Timpul, aprilie 1924 (nr. 315-336)
1924-04-02 / nr. 315
ANUL al XXIV lea Mo. 315 abonamente . Unu n........................................Lei 800 A f luni..............................................400 3 luni....................................... „ 200 Pentru preoți și învățători intelectuali, funcționari și muncitori se va face o reducere de £ 9 La sută Pentru străinătate atât costul abonamentului cât și costul exemplarului este dublu TELEFON No. 655 SUB DIRECȚIA UNUI COMITET PRIM-REDACTOR I. JOLDEA RÂDULESCU Е Partidul conservator-progresist sărbătorește în fiecare an aniversarea Unirei Basarabiei cu Patria Mumă Anul acesta comemorarea marelui eveniment de la 1918, la care a prezidat d. Alexandru Marghiloman are o importanță pe care toată lumea o simte, iar pentru prietenii și admiratorii d-lui Al. Marghiloman el are și un caracter deosebit, pentru că coincide cu aniversarea de Î0 de ani a omului politic care a legat numele lui de acest măreț act național. Pentru a cinsti această în doită aniversare prietenii și admiratorii d-lui Al. Marghiloman se vor întruni la o cină comună la București, în ziua de 9 Aprilie, la 8 ore seara. Sala în care va avea loc banchetul se va anunța ulterior. înscrierile se primesc până în seara de 4 Aprilie, la șefii organizațiunilor noastre din provincie, iar în Capitală la secretariatul clubului Conservator-progresist, pasagiul imobiliara. Pricinile unei dezorientări -exo-Viața studențiască prezintă aspecte tot mai întunecată. Nu pentru că agitațiile se țin lanț; nu pentru că avem azi un proces al ..studenților complotiști“, și nici pentru că din când în când se sparg câteva geamuri pe ies pe colo la prăvăliile evreești. Toate acestea sunt regretabile, firește. Actele de violență nu aduic niciodată îndreptări; ele pot numai distruge, fără să locuiască. Dar toate violențele pe care le-a înregistrat viața studențiască în ultimul timp, pot avea în cadrul motivării lor elemente de avânt și de generozitate. Nu e locul să intrăm aici în prea multe considerații asupra acestui subiect. Fără să aprobăm nici violențele antisemite, nici comploturile cu deciziuni de asasinate, voim numai să spunem că aceste erori, desigur grave, sunt izolate și nu dau icoana exactă a sufletului tineretului universitar. N’ar fi de desperat. Rătăciri de moment fără consecințe prea serioase, și în orice caz fără consecințe generalizate. Dar ceea ce este mult mai grav, ceea ce trebue să îngrijoreze până la desperare, este dezorientarea care izbucnește din diferite gesturi ale tineretului universitar, dezorientare care denotă o stare sufletească bolnăvicioasă și ne prezintă în locul avântului tineresc și în locul pornirilor setoase spre idealurile naționale, suflete șovăitoare, dibuindu-i și calea și adesea sterpe. Pricinile acestei situații, de cât care nimic nu poate fi mai de des naționale prea perat, nu trebuesc căutate prea de pede, parte. Pricina inițială stă în erorile profesorilor. Catedra a fost prea adesea desconsiderată și umilită de nechemați pe cari îi adusese aciollo politicianismul și cari au continuat să întrebe și în sanctuarul universitar flacăra murdară a mesehinăriei politicianiste. Lipsite de conducătorii lor firești, în calea cea atât de spinoasă a idealului, sufletele tinere au încercat fatal scăderile dezorientării. Și-apoi, — de ce n’am spune-o, precis și hotărât? — e o rea stare materială de la care au pornit și vor mai porni atâtea. Ce au făcut „complotiștii“, ce a făcut studentul Moța, ce ceilalți cari au devastat, cari au întrerupt un congres, ori o reprezentație