Timpul, ianuarie 1896 (nr. 1-23)
1896-01-03 / nr. 1
, AL ÓPT-SPRfe-ZECELEA. — No. 1 NUMER 14 BANI IBOSAMEST ILE e un an.......................................30 lel ie 6 luni.......................................18 lel pe 3 luni.............................................10 lei reinătate, un an. . -1 . - . . 50 lel ris ziarul nostru se lipsește cu 0.20 al, la Agence de jour aux étrangers, [a]beuge, 69 și la tot chioșcurile. DACTIR ȘI ADMINISTRAȚIA Strada Academiei, 16 - lanțul anului îl cari s’a încheat alaltă erîtă un bilanț destul de accit în privința poliției noastre e. El a început găsind partidul rvator în deplină putere și s’a fiind la cârma Satului partiațional-liberal, cine ar fi în drept a crede că imirare atât de ralicată de rej’a produs sau în urma unor a□nî mari prin care adversarii i ar fi provocat o oscilațiune mată în opinia pubică, sau prin li grave comise de guvernul contori una, nici alta. ozițiunea liberală nu isbutisea nici un curent serios în contrară. Agitațiunea pe care o urase în contra legei minelor trefără a lăsa urme simțitoare; gerea liberalilor din Parlament rovocase nici o mișcare în țară ; ;iunea nu prezintă, în fine, nuinormal pentru a face să se ,dă o schimbare de regim. Aci între miniștrii conservatori erau și micile frământări și cercări se produceau în familia n afară de multivatoare remâneau mai ei și se petreceau e unii din membrii partidului, se iviseră, într’adever, incidente tăcute , ca procesul benning și operiri de abuzuri car se impunnor funcționari. Dar guvernul înrăit un singur moment și a l justiției cea mai deplină libertate, fii chiar că s’ar fi pusiin relexa, în cercetarea cam inschizitorială s’a făcut în afacerea de la Galați, urmati* aceste incidente nu se estrânge asupra guvenului care deplinise datoria cu sfințenie, ctind un singur moment pe mele bănuite, cu toate că ele o parte din partidul de la puaceastă atitudine a guvernului viitor nu putea decât să-l încă în fața opiniunii publice rrmă au venit în augurarea popește .Dunăre și prelucitele pe care au dat dovezî netă despre destoinicia regimului pe tărîmul economic și pe star. trte de a exista re cauză pentru a provoca o ideea casi conservator, toate împreusatorizați prevedem că naiva urma a fi în apus afapublice și va prezidt alegerile xAL să se facă pentru noul Paro pozițiunea liberală nu se încă a ajunge la putere, ci ginea a cere ca alegerile să date de un minister de tranare să garanteze lbertatea,- j rol punct îndouios «ra dacă va acorda cabinetului ,ior disolvarea Corpurilor le- De liberal! nici nu era st Cea ei, fiind retrași lui Parro mai reprezintau aici măna_cr> citate legală parlamentară, el conservator putea dar a guverna în liniște cu ST în care avea o majoritate până la Februarie a MT GiTit, când expira monumentului. Dar painiștrii crezut. cu drept avânt că oria lor de a face din ces- Kr~<cărei sau nu a dsolvăreî de încredere din partea • ii salvarea. nt, n’am intrat în restălmăcirî constituționale vorbind de guvern penal, ci am constatat numai o nouă cedare care se experimentează, p prima dată —și de rîndul aci paguba noastră—în materie c cesiunea partim. Cum au g? noștri? In lăuntr descoperă, se lipsesc aspru fără asebire de culoare p publice se respe presa sunt absolut sunt într’o stare ! mai există, dobâiblice a scăzut; ei iman sunt în urcare Ca fapte în conservator a lăs Desvoltarea vetiméntului publialutei, stabilirea fr n^ jure economice și corale pe o bază favorabilă și echitabilă, îmbunătățirea stării țăranului și a clerului mirean, inamovibilitatea magistraturei, opere mărețe și de utilitate de primul rang în materie de lucrări publice, organizarea progresivă a armatei, desăvârșirea lucrărilor de apărare a țerei, etc. In afară, liberalii au găsit România bucurându-se de o situațiune cum n’a avut’o nici o dată până atunci. In fața atitudinei noastre demne , cumpătate în opozițiune și a simațiunei favorabile moștenită de la noi fără muncă, care a fost