Timpul, iulie 1894 (nr. 142-167)

1894-07-01 / nr. 142

i t­< JV ANUL AL Ș­ 5E­SPRE­ZECELEA. — No. 142 ABONAMENTELE In țară pe un an.....................» . 40 lei „ pe 6 sud • ...............................20 lei „ pe 3 lu­d • • • ......................10 lei Pentru streinăate» un an..........................50 lei i* Reacția și Administrația — 23, STRADA DOAMNEI, 23 — Un exemplar 15 Bani E­DIȚIA A TREIA VINERI 1/13 * ANUNCIURI și VNSER­T ------­Linia 30 litere petit pag. IV......................0,40 "eclame...............„ III.................2,50 .............„ n ...... 5.— In Paris anunciurile se primesc la Agenția Savas, 8 Place de la Bourse­­ f Redacția și Administrația *VI — 23.STRADA DOAMNEI, 23 -Un exemplar 15 Bani In fine, colectiviștii au­ găsit un argument puternic, o acuzațiune precisă în contra administrațiunei orașului București: acum un an comuna București a făcut un îm­prumut provizoriu de 10.000 lei pe 6 l/2 la sută și a plătit (după spusa Voinței Naționale) 11/2 la sută prea mult timp de 3 luni. Adică s’a pricinuit o pagubă ora­șului de 37 de lei și câte­va cen­time ! Voința consacră nu mai puțin de trei articole spre a denunța această risipă a nepriceputei administra­­țiuni comunale. Să ne ierte cetitorii dacă vom consacra și noi un singur articol spre a da pe față minciunile, reaua credință și nerușinarea autorului acelor articole. „Nici 10.000 lei n’a putut îm­prumuta Primăria, exclamă Voința, cu o dobândă mai mică de 672 la sută“. Tocmai fiind-că se împrumutai­ numai 10.000 lei, respundem noi, și numai fiind-că suma împru­mutată era mică și pe termen scurt, tocmai de aceea dobânda a fost ceva mai mare. In adever, când împrumuturile sunt mici, când ter­menul e scurt, când împrumutul e provizoriu, când cel ce s’a îm­prumutat se poate libera ori­când. Lasa de depuneri dă bani cu o dobândă ceva mai mare. Poate re­dactorul Voinței să ergoteze cât va voi. Așa procedează Casa de depuneri, așa a procedat în­tot­­deauna, așa procedează sub noi și tot așa a procedat sub liberali. Drept dovadă, am adaus că Pri­măria capitalei a realizat acum câte­va zile, la Casa de depuneri, un împrumut de 5 milioane cu 5% dobândă. La aceasta Voința respunde că creditul Primăriei trebue măsurat nu după condițiunile împrumutu­lui de 5 milioane, ci trebue pre­țuit creditul unei institutiuni după condițiunile în care realizează împru­muturile ei provizorii. Și la această stupiditate Voința adaugă o min­ciună, zicând : Dacă primăria a îm­prumutat 5 milioane cu 50­ C, este că guvernul prin un act de vio­lență și de escrocherie a impus aceasta Casei de depuneri. Să vedem acum unde este es­crocul. Mal íntaiu afirmăm, în modul cel mai categoric, că de la înce­putul negocierilor pentru împru­mutul de 5 milioane și până la sfârșit nu s’a cerut un singur mo­ment de către Casa de depuneri o dobândă mai mare de 5%. Dacă prin presă, cum zice Voința, s’a putut vorbi de 7 °­ C, aceasta a fost sau o eroare, sau prin dobândă s’a înțeles și dobânda și amortis­mentul. Desfidem să ni se dovedească contrariul și putem face apel la membrii din clubul liberal, cari fac parte din consiliul de administra­ție al Casei de depuneri, ca să a­­firme dacă aceasta nu este purul adever și dacă guvernul a făcut cea mai mică presiune asupra Ca­sei de depuneri pentru realizarea acelui împrumut. Dacă această probă nu le este suficientă, ci nii de la Voința pot consulta corespondența ce s’a ur­mat între Primărie și Casa de de­puneri, din care