teatrală, ori o conferință, — toate acestea, fără supăare, ar fi putut să nu fie dacă am fi avut o viață universitară organizată. Să dăm studențimii căminari, cantine și biblioteci. Să-i înlesnim o viață omeniască, să nu irităm că umilințele și lipsurile degradează și rătăcesc. Foamea e rău sfătuitoare Și chiar când nu e luptă câinească pentru o bucată de pâine și pentru un adăpost, cari totuși lipsesc adesea, nu ne poate da decât o generație vlăguită și demoralizată. Mai puține cuvinte mari deci,și mai multă râvnă din partea tuturora pentru a pregăti studențimii altă viață, cu mai puține lipsuri. Atunci dezorientarea se va risipi, și tineretul liniștit va prezenta, chiar în mișcările lui culturale și violente, a] ie as- Politica externă a Franței ° X °Declarația noului cabinet Poincaré Paris: — Noul cabinet a fost constituit astfel: D. Raymond Poincare președinte de consiliu și ministru al afacerilor străine; d. Lefebre • Dubrey justiție; Bes olves, inimne; Francois Marsai finanțe; Maginot, războiu; Bokianowski, marină; Căpuș, Agricultură; Loucheur, Comerț și P. T- T.; Letrocquer, Lucrările Publice; Henri de Jouvenel, Instrucțiune Publică; Daniel Vincent Higiena și Muncă; Loc. col. Fabry, Colonii; Louis Marin, Regiunile eliberate. Noul minister se va prezintă parlamentului Luni dimineața. Locot. col. Fabry noul ministru al Coloniilor este născut în 1876. A făsut studiile militare la Saint-Cyr, apoi la școala de r războiu. In August 1914 la începutul războiului el se găsea la marele stat major al armatei, de aci a fost trecut ca comandant al unui batalion de alpini. Rănit și mutilat, în 1919 a fost numit șef de cabinet al generalului Joffre, în 1919 a fost ales deputat de Sena și a prezintat raporturi asupra legei pentru serviciul miliar de 18 ani. A mai prezintat și un proect asupra organizării generale în armată. A fost și redactor șef la ziarul «Intransigeant». * Paris 31 (Rador). — D-l Poincaré a prezentat Sâmbâtă după amiază pe colaboratorii săi d-lui BVüuibrand. D-l Loucheur a declarat ziariștilor că va lua măsuri pentru ieftinirea celor necesare vieței. D-nii Desclves și Maginot au declarat " că noul guvern va urma politica guvernului precedent în politica externă și internă. D-l Miilerand a felicitat pe d. Poincaré pentru compunerea reușită a ministerului, adăugând că guvernul se poate bizui pe sprijinul și colaborarea sa în scop de a rezolvi în conformitate cu interesele naționale problemele delicate de la ordinea zilei. Consiliul de miniștri a decis în unanimitate să continuie politica externă a guvernului precedent. A decis suprimarea tuturor subsecretariatelor fără excepție. Având în vedere importanța reorganizărei serviciului de aeronautică, din punct de vedere național, s-a hotărât ca d. Laurent Eynac să rămâie la postul său cu titlul de șef de misiune, fără să fie retribuit. D-l Poincaré a scris fiecăruia din cei 14 colaboratori ai săi demisionați, mulțumindu-le pentru bunele servicii. El Millerand a aprobat declarațiunea ministerială, redactată de d. Poincaré și care prevede menținerea tuturor drepturilor Franței și a gajurilor până la tranșarea satisfăcătoare a reparațiunilor, pe care guvernul se va sili să o realizeze prin acorduri internaționale. Guvernul va căuta să întărească uniunea națională prin concentrarea republicanilor. Guvernul actual oferă în această privință o pildă bună. Este foarte straniu felul cum înțelege guvernul să ia măsuri pentru păstrarea ordinei publice. Astfel, în timp ce Sâmbătă seara, la Fundația Carol, nu s’a găsit nici un polițist și nici un jandarm