Timpul, august 1940 (nr. 1167-1197)

1940-08-01 / nr. 1167

5m/1 KS-îst 91 ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, strada CONST. MILLE, 15 TELEFON- IRedactta Si Administrația 3,0544 _­­ i Tipografia 3.42 23 I ABONAMENT« In țară: i ta străinătate! i­- ... . . . I Tariful In funcțiuni iS 7P °,­­ tini I de convențiile poș-350 1 1, 3 luni 200 lei I tale internaționale. Pentru bănci, Instituții ?i­adiții publice 1000 lei an­ual Abonamentele incep la 1 ?i 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită In numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Proprietar: „TIMPUL“ S. A. R. înscris sub No. 202 Trib. Ilfov­­*"• Prim-Redactor: MIRCEA GRIGORESCU Pe marginea războiului , așteptarea zilelor hotărâtoa­re ale ciocnirii între Germania și Italia, se Anglia, desfă­șoară în lumea întreagă o activitate intensă de pregătire, de fixare a po­zițiilor, de prevenire a viitoare­le conflicte sau p­osiblităților acorduri tată câteva aspecte ale acestor miș­cări continui. Relațiile Japoniei cu Anglia și cu Statele Unite sunt urmărite cu viu interes în presa mondială. In deosebi, se crede că Statele U­­nite sunt decise a pune in acțiune „cât mai multe mijloace de presiune”, spre a-și asigura piețele din Extre­mul Orient și dominarea Pacificului. „Pravda” crede că Statele Unite au adoptat această atitudine îndemnate de poziția pe care o reprezintă noul guvern japonez, care, pare hotărât să adopte politica Axei. Grija războiului este subliniată și în rezoluțiile și moțiunea de la Hava­na. Conferința panamericană nu s’a ocupat numai de problema importan­tă a transferării posibile de suvera­nitate în legătură cu coloniile țărilor neamericane, problemă rezolvată prin stabilirea unei convenții și a unui act care fixează principiile conducă­toare in această materie, dar și de calea ce trebue urmată pentru apăra­rea teritoriului republicilor și a con­tinentului Întreg „dacă nevoia unei acțiuni devine atât­ de urgentă încât acțiunea nu ar putea fi întârziată”, precum și de „activitatea desfășurată de străinătate contra organismelor naționale”. In ceea ce privește acțiunea indi­viduală sau colectivă a statelor ame­ricane, conferința de la Havaii a votat o clauză potrivit căreia „repu­­­blicile americane vor putea să lucre­ze individual sau colectiv pentru a­­părarea teritoriului lor și al conti­nentului întreg, oricare ar fi modul pe care il vor considera potrivit pen­tru a face aceasta”. Interpretarea dată acestei prevederi arată că, prin ea, „America­ latină consimte ca Sta­tele Unite să ia asupra lor sarcina de a apăra, la nevoe, Întregul conti­nent american”. Examinând rezoluțiile conferinței panamericane, corespondentul agen­ției D.N.B. reține pe cea referitoare la obligația fiecărui guvern american ca, „în scopul menținerii păcii și se­curității in emisfera occidentală”, să ia, pe teritoriul său, toate măsurile pe care le va socoti necesare, „mă­suri contra oricărei activități condu­se, sprijinite sau tolerate de guverne, grupări sau indivizi străini și suscep­tibile să aducă vătămare instituțiilor locale, să producă tulburări in viața politică a țărilor americane, sau să modifice dreptul liber și guvernului democratic prin suveran ai mijloace de presiune, de propagandă, de ame­nințări, etc.”