activitatea liberalilor în cele trei luni ale anului trecut, după ce au venit la putere ? Din prima zi ne au dovedit că i’au învețat nimic de la 1888 încoace. De idei, de program, nici pomeneală. In loc de a se mulțumi că puterea le a căzut în sân din senin și de a se folosi de dânsa pentru a clădi, ei ne vestesc mereu că au de gând să distrugă. In afară fac scuze, launtru se ceartă între dânșii și iau dovada unei stârpiciuni aproape desăvârșite. Goana în administrație, arbitrarul în justiție, favoritismul în armată, prigonirea și rezbunarea în contra adversarilor politici, căpăteala cea mai sfruntată pentru partizanii lor, iată în câteva cuvinte sistemul de guvernământ inaugurat de adversarii noștri. Putem dar zice că bilanțul politic al anului 1895 ne este favorabil, căci am căzut cu demnitate, lăsând în iima noastră o operă bună și trainică pentru țară, pe când protivnicii noștri n’au arătat încă destoincia lor la guvernământ decât prin aptul că au știut să ’și croiască unanimități parlamentare cari au colorît atât de jos nivelul parlamentarismului român, încât țara noastră a ajuns, în această privință, ai pusă în rândul țărilor semi-civiizate ale Orientului. -----------------------------------------------— tui a pune pe tron pe nepotul favoritului tatălui Regelui. deducerea ga afonelor japoneze se va curând.’•* a pune Coreea sub pro"'inite. Engliteza caută unde partizanii ■’ă ’și afirme ca „ seasca p, Doui Cort^. participare la asa”. Răscoala din Cub. Madrid, 11 Ianu^ O depeșă din Havana anunță niște lupte nou favorabile Spaniolilor în provincia Pinamo. Madrid, 12 Ianuarie. Toți miniștrii au fost foarte rezervați cu reporterii ziarelor după consiliul de aseară. Se zice că consiliul a decis trimiterea la Cuba a 10 escadroane de cavalerie, de repartizat în done expedițiuni. Consiliul a renunțat la trimiterea de forțe noui navale. Italienii In Africa Massalah, 12 Ianuarie. Spanii au reînouit atacul lor în contra lui Makalle, dar au fost respinși cu perderi mari. Roma, 12 Ianuarie. Generalul Baratieri telegrafiază că deocamdată este cu neputință de a înainta din Adigrad, fără a compromite operațiunile ulterioare. r JK £*5 or am.ăn Din Camera ungară • Budapesta, 11 Ianuarie. Camera deputaților a respins propunerea d-lui Ugren care tinde să desființeze al douilea an de serviciu al voluntarilor. Wilhelm și Bismarck Berlin. 11 ianuarie. împăratul a trimis o scrisoare autografă foarte grațioasă prințului de Bismarck invitându-l să asiste la serbările de la 18 Ianuarie și rugându-l să descindă la castelul regal. Prințul a fost silit să inor din« această invitațiune. dp «»«<■ [UNK]> Spp.i’ -pfifă R&0* ■ •’ 1- 13r>:/*iA Jk TMEII Proiectat d-lai Pont Montes parturiuat, nascitur ridiculus mus. Citim în Evenimentul, de la taș;, imprimat de astă dată cu cerneală verde: * Suntem fericiți a putea da astăzi, în coloanele Evenimentului, cea dintâia schițare a proiectul de reformă a invotamentului primar, ce va propune în curând în desbaterile Corpurilor legiuitoare -A. P. Poni, ministru de instrucțiune publică. Proiectul de reformă a invătaméntului primar se împarte în două părți : Reforma proiectului (?) în partea didactică și reforma proiectului (1) în partea financiară. In partea didactică proiectul cuprinde în trăsături principale : i) Gratuitatea absolută a învățământului fără distincțiune de străini (1) și de naționalitate (?) 7) întreținerea școalei, adecă plata institutorului direct de către Stat. 3) Construirea în toate comunele rurale și urbane de localuri speciale pentru școli. 4) Egalitatea absolută a învățământului primar la țară, ca și la orașe: singura deosebire admisă este că în unele școli primare rurale, din cauza greutăților locale, cursul va fi predat în cinci ani, în loc de patru. Diploma însă a școalelor urbane ca și rurale conferă aceleași drepturi. 3) înființarea de școli în toate cătunele unde sunt 46 de copii in vârstă de a fregventa școala. 