Timpul, iulie 1898 (nr. 157-166)

1898-07-19 / nr. 157

VNUL AL DOUE-ZECELÉA — No. 157 EDIȚIA A TREIA N NUMÉI^IO BANI ABONAMENTELE ară pe un an......................................30 lei pe 6 luni.....................................18 lei pe 3 luni ................................. 10 lei tru streinătate, un an......................50 lei­n I*a.J*18 ziarul nostru se găsește cu 0,20 b­­eral la Agence de journaux étrangers rue de Maubeuge, 69 și la toate chioșcurile. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA i­nrrții, S­alea Victoriei — 70 DUMINECA 19 (31) IULIE 1898 UN NUMERIO BANI ANUNCIURI­ SI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV ■ •...............o,46 Reclame...................• III ■ • • »,50 » ..........................II • • • ■ • 5.“ In Paris anunciurile se primesc la Agenția­­Havas, 8 Place de la Bourse. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA București, Calea Victoriei — 7. Presa noastră Este incontestabil că la noi presa nu are înrîurirea morala pe care ar trebui s-o aibă într'o țară liberă și democratica ca a noastră. Este chiar adevarat că, în loc de a se mări, această înr­urire a scă­zut în comparație cu ceea ce era în timpul când presa nu era încă liberă. Nu doar că regretăm acele tim­puri , dar constatăm un rol și cer­cetam cauzele. Nu se poate tăgădui că odini­oară ziarele au exercitat în țara noastră o înrîurire adâncă. Cu toate că nu exista libertatea presei, zia­riștii știau să înfrunte primejdia ce-i amenința, prin convingerea și băr­băția lor. Tiparul era supus unui regim strivitor și totuși el aducea reale și însemnate servicii cauzei publice. Pe atunci un ziar făcea să se sdrun­­cine regimele de nedreptate și de apăsare și, redeșteptând sim­țimin­­tele înalte, el devenea o putere ce lupta cu sorți de isbândă în contra împilatorilor. Asta­zi avem deplină libertate de presa, ori­cine își poate exprima părerile prin grati și prin scris, fără a se teme de nimeni. Nume­­rul ziarelor și al cetitorilor s’a în­mulțit, tiparul e mai lesnicios și mai­eftin. Cu toate acestea, presa în genere n’a câștigat mult în putere și în înrîurire morală. Care sunt cauzele? Noi unii credem că sunt două neajunsuri mari în presa noastră: Lip­sa de răspundere și streinismul. Lipsa de răspundere este rezul­tatul desuetudinei în care ați căzut prescripțiunile codului penal în ma­terie de presă. A nu pedepsi delic­tul de presă, achitând sistematic pe acel cari abuzează de libertatea tiparului, este a arunca un fel de dispreț peste ziaristică în genere, este a trata presa ca o instituțiune iresponsabilă, în stare de copilă­rie, lipsită de discernământ. Nimic nu poate fi mai dureros pentru un ziarist care se respectă de­cât această impunitate disprețuitoare care în­josește presa, răpindu-i ori­ce în­semnătate, ori­ce valoare morală. îndată ce organele de publicitate reprezintă ideile unui grup mai mult sau mai puțin numeros de cetățeni, ele râmân niște foi de hârtie care hrănesc într’un mod nesănătos cu­riozitatea unei părți a publicului; presa devine ast­fel o unealtă de zgomot, care asurzește fără a lumina, fără a convinge, un mijloc de spe­culă, o negustorie a tiparului și a condeiului. Al douilea neajuns care n’a exis­tat mai înainte și pe care liberta­tea presei rea înțeleasă ’l-a adus in ziaristica româna, este străinis­mul, desnaționalizarea presei noas­tre. De cât­va timp încoace, o sume­denie de streini, folosindu-se de drep­tul ce legea acordă fie­cărui de a