vor vedea că nu a pretins un singur moment Casa de depuneri să i se plătească o do­bândă mai mare de 5 °­ C Escrocheria nu este clar de­cât din partea redactorului Voinței, care afirmă că guvernul a făcut presiune asupra Casei de de­puneri. Dar escrocheria nu se oprește aci. Autorul acelor neadevăruri a­­daugă că sub liberali împrumutu­rile chiar provizorii se făceau­ cu 5 °­ C. El citează chiar două împru­muturi din 1886 și anume împru­mutul din care s-au cheltuit 19,000 lei pentru h­oleră și împrumutul de 100.000 lei pentru neajungere de credite. Nu se mulțumește cu afirmarea sa, ci publică o lungă convorbire cu o personalitate din partidul li­beral, care a fost membru altă dată în consiliul comunal, și la întreba­rea dacă la împrumutul pentru h­o­leră s’a plătit o dobândă de 6x­ 2 la sută, acel membru marcant din partidul liberal respunde: «Nu, ferească D-zeu. N’am plă­tit de­cât 5% pe an». Aceeași declarație o face privitor la împrumutul pentru neajungere de credite. Și la acestea adaugă cu ifos : „Dacă ar fi fost adevărate cele spuse de Timpul sau de cele­l­ alte organe conservatoare, ele n’ar fi așteptat 8 ani ca să arate pu­blicului această dovadă de dis­credit“. Ei bine, toate acestea nu sunt de­cât o țesătură de minciuni; „dovada de discredit“ există în­treagă, presupunând că aceasta ar fi o dovadă de discredit, lucru pe care noi, cari suntem mai indul­genți pentru liberali, nu-l conside­răm ca atare. Pentru ambele acele împrumu­turi, comuna București a plătit 6 V2 la sută. Pentru a preciza și pentru ca să înlesnim Voinței cercetările sale, îi putem spune că primul din aceste împrumuturi este făcut în virtutea de viziune a consiliului de adminis­trație al Casei de depuneri sub No. 16.863 din 19 Septembrie 1886. Iar cel falt împrumut a fost făcut cu Casa de depuneri la De­cembrie 1886 (contractul No. 25.392) tot cu 6 și jumătate la sută. Ce să zicem acum de îndrăs­­neala acestor oameni cari după ce afirmă asemenea neadevăruri mai au obrazul să scrie : «Cum de nu se desbară ciocoii și ciocoiț­i de învechitul obiceiu al minciunei . Dar să vedem până unde merg ei cu minciunile lor. De­oare­ce am criticat noi mai deunăzi în timpul întrebuințarea acestor împrumuturi provizorii fă­cute de liberali, acel fruntaș libe­ral, pe care l’a consultat Voința Națională, răspunde, între altele, cu privire la împrumutul de 100 mii de lei pentru neajungere de credite. .... «de vreme ce Timpul nu precisează, se vede că nu-i dă mâna să preciseze și de aceea cred că împrumutul de va fi fost făcut — trebue să privească o chel­tuială cu totul extra-ordinară și care nu se putea face de­cât tot din extra-ordinar, adică prin împrumut.“ Să se observe mai întâiu că noi nici nu făcusem din aceasta un cap de acuzație în contra li­beralilor, ci la învinuirea lor că am împrumutat într’un an 10 mii lei pentru ceva cu totul ex­tra-ordinar ca inundațiile, am răs­puns că mai greșiți au fost libe­ralii cari într-un singur an au făcut trei împrumuturi provizorii în suma de 260.000 lei, și între al­tele pentru cheltueli care nu a­­veai­ toate un caracter extra­ or­dinar. Atâta ne-am mărginit a spune. Dar fiind­că Voința ne provoacă și zice că nu ne dă mâna să preci­zăm, vom preciza întrebuințarea împrumutului de 100.000 lei prin reproducerea a câtor­va scurte ex­tracte după votul consiliului co­munal de la 11 Noembre 1886. Consiliul discutând asupra propunerii din referatul registrat la No. 37.021 a decis următoarele: A aprobat facerea la Casa de depuneri a unui împrumut provizoriu­ de 100.000 lei a căruia plată se va prevedea în bud­getul anului viitor și în comptul acestui împrumut aprobă să se deschidă urmă­toarele credite: 1- lea. 1000 la art. 87 pentru mobilier la diferite locale și școli. 