6) Garantarea pozițiunei invețătorilor și institutorilor, cari nu vor mai putea fi dați afără și loviți în pozițiunea lor decât prin decisiunea unui tribunal special, compus din doui membri de la curtea de Apel și un profesor universitar. Al douilea proiect, privitor la partea financiară a reformei, cuprinde înființarea unei case a școalelor. Această casă, pusă sub dirigiarea unui comitet compus din ministrul instrucțiunei publice, din doui delegați ai ministrului și din noții deputați numiți de Cameră, va fi însărcinată de a decide înființarea de școli rurale și urbane, pretutindeni unde se va simți nevoia. Casa școalelor va împrumuta comunelor sumele necesare pentru clădirea de școli, în condițiunile cele mai avantagioase ; ea va avea un drept de control asupra budgetului comunelor, pentru înscrierea în acest budget a anuității ce i se cuvine, va supraveghia și da în întreprindere clădirea diferitelor școli, după anume tipuri, variind după localități. In genere, în comunele urbane, școalele primare vor cuprinde șase odăi : clasa I-a și a II-a având divizionare. In comunele rurale, mai cu seamă în cele muntoase, se va admite și clădirea de școli în vălătuci, insă înalte și spațioase. Casa școalelor va fi alimentată . 1) Dintr’o sumă de 3b milioane, dată cu împrumut de Stat, in termen de șease ani, câte 5 milioane pe an. 2) Din venitul tuturor pământurilor aparținând școalelor, în diferitele comune rurale și urbane. 3) Din toate amenzile școlare impuse atât ........_1„* 1 1 -•!- * î ’ •* - - vitimântuh d • pe ca: școrielur o li* a 1. iriza ia' m ir st Di” a:i.June . :*..rc .ut ie, ..*,-*■ [UNK]» - uimit 3. atoTu! ca [UNK]?•! șoc Situația în Turcia — Prin fir telegrafic — Constantinopol, 11 ianuarie. In urma întrunirea ambasadorilor ce s’a ținut erî, consulii din Alep au primit instrucțiunile lor și vor pleca în curând la Maraș, unde se vor face negocierile. Consiliul de miniștri a discutat chestiunea financiară în ședințe extraordinare. Statul major al diviziei a 8-a, transferat de la Bitlis la Van, a sosit în acest oraș. D.T. Natchovici, ministru al afacerilor străine al Bulgariei, este așteptat mâine. Constantinopol, 12 ianuarie. Din cauza frigului excesiv și al zăpezilor mari, trupele turcești au trebuit să înceteze cu operațiunile lor. Cea mai mare parte s’a retras la Maraș. Această retragere înlesnește reîntărirea insurgenților. Condițiunile turcești de supunere sunt amnistia și predarea șefilor insurgenților. Aceștia cer oarecare garanții pentru viitor. Sofia, 12 ianuarie. Gerantul comisariatului otoman, Nebil bey, prezintând de mai multe ori demisia sa, a fost rechemat. Succesorul șefi nu s-a desemnat încă în mod oficial, dar după informațiuni particulare, se crede că acesta va fi Niazi-bey, fost supus bulgar emigrat. Constantinopol, 13 ianuarie. Flota englezească a părăsit azi Salonicul. O divizie pleacă la Malta sub ordinele amiralului Seymour. Agopeffendi armean catolic, fost funcționar al datoriei publice, a fost numit ajutor al valiului din Scutari. Marele vizir a fost decorat cu ordinul Meritului pentru zelul său și succesele sale. MERCURI 3/15 IAN IN NUMER ANUNCIURI și Linia 30 litere petit pag Reclame......................... In Paris anunciurile lia Havas, 8 Place de la r REDACȚIA ȘI ADM — 16, Strada Aon stitutul Bașotă, școala profesională din Tăutești, etc. Casa școalelor decide, după resursele budgetare ale fiecărei comune dacă această comună poate plăti, integral sau parțial, anuitatea privitoare la împrumutul pentru |idirea școalelor. Ea este suverană pentru a decide toate cazurile de scutire. Budgetul casei școalelor va fi votat în fiecare an de Corpurile legiuitoare. Ambele aceste proiecte sunt astăzi complec scâtuite. Ele vor fi discutate de conîn primele zile ale lunei labiuroul Camerei 1• Acv.n învâțământul, vechea formulă a ,, țel învățământului prints. Printr’ânsul cultura generala uriași în România, și astfel.... etc., ea. — Prin fir telegrafic — aplau’’d Evenimentele din Transvaal