înființa ziare, s’au pus pe ziaristică, nu toate limbile. Ei nu se mărginesc a îndestula curiozitatea conaționalilor lor sta­biliți în țară, informându’i în mod obectiv și imparțial de cele ce se petrec, ci fac politică militantă, sus­ținând une­ori cauze streine și chiar dușmane neamului nostru, insul­tând pe bărbații noștri marcanți­­rîzând de moravurile și de institu­­țiunile noastre. Acesta este un abuz flagrant al ospitalităței și al liber­­tăței presei, care în nici o țară nu este tolerat. Dar chiar în presa română s’au strecurat tot felul de ele:1 streine, care sunt reü­facătoare in rolul însemnat pe care și-­l însu­șesc. Sunt cazuri în care politica zilei, lupta militantă este dusa de streini, la ce patriotism, la ce simțiminte românești te poți aștepta de la ase­menea condotieri ai condeiului, cari astă­zi sunt aci, mâine aiurea, după cum Îi duce vântul și mai ales in­teresul ? Și este de notat că acest soia de oameni duc polemica cea mai vio­lenta, o duc fără răspundere, farâ primejdie, acoperiți fiind prin ano­nimat. Libertatea presei este un drept politic; prin urmare, ea aparține de drept numai Românilor în țara lor. Constituțiunea o zice categoric la art. 5 care glăsuește : «Românii se bucură de libertatea con­științei, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întruni­rilor.» Desfidem să ni se arate o altă țară unde un strein ar putea sa-și permită a scrie vrute și nevrute în privința afacerilor interioare ale țarei care îi dă ospitalitate; și vorbim aci, firește, de acei streini din presă cari abuzează de liber­tatea presei, cari nu servesc inte­resele țerii, cari devin violenți și se erag une­ori în dascăli și că­lăuze a bărbaților noștri politici, pe când în gândul lor ascuns ur­măresc în cele mai multe cazuri interese pur personale. Să păstrăm cu sfințenie libertatea presei, dar să facem tot ce este cu putință pentru a împedeca a­­buzul ei. Aceasta o putem face cu legile existente, cu condițiunea însă ca ele să fie aplicate cu tot dinadinsul. -----------------------Nu­t Shfti----------------------­ TELEGRAME Din Turcia Constantinopol, 29 iulie In urma unei rezerve făcute de toți delegații bondholderilor, garanția datoriei publice pentru învoirea cu Banca Otomană asupra plăților indemnității de resbel rusești, nu s'a aprobat încă. Că etoria împăratului Wilhelm Imper­iul german a sosit.Bergen, 29 iulie Chestia cretană Canea, 29 iulie. Adunarea națională a ales un comitet execu­tiv care, sub președinția d-lui Sphakianakis și cu asistența consulilor, trebue să elaboreze un regulament. Prințul de Bismarck Friedrichsruh, 29 iulie. Starea sănătății prințului de Bismark este satisfacătoare. ---------—-------—­­*«**»*----------------------­ J­egele în l­u­sia — Prin fir telegrafic — Plecarea­­ lu­i Varșovia Asupra plecării Suveranului nostru din Var­șovia, am primit următorul raport oficial te­legrafic : Siverskaia 28 Iulie Oficial. — Plecarea M. Sale Regelui din Varșovia la Petersburg s’a făcut la p ore de dimineață. Ca și la sosire, trupele diviziei a treia a gardei imperiale, eșelonate de la palatul Le­­zenki până aproape de palaturile guvernului, au aclamat in mod viu pe Majestatea Sa pe tot parcursul. La gară, Majestatea Sa a fost primită de prințul Emeritinsky și de au­toritățile civile și militare prezente la sosi­rea Sa. Guvernatorul general a avut atențiunea specială de a aduna pe peronul gării pe toți ofițerii prezenți la Varșovia, cari au făcut campania din 1818 sub ordinele ‘Regelui. Majestatea Sa și Prințul moștenitor, după ce s’au întreținut cu persoanele prezinte, fi­.,u luat rămas bun și s’au urcat în trenul im­­­perial, care fi conduse la Peter­hoff,u­nie sosirea este fixată pentru toui, 1a jefi ore de dimineață. Pagele a­­ conferit prințului Emeritinsky marele cordofn al ordinului Steaua României și­­ i-a oferit portretul său­ împodobit cu pietre prețioase. La Vilna, Majestatea Sa a fost salutată de guvernatorul aghiotant-general Tron­ghy, încon­jurat de autoritățile civile și militau in sunetele n­nului național român.­­Ju­estatea Sa a trecut în revistă garda de onoare înșirată pe peron și apoi a făcut-o să defileze pe dinaintea Lui. După aceea Majestatea Sa s’a întreținut din nou cu diferitele persoane ce i-au fost prezentate. # * * Vizitarea M*etersburgu­lu­i Petersburg, 29 Iulie M. Sa Regele Carol și A. S. R. Prințul moștenitor s’au urcat la 1­6 ore de dimineață pe bordul yachtului imperial Alexandria, care trebuia să-i conducă de la Peterhoff la Pe­tersburg. M. Sa și A. Sa erau urmate de o suită numeroasă. Toate bastimentele pe Neva arboraseră întreaga lor podoabă și erau de­corate în mod minunat. Un public numeros, îngrămădit pe cheiurile pavoazate în mod strălucit, saluta pe M. S. Regele cu aplauze nesfârșite. Printre persoanele prezente care așteptai­ sosirea yachtului imperial la debarcader, se distingea : generalul Adelson, comandantul pieții, d. Kleiges, căpitanul orașului, amiralul Avellan, vice-guvernatorul orașului, și alte notabilități înalte. Garda de onoare era făcută de regimentul de infanterie Krassu-Starkusse. La sosirea yachtului musica a cântat un marș de o­­noare. M. Sa a trecut apoi pe dinaintea frontului Lupelor de onoare, pe când , muzica cânta imnul românesc. După defilarea trupei de onoare, IM. Sa Regele și­­ A. Sa R. Prințul moștenitor s’au dus la catedrala Sf. Petru și Pavel unde au făcut rugăciuni mult timp și au depus coroane prețioase de aur pe mormintele lui­­ Alexandru al II-lea și Alexandru al III-lea, precum și pe mormântul soției lui Alexandru al II-lea, împărăteasa Maria Alexandro­vna. După ce au vizitat curiozitățile capitalei și au făcut o scurtă devoțiune la catedrala Isaac de Kazan. M. Sa și A. Sa R. au făcut o vizită mitropolitului Paladius, la mănăstirea Alexandrovsky. Președintele consiliului de miniștrii d. D. Sturdza, a făcut vizită ambasadorilor. La ora 1 după amiazi s’a dat un dejun de gală la d.­­Rosetti-Solescu, ministrul Ro­mâniei, la care erau invitați miniștrii și suita regală. La­­ p. m. M. La Regele Carol a pri­mit la palatul de iarnă corpul diplomatic și pe reprezentanții orașului. Seara, la 8 ore, s’a dat un prânz la^ la palatul din Peterhoff. Presa rusească publică articole foarte căldu­roase și simpatice în privința vizitei M. S. Regelui Carol. Decorațiuni și a­­ rel­ației Petersburg, 29 iulie împăratul a conferit d-lui D. Sturdza, pre­ședinte al consiliului de miniștri al Româ­niei, ordinul Vulturului Alb. A făcut cadou generalului Vlădescu o tabachere împodobită cu briliante. Toată suita regală a primit do­vezi de înaltă dinstincțiune. D. Rosetti-Solescu a primit ordinul Sfintei Ana de clasa 1-a. Din presa rusa Petersburg, 29 iulie Vorbind de călătoria M. Sale Regelui Carol, Journal de St Petersburg zice: «Joul sosește la Peterhoff M. La Regele României, însoțit de A. S. R. Prințul moș­tenitor, pentru a face o vizită Majestăților Lor Imperia ». Adresăm urările noastre de bună venire Suveranului care, de