Timpul, aprilie 1939 (nr. 687-714)

1939-04-01 / nr. 687

REDACȚIA ți ADMINISTRAȚIA­­ BUCUREȘTI, Strada CONST. MIN­E, 15­­ Redacția și Administrația 3.05.44 Tipog­rafia­ 3.12 23 In țară: ABONAMENTE In străinătate: 350 lei; 3 luni 200 lei tale Internaționale. Pentru bănci, instituții si ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele Încep la 1 si 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită un numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 106­ 366/8 Mai 1937 Proprietar: „TIM­P­U­L" S. A. R. ________Înscria sub No. 202 Trib. Ilfov________ _ Prim-Redactori MIRCEA GRIGORESCU C O carte ---------- de Prof. I. Simionescu ------— Membru al Academiei Române M.J. ~ „1 * T~»_ 1- -• i — 1­­1 . _ De la primele pagini, volumul a­trage atenția. Desfășurarea acțiunii se petrece intr’un sat din Ardeal, iar personagiile sunt numai săteni O asemenea carte, la noi este rară Orașul, cu viața de imitație, adese factice, formează cadrul celor mai multe scrieri literare din ultimele decenii. Figuri palide, reminiscențe din cetirea scrierilor străine, pași șovăelnici, pretențiuni de adânciri psihologice, le caracterizează. Subiec­tele mereu sunt luate din acelaș mediu, adesa prea restrâns, închis, cu atmosferă înăbușitoare. Din fe­ricire sunt și numeroase excepți­uni, la cei cari, tocmai prin aceasta și-au câștigat renume neîndoios Un roman cu acțiunea complexă a satului, numai a satului, cu pu­tere scris, se întâlnește însă de tot rar. Unul din acestea este „Am ple­cat din sat’’. Titlul însuși face să te gândești la părăsirea generală a satului din toate punctele de vedere Deșteaptă duioșia unui adevăr prea obișnuit, deși dureros. Prin romanul d-lui Vlasiu, tră­ești realitatea de mult necunoscută, mai adesea uitată, dintr’o celulă a organismului nostru social. Nu e desfășurarea vieții depline a sate­lor, ca în volumele lui Reynaut, a­­supra țăranului polonez, tocmai prin aceasta poate distins cu premiul Nobel. Pretenția autorului este mai restrânsă, dar și așa țărmuită, des­fășurarea subiectului e pe deplin reușită. Copilul rămas orfan, crește din bunătatea sufletească a unui moș care nu ține î n samă greutatea a­dausă gurilor de acasă. Moșul e o figură pe deplin zugrăvită. Autori­tar față de ai lui, bun cu vitele dar și cu oamenii uneori, restrâns la orizontul de gândire al vieții ar­­haice din care n’a ieșit, neînțelegă­tor pe deplin al unor năzuinți ide­ale, el e represintantul sutelor de mii de săteni, ce nu cunosc de­cât istovitoarea muncă de fiecare zi, le­gată de pământul de care se țin prin străbune rădăcini. D’apoi blân­­­ Con­ti­nu­are în pag. 3-a­­ărți, la noi, se tipăresc, slavă Domnului, îndeajuns. In 1937 s’au trimes Academiei Ro­mâne 6270 volume și broșuri, un număr mai mare bunăoară de­cât cel tipărit în Ungaria (3393 în 1936). Cine se știe însă? In „Buletinul cărții românești”, singura publica­ție bibliografică, care apare lunar, regulat de vre-o 10 ani, nu sunt tre­cute decât cele intrate în librărie. Publicul mare n’are cum afla ceva precis asupra valorii și conținutu­lui lor. Ziarele, cele mai multe, n’au obiceiul referatelor. Nu a apărut încă la noi criticul nepretențios, care să-și ieie sarcina să orienteze publicul cetitor obiectiv, fără închi­narea prieteniilor. Doar autorii cu­noscuți cât se bucură de un vad stabilit. Ce poate însemna recoman­darea făcută de cineva, al cărui cuvânt e crezut, pentru un scriitor tânăr, de valoare, s'a dovedit prin volumul „Fita moartă” de I. Mis­­sir, asupra căruia a atras atenția d. N. Iorga. Nici în doi ani, a a­juns la a treia ediție. Astfel întâmplarea joacă adese­ori rol principal în aflarea cărții bur­e, mai ales