3000 la art. 41, cheltueli mărunte și spese de cancelarie. 3910,80 la art. 109 pentru repararea bufetului din grădina Cișmegiu. 612 pentru copiști provizorii până la 1 ianuarie 1887. 300 pentru diurna de câte 50 lei pe lună acordată capului de grajd Largias. 1500 pentru lemne de încălzit ne­fiind suficient mai cu seamă tăiatul lem­nelor. 50 pentru a se restitui d-lui Marinescu, fost controlor, diurna care îi s’a reți­nut pe luna Martie, fiind­că nu avea cal. 80 pentru plata a 2 cupoane din îm­prumutul de 8 la sută, etc. etc. 2- lea. Să se deschidă un credit supli­mentar de lei 5250 cu care să se plă­tească agiul la costul ferăriei comandată în străinătate pentru grupul de latrine din curtea halei Ghica etc. 3- lea. A aprobat a se trece prin virt­­rimente suma de lei 11.536, bani 56 de la art. 97 la art 94 din budgetul [or­dinar, etc., etc. Iată clar «lucrările cu totul ex­­tra-ordinare și care nu se puteau face de­cât cu extra-ordinar, adică prin împrumut». Prin urmare ați făcut în 1886 trei împrumuturi provizorii cu 6 și jum. la sută și ați întrebuințat banii împrumutați între altele la lucrări care pentru voi sunt ex­­tra­ordinare, ca reparația bufetu­lui de la Cișmegiu și ca spesele de cancelarie! Și tot voi sunteți obraznici și tot voi ne acuzați de rea credință! Asta întrece ori­ce margine. Dar fiind­că ne-ați adus să dis­cutăm aceste fapte, pentru care nici nu ne gândisem a ne acuza, căci ați săvârșit în administrația comunală atâtea fapte mai grave, să relevăm în întrebuințarea îm­prumutului de 100.000 lei două lucruri care prezintă un oare­care caracter de gravitate, mai intâiu este dovedit prin votul consiliu­lui comunal din 11 Noembrie 1886 că ați făcut virimente. Al douilea, cele mai multe lucrări pentru plata cărora ați deschis credite fiind nu numai angajate, dar și executate, ați făcut unul din actele mai aspru oprite de le­gea comptabilității: ați angajat lu­crări în afară de alocațiunile bud­getare. Acum sfârșim întrebându-va cine merită epitetele de mincinoși și de escroci, cu care financiarul de la Podul Turcului și-a presărat articolele ? --------------------------♦------------------------­Banchetul miniștrilor englezi Berlin, 10 iulie. Gazeta de Woss află din Londra că ban­chetul obișnuit al miniștrilor la Mansion House nu va avea loc în acest an din cauză că lord Roseberg a declinat invitația lor­dului primar pentru 1 August, pentru mo­tiv că afacerile Statului nu ar permite mi­niștrilor să asiste la banchet. Demisiunea președintelui Camerei spaniole Madrid, 10 Iulie. Președintele Camerei și-a dat demisiunea, fiind­că Camera a votat suspendarea, cu toată opunerea sa, închiderea Parlamentului spaniol Madrid, 11 Iulie. Cortezii au suspendat ședința până în Octombrie. ----------------------------------------------------­ TELEGRAME O convenție între Germania și Spania Berlin, 10 iulie. Consiliul federal a declarat eri că ade­­rează la convențiunea cu Spania pentru ex­trădarea reciprocă a dezertorilor din marina de resboiű. _ Din Camera comunelor Londra, 10 iulie. Sir Grey a declarat la Camera comunelor că rezultă din corespondența asupra Chinei, publicată în 1887, că Rusia se angajase să nu ocupe în nici un caz teritoriul