peste 80 de ani, pre­­sidează cu o așa de Înaltă înțelepciune a­­supra destinelor unul popor amic și unit de aproape cu Rusia prin legături ce au fost create in istorie și prin comunitate de religie și de tradițiuni. Omagiilor ce aducem M. Sale Regelui Carol suntem fericiți să adăugăm acelea către Regina Elisabeta care unește, pe lângă strălucirea diademei, aureola unui ta­lent literar așa de admirat. De asemenea salutăm și sosirea A. S. R. Prințului moștenitor, care prin căsătoria sa este rudă cu familia imperială și care în timpul precedentelor Sale șederi în Rusia a câștigat atâtea simpatii vii. Nu neîndeum­­ că Auguștil Oaspeți al îm­păratului vor găsi, î­i primirea călduroasă ce le va face populația capitalei, o nouă dovadă de sentimentul ce animă „ațiunea rusească și sperăm < vor duce cu El o amintire plăcuta despre șederea lor în Rusia * New-York, 29 Iulie După Journal, voluntarii spanioli de lângă Ponce, în insula Porto Rico, refuză de a asculta și de a lupta in comun cu trupele regulate In contra Americanilor. Newpost News. 29 Iulie Generalul Brooke a plecat la Porto­ Rico cu 119 ofițeri și 5119 oameni. Washington, 29 Iulie Cabinetul a fixat condițiunile de pace ur­mătoare : Cedarea lui Porto-Rico, recunoașterea in­dependenții Cubei, cedarea cel puțin a uneia din insulele Larrone și a unei stațiuni de cărbuni în Filipine. Nu este vorbă de in­demnitate la bani. Nu se va face nici un armistițiu. Cestiunea Filipinelor va fi regulată pro­babil de o comisiune spano americană. Ca­binetul se opune în unanimitate la anexa­rea Filipinelor la Statele­ Unite. Suveranitatea Spaniei în apele Indiilor occidentale și la marea Caraibă trebue să înceteze cu desăvârșire. Statele­ Unite nu­­ iau răspunderea dato­riilor Cubei și Porto-Ricului. Tratele de comerț Intre Cuba, Porto-Rico și cele sa­te părți ale Regatului spaniol se vor anula. New-York, 29 Iulie Orașul Ponce (Porto-Rico) s’a predat Sta­­telor­ Unite. Berna, 29 Iulie Ziarele zic că consiliul federal a înștiin­țat pe Don Carlos, care șcade la Lucerna, că va trebui să părăsească îndată teritoriul elvețian, dacă ar provoca vreo mișcare oare­care în Spania. --------------------- ******----------------------­-mmm Afacerea Dreyfus —Prin fir telegrafic— Paris, 29 iulie De­și procurorul Republicei a declarat judecătorului de instrucție că nu e compe­­tinte în privința plângerea colonelului Picquart în contra maiorului du Paty de Clam, pentru că acesta este un ofițer în activitate, d. Bertulus menține competința sa pentru a instrui afacerea telegramelor semnate «Spe­­ranza», de­oare­ce d-na Pays este ames­tecată în afacerea Picquart; el va face apel, pentru că vrea să urmărească pe Paty de Clam pentru toate falsurile. Procurorul Republicei va face de ase­menea apel pentru a cere incompetința ge­nerală. In ordonanța sa, d. Bertulus se silește să facă să reiasă că maiorul du Paty de Clam a avut relațiuni continue cu maiorul Ester­hazy și că acesta nu putea să ia informa­­țiunile ce a dat publicului în Libre Parole de­cât de la persoane aparținând ministe­rului de resboiü, ceea ce distruge versiunea damei voalate. Ordonanța caută de asemenea să stabi­lească participarea maiorului du Paty de Clam în expediarea telegramelor semnate «Speranza» și adresate colonelului Picquart în Tunis. Paris. 29 iulie Cancelarul Legiunei de onoare a scris d-lui Barbier o scrisoare zicându-i că, con­form statutelor ordinului, demisiunea sa e considerată ca neavenită.­­ag@s- » *

Next