al unui începător. Așa a fost cu cartea despre care simt da­toria, pentru emoția ce mi-a pro­curat-o, să scriu alte câte­va rân­duri. In lipsa unei referințe publi­cate, asupra volumului mi-a atras atenția d. Mișu, conducătorul sec­ției cărților românești de la „Car­tea Românească”. E un adevărat li­brar; nu se mulțumește numai să vândă cărțile ce i se cer. Reco­mandă și pe acele cetite de el sau dspre care se informează din discu­țiunile auzite în librărie. Așa ar tre­bui să fie ori­ce librar, care te face să ieși din librărie și cu alte cărți, decât acea dorită. In acest chip mi-a fost dat să ce­tesc volumul „Am plecat din sat", de Ion Vlasiu, apărut în Miron Neagu din Sighișoara, editura Mai ales când e vorba de provincie, ca­pitala rămâne cele mai dese ori mută. Și e nedreaptă. Sădirea pomilor In parcul Andronache din apropierea Capitalei străjerii au împlinit ori tradiția sădirii pomilor. Un dejun vesel... ^dar și multă voie bună la lucrul Gang Kai Shek pregătește un contra-atac pe frontul de nord al Chinei TOKIO, 30 (Rador).­­ Ziarele anunță subt titluri mari că mareșalul Ciang Kai Shek are de gând să des­­lănțuiască un contra-atac pe frontul din­ nordul Chinei. Atacul ar urma să se dea pe frontul din Lunghai, la Lianfu și în apropiere de Suiyuan. Prin acest atac s-ar urmări sco­puri politice, pentru a se întări în­crederea altor state în forța de rezistență militară a Chinei. In felul acesta Gang Kai Shek spe­ră să poată găsi noi prieteni. Cercurile militare din Tokio se în­doiesc foarte mult că mareșalul Ciang Kai Shek ar dispune de miș­­cele loacde necesare pentru a despănțui o acțiune de anvergură. UNA AERIANĂ PARIS-BELGRAD­­BUCUREȘTI A FOST ÎNTRERUPTA Guvernul iugoslav a refuzat să prelungea­scă convenția aeriană cu Franța PARIS, 30 (dela corespondentul nostru).­­ Linia aeriană Paris-Bel­­grad-București exploatată de so­cietatea „Air France” va fi între­ruptă cu începere de mâine, deoa­rece guvernul iugoslav a refuzat să prelungească convenția aeriană cu Franța. Acest acord expiră pe ziua de 1 Aprilie. 100 miliarde lei costă echiparea armatei teritoriale etmleze LONDRA. 30. — „Daily Ex­press” socoate că echiparea ar­matei teritoriale britanice, ca­re va fi pusă pe picior de răs­boiu, va costa 50 milioane lire sterline. VIZITA LADY-EI STANLEY -0 conferință la Radio -0 conferință la Acade­mia Comercială Textele în pagina 3. Lady Maureen Stanley și d. N. Caranfil Nava-școală „Mircea în drum spre țară HAMBURG, 30 (Rador).­­ Cu­ ■prilejul plecării din port a vasului școliIA „Mircea”, vice­ amiralul Wolff, șeful marinei de răsboiu din Oficiului Ham­burg, a adresat­­ Căpitanului de vas Roman­, comandantul lui „Mircea", o telegramă cu ură­rile cele m­ai­ bune pentru ofi­țeri, și echipagiu. Căpitanul Roman a răspuns mulțumind pentru urări și pen­tru buna primire făcută româ­nilor și a urpt prosperitate ma­rinei de răsboiu germane și continuarea unor legături strân­se cu marina română. A­CORDUL ..I­­V . economic între F­RANȚA ȘI ROMÂNIA a fost parafat Semnarea lui va avea Isc­azi­­a Paris in cadrul unei solemn­i­t­ă­t­i Prin acord se deschid României însemnate posibilități de export PARIS, 30 (prin telefon dela corespondentul nostru). — Acordul comercial și de plăti încheiat între Franța și România a fost parafat astăzi. Mâine Vineri, la ora 12 și un sfert, va avea loc solemnitatea sem­nării lui, în cadrul unei ceremonii deosebite. Va asista și d. Georges Bonnet, ministrul de externe al Franței, care va rosti cu acest pri­lej o cuvântare. Din partea Româ­niei, acordul va fi semnat de d. am­basador Gheorghe Tătărescu. In ce privește conținutul acor­dului, precizăm următoarele: va­loarea