care să împiedice scandalul, despre a cărui plănuire autoritățile au avut cunoștință cu câteva zile mai înainte, ele au avut loc pe străzile din centru adevărate manevre militare. Parcă erau în plină ocupație a Bucureștilor! Detașamente puternice de soldați, comandate de ofițeri în ținută de campanie și cu echipament de război, erau grămădite prin curțile și piețele din preajma căei Victoriei, iar la mici distante, plutoane de infanteriști sau jandarmi pedeștri se dedau pe străzi și pe trotuare, la adevărate demonstrațiuni bruscând publicul, lovindu-i, tactice, gându-i, subt privirile uimite alunate celor mai pașnici cetățeni. Ce însemnează această brutală nesocotire a libertății locuitorilor . De unde dreptul de a fi astfel tratați, când ei n’au făcut absolut nici un act cât de mic, de desordine ? Avea loc în acele momente, o știm, o întrunire politică, a unui partid politic. Erau informate autoritățile că intenționa cineva să facă revoluție ? Și chiar, așa dacă ar fi fost, — ce, nu se poate pune oarecare discrețiune în măsurile pe cari un guvern fricos și odios, le ia pentru paza propriei sale ticăloșii ? Marele mister al existenței Consistă în împrospătarea continui a fondului, prin păstrarea formelor, forme vechi, dar spirit pururea apar*• iată ce este conservatismul. M. EMINESCU Iar brutalități Erori primejdioase ”. Sâmbătă seara s’a petrecut la Fundația Carol I, cu prilejul unei conferințe fără caracter politic, un act reprobabil pe care, suntem siguri, că și inițiatorii ca și executanții, îl vor fi regretat a doua zi. Invitat de o asociație de intelectuali — Institutul economic românesc, — să fie o conferința despre Problema monetară, d-l Aristide Blank a fost împiedicat să vorbească, apoi insultat și lovit, de un grup de studenți cari n’au întâmpinat nici o rezistență din partea celor însărcinați cu menținerea ordinei. Este cu atât mai dureros și mai condamnabil aceasta, cu cât autoritățile știau de scandalul ce se plănuise — căci ele înștiințaseră pe conferențiar, invitându-l să-și amâne disertația, — și cu cât, puțin după aceea, a doua zi chiar, forțe enorme au fost desfășurate pe străzile Capitalei, bruscând lumea și împiedicând-o de a circula, ca și când cine știe ce dușman înspăimântător s’ar fi aflat la porțile cetăței. Dar faptul e reprobabil și din alt punct de vedere. D-l Aristide Blank nu face politică. Și este un om care urma să se pronunțe asupra unor suferințe simțite de întreaga țară, dând soluțiuni practice sau propunând îndreptările unei persoane competente In afară de aceasta, d-l Aristide Blank, care e departe de a mai fi considerat ca un strein sau ca un exponent al rasei, și care s’a identicat perfect cu țara în care s’a născut și a trăit, este un apostol al culturii naționale și unul dintre cei mai mari sprijinitori efectivi ai cauzei materiale studențești. Ne pare rău din suflet, că suferințele și avântul generos al tinerimii noastre universitare, pe care o iubim și o urmărim cu atenție, s’a putut manifesta într'o formă brutală asupra unui om care merita mai putin decât oricine un asemenea tratament, și nădăjduim că, până în cele din urmă, conducătorii studențimii vor parveni să discearnă țintele luptei lor naționale, oprindu-sertele luptei lor naționale, oprindu-se numai la demonstrațiuni morale și numai asupra cauzelor reale ale răsvrătirii lor tinerești. Astfel, ne discredităm inutil și păgubitor în fața străinătății, care are mai mult ca oricând ochii ațintiți asupra noastră, și ne credem o reutație de țară brutală și intolerantă pe care nici un patriot