Coreei, dacă ocuparea lui Port Hamilton de către Englezi încetează. Titluri academice In urma răspunsurilor ce am dat Vo­inț­­ei Nationale cu privire la afacerile co­munei, credeam că incidentul s’a închis. Dar ne-am înșelat. Cei de la Voința se vede că nu pot trăi de­cât «ținuți în palme» ; numai așa ne explicăm mania lor de a ne provoca să le zicem mereu­ pe nume. In număru­l ultim, talmudul colectivist, vrând să răspundă desfiderea ce ’î-am aruncat deună­ zî când ’i-am spus că printre funcționarii de azi ai primăriei capitalei sunt mult mai mulți titrați de­cât pe timpul liberalilor și că sub regi­mul conservator se caută ca și copiștii să aibă bacalaureatul, ne face o soma­­țiune în regulă, anume să-i spunem ce titlu academic are intendentul, un comi­sar și, pareni-se, un sub-comisar co­munal ? întrebarea e ridicolă ca toate pe care le fac amploiații lui Zaharia , cu toate acestea, de teamă ca nu cum­va, din tă­cerea noastră, Voința să conchidă, ca de obiceiu, că guvernul e pe ducă, siliți suntem să respundem și la această ar­­histupidă somațiune. In două vorbe: intendentul primăriei are absolut același titlu universitar pe temeiul căruia d. Carada a fost numit director al Băncii Naționale; comisarul în chestiune posedă o diplomă echiva­lentă cu a d-lui Bib­escu, iar sub­comisa­­rul, pe cât ni s’a spus, are o inscripție mai mult de­cât savantul Simeon Mi­­hălescu: încheierea ? E simplă de tot: sub «reacționari», intendenții, comisarii și sub­comisarii comunali se numesc dintre per­soanele din care, sub liberali, se recru­­tau directorii de bănci, secretarii gene­rali de ministere, etc. Sistemul acesta, pe lângă că face ca treburile comunei să meargă mult mai bine, are și marele avantagiu că pregă­tește o serie de funcționari din cari își vor recruta liberalii, când vor veni la pu­tere, personalul superior trebuincios di­feritelor ramuri de administrație pu­blică. Cu aceste deslușiri credem că am res­­puns categoric la somațiunea Voinței Naționale. ---------------------------------------------------— Din Parlamentul italian . (Prin fil­tel­grafie) Roma, 10 Iulie. Cariera a început discuția proiectului­­asupra domiciliului obligator. D. Bonajuto are un ordin de zi suspensiv. C­ sa iră că are oroare pentru legile de ex­­cepțiune, crede că pentru a îmbunătăți țara ar trebui să se înceapă cu disolvarea Camerii. (ilaritate, zgomot, chemare la or­dine). Camera respinge cu aproape unanimi­tate, prin sculare și ședere, ordinul de zi suspensiv. Discuția generală este deschisă. După 8 discursuri, discuția a fost amânată pe mâine. Roma, 11 iulie. Camera continuă discuția proiectului a­­supra siguranței publice. Președintele anunță că s’a distribuit un proiect modificat de acord cu ministerul și comisiunea. In urma modificărilor introduse, ex­trema stângă, cu toate că combate pro­iectul, renunță să facă obstrucțiune. Conform proiectului, relegațiunea într’un domiciliu­ obligator va fi pronunțată de niște comisiuni provinciale cu oare­care garanții. Comisiunea provincială poate să pronunțe relegațiunea, pentru o perioadă ce nu poate să treacă de 3 ani, în contra persoanelor care ar fi arătat intențiunea să făptuiască vreun atentat în contra or­­ganizațiunii sociale și poate să ordone a­­restarea preventivă a acestor persoane, după un aviz, confirmat de o comisiune de apel. Ministrul de interne va îngriji de executarea acestor deciziuni. Ori­ce asociațiune, al cărei scop ar fi răsturnarea prin violență a organizațiunii