lui se ridică la 600 milioa­ne franci francezi iar durata lui este de un an. Prin acest acord, România va exporta în Franța 490.000 tone de BENZINA și a­­nume 400.000 tone în Franța și 90.000 tone în Algeria. Apoi: 50 mii tone ulei mineral și 20.000 tone de petrol lampant. Dacă se ține seama că toată cantitatea de produse petrolifere rafinate admisă la import în Fran­ța este de 500.000 tone, se vede că România obține maximum, prin acordul acesta. Mai departe acordul prevede că se suprimă taxa de import pe po­rumb, care era de 32 fr. pentru chintal. Cantitatea de porumb ro­mânesc admisă la import în Fran­ța va fi de 800.000 chintale. Taxele de import la lemn se re­duc simțitor. Cota românească va fi de 40.000 toise.­ Pentru toate produsele vândute în Franța, plata se va face în de­vize libere. In schimb, România va importa din Franța: automobile și piese de schimb pentru automobile, motoa­re, fier și oțeluri, produse farma­ceutice, lână, fire de bumbac, ma­terii colorante și uleiuri volatile (pentru fabricarea parfumurilor). H. B. AU FOST DISTRUSE DE INCENDIU ȘASE FILME IN VALOARE DE 90 MILIOANE LEI PARIS. 30. — Am telegrafiat că, zilele trecute, un incendiu a dis­trus studioul cinematografic de la Saint-Cloud, de lângă Paris. Patru oameni au fost carbonizați și șase filme au fost prefăcute în cenușe Pelicula de celuloid, pe care se fac filmele, este una din materiile cele mai inflamabile. Astfel, ca flăcările să devoreze cele câteva mii de me­­tri de peliculă, nu le-a trebuit de­cât nouă minute. In afară de paguba materială, ce o reprezintă filmele arse, mai este și paguba artistică. Unul din filme, este opera cunoscutului regizor Gre­ville, „Cinci zile de groază”. încă două scene mai trebuiau turnate, pentru a fi gata. Filmul a costat a­­proape trei milioane franci. Alt film distrus, este „Dușumeaua vacilor” cu comicul Noel-Noel. Deasemeni mai trebuia puțin spre a fi terminat filmul „Pământul pa­­nicei”, dacă nu ar fi intervenit flăcă­rile să-l mistuie. „Cartierul Latin’’, trebuia să constituie succesul acestei stagiuni la Paris ca și „Dunărea albastră”, amândouă căzute pradă focului. D. Herriot nu va candida la preșe­dinția Repuiblicei Franceze PARIS, 30. — D. Edouard Her­riot a confirmat că nu va candida la președinția republicii, chiar dacă vor fi mai multe scrutine. lată-l pe d. Paul Briot, băcanul din Dijon, care candidează la președin­ția Republicii franceze,bineînțeles fără vreo șansă! O nuntă în lumea starurilor Clark Gabie și Carola Lombard sau căsătorit NEW­ YORK. 30. — Din King­­mans (Arizona) se anunță că Clark Gabie și Carola Lombard s'au căsătorit. Miercuri seara, Clark Gabie divorțase­ acum trei săptămâni, iar Carola Lom­bard este fosta soție a lui Wil­liam Powell. „Italia nu­ are de gând sâ rămână prizonieră în Mediterana — a declarat Ducele într'o cuvântare rosti­tă ori în Calabria Cuvântarea este inter­­pretată ca un prim răspuns dat d-lui Da­­ladier. Telegrama în pagina 9 Conversațiile ungaro-slovace au fost întrerupte — Revendicările terito­riale formulate de slo­vaci au fost respinse de unguri. — Delegații slovaci au întrerupt conversațiile pentru a cere nouă in­strucțiuni la Bratis­lava. Telegramele în p­agina 11 Hidroavionul „Y­ankee Clipper” a făcut primul zbor cu pasageri între America și Europa LISABONA, 30 (Tel. part.). Transatlanticul sulrător „Yankee Clipper“ al companiei aeriene ame­ricane „Panamerican Airways“, traversat în condiții admirabile ocea­a­nul. Hidroavionul decolat de la Balti­more spre a efectua primul sbor cu pasageri între America și Europa, a amerisat la Lisabona la ora 16 și 12 minute. Raidul făcut de ,,gigantul” sbu­­rător prin