sincer, fie el tânăr sau bătrân, nu credem să o dorească. ----------0X0-------- O nouă lege a proprietatei rurale din Dobrogea PROECTUL ÎNTOCMIT DE D. GH. CIPRIANU ,SUBSECRETAR LA AGRICULTURA D. G. CipaianuL, subsecretar, de Stat al Ministerului de Domenii și Agricultură, a terminat elaborarea unui proiect de lege pentru stabilirea unui nou regim al proprietăților rurale din Dobrogea, —care după regimul turcesc, e de două categorii: proprietăți absolute și proprietăți relative. Cum prin exproprierea făcută până acum nu s’a putut îndestula populația rurală din Cadrilater, s’a alcătuit proiectul de lege, prin care se prevede că moșiile proprietăților absolute, vor fi expropriate lăsându-se numai 100 hectare posesorului, iar moșiile de sub regimul proprietăților relative, vor fi expropriate, lăsându-se proprietarului numai 50 ha. Această lege va fi supusă discuției parlamentului în cursul săptămânei viitoare, ----------0X0--------- Grevele din Anglia Londra, 30. — Astăzi a avut loc o nouă conferință privitoare la greva din, Londra, în care conferință, delegații personalului de la tramvae și omnibuze au fost puși în cunoștință de condițiunile propulse. Dacă acestea vor fi ratificate se va ține mâine o întrunire generală a personalului de transport grevist. Se crede că ei vor accepta condițiunile propuse și ratificate de delegații lor oficiali și astfel Luni va fi restabilit normal traficul tramvaelor și omnibuzelor în Londra. -------oxo-----— Legătură radio-telegrafică între București și Viena Viena, 31 (Rador). — In prezenta ministrului român de la Viena, d. • Mitilineu, a avut loc, la centrala radiotelegrafică, stabilirea legăturei radio-telegrafice dintre România și Austria. Președintele Societăței «Radioaustria», d-1 Pittner a salutat pe ministrul român în mod foarte călduros. D-1 Mitilineu a trimis apoi prima telegramă oficială fără fir la București. ---------0X0--------- Catastrofă în Spania i Paris, 21 (Rador). — Din Sevila se anunță că puntea de peste Guadalquivir s’a prăbușit; sunt 30 de morți și 50 răniți. 2 LEI EXEMPLARUL Tribuna libera Blocul opoziției ---------° X ° • De câțiva ani încoace chestiunea care totdeauna a fost la ordinea zilei și care preocupă în modul cel mai deaproape și mai serios opinia publică de la noi e, desigur, chestiunea de a se ști dacă vreodată se va putea realiza blocul opoziției contra partidului de la guvern. Dacă este în România un om politic care să fi văzut limpede, și cu mult înaintea celorlalți, că țara nu mai poate fi condusă de către un guvern format de un singur partid și că în starea de tranziție și de refacere în care ne aflăm este neapărat nevog de unirea tuturor partidelor și oamenilor cu greutate și cu pricepere din această țară, a fost desigur D. Alex. Marghiloman. Deși d. Marghiloman a fost în timpurile războiului și în cele după război,omul politic cel mai pe nedrept atacat de adversarii politici, totuși d-sa înțelegând lipsa de oamenii capabili și cinstiți de care are nevoie țara, dându-și seama că fără o unire a turtulor nu putem avea înăuntru liniște și în afară autoritate, trecând cu vederea peste toate calomniile și injuriile fifei K’aîn aduși, a întins, adversarilor, o mână prietenoasă și i-a sfătuit să se uneascăi și să lase la o parte — pentru câtăva vreme măcar — patimile politice și interesele personale și să nu se gândească cu toții decât la țaraj și la salvarea ei. Această unire, în parte, s’a părut la un moment dat — în ajunul căderei de la putere a lui Take Ionescu —că ar fi fost posibilă. Intr’adevăr d. Marghiloman merge la Palat și