sociale, va fi oprită. D. Crispi declară că momentul actual este grav. Societatea trebue să fie apărată in contra oamenilor cari n’au patrie, cari nu admit alt mijloc de­cât distrugerea întregei organizațiuni politice și sociale. O asemenea situațiune nu s’a văzut să fi existat în trecut. Discuția generală este închisă. Toate ordinele de zi sunt retrase, afară de al d-lui Donati, care zice că: «Ca­mera, ascultând declarațiunile guvernului, trece la discuția pe articole», ordine care este adoptată cu 213 voturi contra 26. Camera votează toate articolele proiec­tului guvernului și respinge toate amen­damentele extremei stânge. Proiectul este adoptat în întregul său­ cu 188 voturi contra 16. Camiera sa a amânat sine die, pentru vacanțele de vară. Senatul va discuta Marți măsurile fi­nanciare. •------------------------------------------------— DIN FRANȚA (Prin fir telegrafic) Legea contra anarh­iștilor. — Condam­narea unui ziarist.—Arestări de a­­narh­iști.—Aprobarea legii con­­­­tra anarh­iștilor de comisi­unea Camerii. Paris, 10 iulie. Birourile Camerii au numit comisiunea însărcinată să examineze proiectul în con­tra anarh­iștilor. Zece din membrii comi­­siunii sunt favorabili. Unii fac rezerve a­­supra substituirii juriului prin tribunal corecțional și asupra suprimării publici­tății desbaterilor. Un singur membru este ostil. 225 deputați s-au pronunțat pentru pro­iect și 165 contra. Dintre deputații os­tili, unii cer reforma organizațiunii poliției și reforma legii de relegare. D-nu Dupuy a declarat că guvernul va examina împreună cu comisiunea mo­dificările ce se pot face proiectului, pentru ca votul Camerii să fie emis în plină cu­noștință de cauză. Camera a adoptat, fără desbateri, după declararea urgenței, convențiunea cu Ka­merun. Lyon, 10 iulie. D. Rocher, directorul ziarului«Peuple», arestat cu ocazia tulburărilor de la 25 și 26 iunie, a fost condamnat la 6 luni în­chisoare pentru revoltă și ultragiu către agenți. Paris. 10 Iulie Se anunță din Madrid ziarului Temps că s’a arestat la Juniquera un anarh­ist bănuit că a participat la un complot în contra d-lui Casimir­ Périer. Cannes, 10 Iulie. Anarh­istul italian Salvagni a fost a­­restat. Paris. 9 Iulie Comisiunea proiectului în contra anar­h­iștilor a ascultat pe ministru în timp de 2 ceasuri. Ministrul a declarat că guver­nul ar primi modificări care nu s’ar a­­tinge de spiritul proiectului, precum și scopul sau. D-sa a cerut în mod for­mal menținerea articolului 2 relativ la de­lictul de propagandă. Comisiunea a aprobat proiectul guver­nului cu câte­va modificări in text. D. Laisserre a fost numit raportor; raportul va fi depus mâine. ■--------------------------♦-------------------------* Marțul ți manevra executată DE trupele diviziei 4-a din garni­zona București în zilele de 21, 22 și 23 iunie a. c. Marșul militar și manevra executată de trupele din garnizona București și apar­ținând diviziei 4-a de infanterie, comandată de d. general J. Lahovari, prezentând un interes deosebit, am căutat a ne procura toate datele necesare din care să reiasă nu numai condițiunile în care s’a executat marșul, dar și modul cum a fost suportat de trupe, mai cu seamă că prin măsurile luate de d. comandant al diviziei se avu­sese în vedere a se apropia cât mai mult de circumstanțele escepționale în care s’ar găsi trupele într’un răsboiu. Iată datele ce ne-am procurat. S’a considerat că trupele de apărare ale cetăței București sunt instalate la posturile

Next