insulele Azore, Lisabo­na spre Franța, a inaugurat cu succes cursele comerciale regulate organizate de compania americană. „Yankee Clipper" a efectuat a 156 traversare a oceanului. Până „Yankee Clipper”, în zbor franceze și 96 „raiduri transatlan­­tice“. Hidroavionul are la bord 36_ pa­sageri. Capacitatea sa este însă mult mai mare. Pe distanțe scurte, aparatul poate transporta 74 per­soane, iar pentru etape lungi pot lua loc la bord 40 persoane, în compartimente de dormit. Reușita acestui sbor a stimulat și companiile europene de naviga­ție aeriană. „Imperial Airways“ va face o încercare similară cu u­n hidroavion de 24 tone, iar compa­­nile germane nu așteaptă decât au­torizația guvernului american spre a inaugura o linie aeriană transat­lantică, în prezent au fost făcute 69 tra­­s De la Lisabona, hidroavionul „Can­­versări de către avioane comercia­­­ kee Clipper“ își va lua sborul spre­le germane, engleze, americane și Franța. Politica internațională D­upă discursul d-lui Da­ladier ecourile Cuvântarea d-lui Daladier, primul ministru al Franțeii, for­mează obiectul comentariilor ample în presa internațională și în cercurile politice și diplomatice. PRESA FRANCEZA aprobă, în unanimitate declarațiile pri­mului ministru. Ecoul pe care cuvântarea l-a găsit în opinia publică fran­ceză este rezumat de „Le Journal“ care declară că Franța nu re­fuză negocierile ce ar tinde la examinarea revendicărilor legi­time, dar ea nu ar putea să admită ca cineva să-și impună ce­­­­rin­ța sa. LA ROMA, discursul a fost publicat într-un lung rezumat Ziarele se abțin, deocamdată, de la orice comentar. Titlurile și subtitlurile arată că presa italiană vede în cuvântarea d-lui Da­ladier „intransigența Franței față de revendicările italiene“. Du­cele a plecat în Calabria unde va rămâne până la sfârșitul săp­tămânii. Până atunci e puțin probabil ca guvernul italian să ia atitudine față de declarațiile d-lui Daladier. BERLINUL pare a aștepta, la rândul său, precizarea atitudi­nei italiene și păstrează deocamdată o extremă rezervă. Ziarele germane acordă un spațiu foarte redus dărilor de seamă asupra cuvântării d-lui Daladier. Comentariile presei germane constată că „Franța nu îndrăznește să ia o inițiativă“. cou.In schimb, LA LONDRA, cuvântarea a găsit un puternic .­„Times“ subliniază, de pildă, că „D. Daladier a vorbit ca un om­­ sigur de el și de țara sa“, iar oficiosul „Daily Telegraph“ constată că „există un punct in care dorința de pace a națiu­nilor se întâlnește cu acela de a menține libertatea lor“ și că „acest punct a fost atins de către Franța și Marea Britanie“. LA WASHINGTON discursul a găsit de asemenea „călduroase aprobări“, cum arată o telegramă „Rado­“. Atât cercurile gu­vernului cât și presa americană consideră cuvântarea d-lui Da­ladier ca reprezentând o doctrină la care trebuie să se ralieze toate națiunile pacifice. In fine, LA VARȘOVIA, discursul a provocat, după cum arată corespondentul agenției „Havas“ „­un viu interes". Oficiosul ,Gazeta Polska" comentează discursul în sensul că Franța, unită și tare, este gata să lupte cu armele pentru drepturile sale și pentru onoarea sa națională. Dorind însă pacea, ea este gata să asculte cu atenție propunerile italiene. Misterul asasinatului din bulev. Ferdinand Casa crimei: bd. Ferdinand 49 — Reportajul în p­ag. 7 — O importanta expunere a d-lui dr. Funk, ministrul economiei Reich­­­ului despre acordul co­mercial germano-român și însemnătatea lui pentru economia ce­lor două țări. 1 * . D. Funk socotește necesar să se continue contvorbirile privitoa­­­­­­re la încheierea unor acorduri economice filtre Reich, Franță și Anglia. r ’.y t. X' r­s ■ ,.

Next