expune M. S. Regelui situația politică internă, și cere puterea în numele a trei partide de opoziție. Țara era fericită de a-și vedea fiii săi în parte înțeleși și hotărâți să lupte și să îndrepte multe din cele ce sunt de îndreptat. Dar vai! M. S. Regele nu s’a bucurat la fel și nu a vrut ca printr’un gest al său să încurajeze gestul a] acestor oameni politici, și a dat puterea tot partidului liberal! Țara s’a întristat, iar blocul opoziției nu a mai ființat, din nenorocire, și în alegeri, în loc să se prezinte ca o forță mare ce ar fi dat foarte mult fie lucru guvernului și de gândit altora, ji’au prezentat separați, fiecare luptând pentru el personal. Rezultatul îl cunoaștem, partidul liberal, prin fraudă, a putut să obție • fi o destul de importantă majoritate și să se menție astfel peste doi ani la putere, fără însă ca în tot acest timp ■ să fi făcut ceva de folos pentru țară. ■ Mai zilele trecute partidele de opoziție ■ sau căutat din nou să se unească, dar ■ ’îmi au reușit. A dus e vina? Nu e locul s’o exa iminez aci. Dar un lucru mă întreb: ■ De ce oamenii politici din a căror taină blocul nu a putut fi înjghebat, nnu au tras încă învățămintele ce în mod natural și normal ar fi trebuit ] să le tragă? j ■ Că dacă liberalii sunt și se vor menține încă la putere este grație tocmai ■ acestui dezacord care există între partidele de opoziție și că deci numai o unire a tuturor ar putea doborâ pe liberali, și aduce la cârma Statului pe oamenii capabili și cinstiți doriți de țară? Nu s’a pătruns încă parte din lumea noastră politică de acest adevăr? ! Oare pentru a z[mulge țara din brațele unei oligarhii atotputernică, pentru a obelva dela o tiranie care mâine va fi mai grea poate, pentru a ne reconstitui finanțele și pentru a da încredere străinătății în noi, ar fi un refort prea mare pentru toți aceia cari unesc respectul libertăței, al legei și al sufragiului universal ? 11 Ar fi un efort prea mare pentru a asigura libertățile elementare și a realiza primele progrese democratice, ■asupra cărora, în principiu, toți oamenii politici din opoziție sunt de acord? Vom termina cu o frumoasă imagină a d-lui Ramsay MacDonald care a spus: „Copii mei vor contempla orizonturi ce ochii mei n’au întrezărit încă, dar vreau, ca cel puțin, să știu că eu am mers până la limita orizontului meu”. ] Să fie o învățătură pentru partea din oamenii noștri politici, această figură oratorică și să nu uite că datorii sunt cu toți să meargă până la limita orizontului lor politic, orizont care se termină cu unirea tuturor și cu salvarea țărei. G. N. B. G. N. B. --------ox-------- Speculațiile asupra schimbului internațional Fraga, 30. — Șoarecek, fost ministru de finanțe, expune în ziarul „Prager Presse” că speculațiunile internaționale, asupra schimbului nu vor putea fi combătute decât prin creearea cu orice preț a unei organizațiuni economice internaționale, financiarmente forte și înglobând și America, spre a preîntâmpina atacurile preparate de speculatori. Cum schimbul dislocat în cele mai multe state continentale, se opune la consolidarea durabilă a Europei, numai un organism de acest fel, destinat a protegui schimburile, ar putea remedia pericolul care rezultă din această stare de lucruri. -------------xxxxx------------ Chestiunea califatului Constantinopol, 31 (Rador). -- La Cairo a avut loc o adunare a conducătorilor mișcărei islamiste, care a hotărât să convoace pentru Martie 1925, la Cairo un congres al tuturor mohamedanilor pentru regularea chestiunei califatului. —-----0X0---------- • Adunarea din Angora