Londra, 11 Ianuarie. După consiliul de cabinet de azi, lord Salisbury a acordat o audiență lungă contelui de Hatzfeld, apoi baronului de Courcel. Prințul de Galles a conferit după amiazi cu d. Chamberlain. In ceea ce privește afacerile Transvaalului, Colonial Office asigură că la Pretoria circulă știrea că Jameson și tovarășii săi, trimiși la Natal, au fost predați autorităților engleze. Arestările continuă la Johannesburg. Știrea privitoare la formarea unei a doua escadre navale se confirmă. Agenția Reuter află din Cape-Coast- Castle că prințul Henri de Battenberg s-a întors în acest oraș din cauza unui acces ușor de friguri. Cape-Town, 11 ianuarie. In urma unei recomandațiuni a Companiei Chartered, d-na Robinson publică o proclamațiune destituind pe Jameson din funcțiunile sale de administrator al Mastonaland-ului și numește pe d Newton funcționar imperial, actualminte comisar în Bechuanaland, ca locțiitor al lui Jameson și comisar președinte în teritoriile Inkaning și Mustia. Niște delegați ai Statului liber Orange au fost trimiși în Transvaal pentru a discuta eventualitatea unor J-Lond. Agenția Reuter afla că , gând să facă cunoscut par informațiuni amăuterilor Armeniei, . .. ,s nezuelei. Pretoria Guvernatorul Natalului a conferi cu d. Robinson Soldații bandei lui Jan în Natal și de acolo vor în Englitera. Ofițerii prima peste puțin. Johannesburg, D. Krueger invită pe ce unească și să facă din re toate naționalitățile '’-știe. '*•heritor liu. CharIes - i Transvaal, a fost Bloemfonter, Volkscand-ul a discutat vaalului într’o ședință ext: în Președintele a exprimat privința procedeului A zis că a simțit o satisfaci aflând că d. Chamberlain acest procedeu și că fi bătut. A exprimat speranța că i d-lui Robinson va aduce o clnmcă și echitabilă a acest Pretoria, Azi s’a depus o cerere judiciară pentru confiscaților a C4 de indivizi in plierea insurecțională din distr S’au găsit 100 de revolv cartușe într’un dulap al Farrar, unul din insurgen New York. World publică o telegramă des datată din Cape Town, în procedeul Englitezeî în afar vaalului trebue să fie aprobuite. Dacă cele două Stats acord, pacea universală ap una asigurată. Londra, 1 Standard anunță că o de sosit din Berlin, care zice c împăratului Wilhelm este ex nei iritațiuni momentane des că nu indică de loc o nouă a politicei străine a Germaniei O proclamațiune a guvern vantului acordă o amnistie de care nu se vor bucura in șefii mișcării. O a doua proclamație a d-1 către locuitorii din Johanness o pedeapsă aspră pentru a violat pacea și o clemență n acei cari n’au fost decât r Proclamația condamnă aprile instigatorilor revoltei și arată tristele consecințe. O clamație declară că având i țîțarea presei și modul loru oamenii, cari lazî sunt recent ai revoltei, au prezintat ceri veniului, împiedică pe cetăți meietorii republice! de a ție aceste cereri nemoderate. * Proclamația se termină pi călduros către toți oamenii Standard contată că d. I făcut nici o cerere pentru tratatului actual, acordi ’certei din următori. Ei au raporul consiliului, ținua Bloemson. ud, că descopea . uo .io* x.nemonstreaza existența con piV. fim. în lse în coînra indepen?" - /* hi. Agitația ... . Rand ; ■ [UNK] -on ar face pr de ih. ’ * r*. * t t \ O 0 • - * - ..-... Programul cabinetului l — Prin fir telegrafic Lyon, 12 D. Bourgeois a expus pre binetului la un banchet m dat în onoarea lui. A zis că politica externă consistă în menținerea păcii, justiției și afirmarea nestrămulturilor sale. Remâind credincioasă acest Franța și-a reluat locul séulei tre Puteri și a ajuns să inspiri unversal pentru interesele și sale. Astfel a putut să dea umari care a făcut o alianță randî nestrămutate de sigurat Remâind credincioasă aces de om cinstit, Franța va urma pacinic desvoltarea influenții acțiunei sale menținând pacea închei de iv ■ cs toată nayy sauimel. , gură iih jut V situația,. tare și diplomatic. Fi > Aa poate să privească viitoul ca se ceruesă’v