trupe, mai cu seamă că prin măsurile luate de d. comandant al diviziei se avusese în vedere a se apropia cât mai mult de circumstanțele escepționale în care s’ar găsi trupele într’un răsboiu. Iată datele ce ne-am procurat. S’a considerat că trupele de apărare ale cetăței București sunt instalate la posturile