exprimă încredere Constantinopol, 21 (Rador). — După desbateri agitate Adunarea Națională din Angora a votat încredere guvernului Ismet Pașa. guvernului * Miercuri 2 Aprilie 1924 REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA - bucurești -Calea Victoriei No 60 (Pasagiul Imobiliara) PySUUTATE si se primește la ADMINISTRAȚIA ZIARULUI ȘI LA TOATE AGENȚIILE DE PUBLICITATE Corespondenta privitoare la Redacție trebue adresată Primului-redactor Manuscrisele nepublicate se ard, domnii autori sunt rugați să-și păstreze copie •—-----55x<5 După 19 ore de desbateri, jurații aduc un verdict negativ Rechizitoriul. Pledoariile La Curtea cu juri au început Sâmbătă la prânz desbaterile complotului studețesc, în fața unei numeroase asistențe. Palatul de justiție era barat de puternice cordoane militare, care țineau în eșec pe studenții în mare număr veniți să manifesteze pentru colegii lor acuzați. Curtea a fost prezidată, de d. Davidoglu, asistenți d-nii judecători de ședință Calmuski și Gh. Popescu. Pe banca acuzării d. Racoviceanu, prim procuror. Jurați i eșiți la sorți au fost d-nii R. Viscol, N. Dumitrescu, Golda Grigore, Ioniță Dinulescu, Scărlătescu N., Petre Anton, Brătulescu Pandele, Năstase Vasile, Constantinescu Ștefan, Stoian Gh., Stanciu R. D., M. Manicatide, Rădulescu N. Șt., Ionescu C. Bordei. ACTUL DE ACUZARE Ordonanța definitivă conchide — pe baza dovezilor adunate atât din interogatoriile inculpaților, cât și din declarațiile martorilor și din actele găsite — că e loc la darea lor în judecată pentru faptele prevăzute de art. 81 al. 2 și 72 al. 1 din c. p. pentru complot în vederea săvârșirei unui atentat și pentru strângerea de materiale și arme în scopul urmărit. După interogatoriile acuzaților, cari dau explicațiuni asupra mișcărrei studențești și desvoltă punctul lor de vedere în «problema evreiască», recunoscând că în lupta lor, nu se dau înapoi de la crimă, eu depus martorii Const. Antoneanu, Elena Ilinoiu, Preotul Ion Moțu și dr. Ion Cătălin, toți favorabil acuzaților. RECHIZITORIUL D. procuror reconsitue pregătirile «complotului», desemnarea studenților cari să execute atentatul, jurământul depus în biserica grecocatolică din Cluj, sarcinele împărțite pentru procurarea revolverelor și a informațiunilor cu privire la persoanele puse pe lista vieții melor. Din toate acestea procurorul de duce că atentatul era organizat și pregătit în toate detaliile. Peste tot duceau în triumf crucea în cârlige. Acuzații erau periculoși ordinei publice, de aceea au și fost arestați. Utilizând diferite piese din doi sarțil atentatului împotriva studentului Vernichescu, petrecut Vineri la Văcărești, apărarea protestează. Se produce un incident cu I. Zelea Codreanu în urma căruia președintele îl evacuiază. In continuare, reprezentantul Parchetului amintește că studenții mei nu i-au lipsit nici sfaturile bune din partea adevăraților ei prieteni, cum este d. Matei Cantacuzino de la Universitatea din Iași. Oricine în țara aceasta, indiferent de naționalitate și credință, găsește un adăpost și o pâine, cu singura condiție, ca purtarea lor să nu aducă nici o încălcare legilor țării. Cine o calcă merită pedeapsa. Cere verdict afirmativ, pentru condamnarea acuzaților. Rechizitoriul care a durat 4 ore, a provocat de câteva ori rumoare în sală, președintele a amenințat cu evacuarea și murmurele au încetat. PLEDOARIILE APARARII După o nouă suspendare de câteva minute, au început pledoariile apărării, la orele 2 din noapte. D. prof. dr. PAULESCU spune în numele profesorilor universitari de la toate cele 4 Universități, a d-lui Cuza și d-sale că procesul de azi nu numai procesul celor acuzați, ci e procesul neamului românesc împotriva unui neam străin. El se aseamănă cu procesul lui Horia, Cloșca și Crișan pentru desrobirea neamului de jugul unguresc și cu lupta lui Tudor Vladimirescu împotriva grecilor. — Achitarea pe care dv. d-lor jurați o veți pronunța ,va însemna epoca de recunoaștere a neamului românesc, iar dacă îi veți condamna, va însemna lugubra robie a neamului nostru. Studenții acuzați nu sunt vinovați, ci sunt expresia simțimintelor unanime a acestui neam și de aceea eu vă rog să-i achitați, căci a face altfel, ar fi să dați o sentință contra neamului. D. PAUL ILIESCU: Acuzarea d-lui prim-procuror nu a fost o acuzare ci o lungă pagină literară de părintească sfătuire și de blândă admonestare și a fost așa tocmai fiindcă acuzarea n’a găsit temeiuri juridice care să condamne pe studenți. Acești băeți au făcut luni de zile la Văcărești, devenit, prin jertfa lor, Seghedinul românesc, fiindcă ei stau acolo pentru lupta de apărare a neamului și religiei noastre contra evreismului care vrea să ne subjuge. Acum ei sunt aduși în sfârșit la judecată, după atâtea chinuri îndurate în închisoarea grea, asupritoare. In afară de aceste ziduri sunt zeci de mii de oameni, cari așteaptă verdictul dv., d-lor jurați, unii veniți cu merinde să aștepte în bivuacuri, opriți de armată, verdictul dv. de achitare, pe care simt consvins că îl veți da, fiindcă așa vă dictează conștiința dv. onestă și liberă de români. ] Eu sunt sigur că conștiința dv. I vă va îndemna să spuneți din a- idânsul sufletului dv. acel. au, la întrebarea dacă studenții acuzați sunt vinovați, acel nu voinicesc,i românesc. Au vorbit apoi d-na Gavrilescu, d-nii Teodorescu, Take Polikrat, Ciopazan și I. Zelea Codreanu, reintrodus pentru apărare, pledoarii care au mai durat până la 6 dimineața. Se luminase de abinerea de ziuă, când președintele a întrebat pe acuzați dacă mai au ceva de adăugat în apărarea lor. Studentul Zelea Codreanu, a spus:• — Admit să fiu pe banca acuzaț jilor, ținut în lanțuri chiar, să sap ț la sare,—dar nu pot tolera să mi se spună mie și colegilor mei de d. . procuror că am fost aduși de gut ler! Declarația aceasta a stârnit unlopot de aplauze, și urale în rândurile studenților din sală, ceea ce a determinat pe președinte să evacueze toată asistența, afară de apărarea și de reprezintanții presei. Ceilalți acuzați nu au mai adaugat nimic apărării avocaților lor. Se declară desbaterile închise. I Deliberarea. Verdictul După ce președintele ordonă scoaterea acuzaților, face legiuitul rezumat al desbaterilor, întreabă pe jurați dacă „sunt luminați“, se citește întrebarea la care au să răspundă «este vinovat»... și în caz afirmativ, dacă acuzații merită circumstanțe ușurătoare și predă dosarul și întrebările primului jurat. Era ora 7 dimineața. Jurații se retrag în camera de deliberare. Emoțiunea domnește în sală. După 15 minute, jurații se reîntorc și primul jurat citește: NU, studentul... este vinovat...,— pentru fiecare acuzat în parte. Președintele ordonă reintroducerea acuzaților și declară că, pe baza verdictului juraților, «Curtea achită pe acuzații C. Zelea - Codreanu, Moța, Radu Mironovici, Hie Gărneață, C. Georgescu și Theodosie Popescu», — și ordonă punerea lor în libertate, dacă nu sunt reținuți, pentru vre-o altă vină. * ’ ! Studenții numiți mai sus au fost reconduși la Văcărești și apoi puși în libertate. Afară studenții veniți să manifesteze au salutat cu urale eșirea avocaților, apărătorilor și juraților -0X0-