. Consacrând comentarii amănunțite conferinței panamericane de la Hava­na, „Berliner Boersen Zeitung” trage concluzia că, in America, Marea Bri­tanie este considerată ca o putere „pe­ducă”, a cărei moștenire se Îm­parte. In Marea Britanie, guvernul ia noul măsuri menite „să înlesnească co­merțul neutru cinstit strângând blocujul și evitând recurgerea inuti­lă la marină”. In acest sens, d. Dal­ton, ministrul războiului economic, a făcut o serie de declarații, ocupâ­ndu­­se atent de chestiunea petrolului im­portat de Spania din America și ex­punând regulile pe cari le consideră necesare de urmat pentru a suprave­ghea destinația mărfurilor și provi­­niiilor pe cari și le aduc țările neutre. Cu grija de a nu împiedeca „aprovi­zionarea Spaniei cu petrolul necesar consumației interne”, dar și cu sco­pul de a împiedeca trecerea lui In Germania, d. Dalton a arătat impor­tanța certificatelor cari să garanteze Încărcăturile, orice încărcătură necer­tifictă putând fi sechestrată. Tot in seria pregătirilor și grijilor Marei Britanii se semnalează din Ottawa expunerea făcută de d. Howe, ministrul munițiilor și aprovizionării, asupra progreselor realizate de mo­bilizarea industriilor de război cana­diene, cari produc azi, pe zi„ cca 600 unități motorizate, cu tendința de a mări această cifră, în timp ce uzine­le aviației canadiene vor produce, la începutul anului 1941, cca 90 avioane complete pe săptămână. Aceeași ex­punere a comunicat planurile cana­diene de a produce un tanc complet pe fiecare zi și de a termina, până la sfârșitul anului, construcția a 28 vase antisubmarine și a 5 culegătoare de mine. Atacurile aviației germane și acți­unile vedetelor torpiloare utilizate de marina germană continuă operațiuni­le lor contra coastelor engleze. La rându-i, aviația engleză dă replică. Eli nu s’a semnalat totuși nici o nouă bătălie de proporții decisive. I Cuirasa­tul italian „Cavour” In Consiliul de miniștri de eti­vi GIGURTU și MANOILESCU au înfățișat rezul­tatele călătoriei in străinătate Si a discutat apoi calea cea mai potrivită pentru realizarea practică a nouei orientări politice a țării COMUNICAT­E cu Ducele Mussolini și Contele Consiliul de Miniștri Întrunit Ciano, Ministrul de Externe al I- sub președinția d-lui Prim-Minis­­taliei­­tru inginer Ion Gigurtu, la orele In acest expozeu cei doi trimiși 18 a ascultat o expunere amă­ ai României au înfățișat renii t a­­nunțită făcută de domnul Preșe­­tele convorbirilor avute în străi­­binte al Consiliului de Miniștri și nătate ca și satisfacțiunea de mo­­demnul Ministru al Afacerilor dar cum ele s’au desfășurat, pen. Străine asupra călătoriei d-lor și tru interesul țării, conversațiunilor cu caracter poli- Consiliul de Miniștri a discutat t­e avute cu Fuhrerul Cancelar ,- apoi calea cea mai potrivită pe A­­dolf Hitler și Ministrul Afacerilor tru realizarea practică a nouei o­ Străine al Germaniei, Von Rlle­rientări politice a țării,­bentrop la Berchtesgaden, pre- Consiliul de Miniștri a luat sfâr­­turi și asupra întâlnirii de la Roma și­ la orele 20,45. Printr’im Decret-Lege semnat eri de M. S. Regele A luat ființă Casa Centrală de Asigu­rări a avocaților din ROMÂNIA In pagina 6-a publicăm textul D­ecretului-Lege pentru organizarea funcționarea Casei Centrale de asigurări a avocaților din România, întoc­mi mit de d. prof. Ion V. Gruia, ministrul justiției și semnat de M. S. Regele. Principalele prevederi ale acestui Decret-Lege sunt: — Sunt membrii de drept ai Casei toți avocații stagiari, avocații defini­tivi și apărătorii, regulat înscriși in Corpul avocaților care practică în mod efectiv avocatura. — Membrii Casei devin pensionari: a) la vârsta minimă de 60 ani și b) după o practică profesională efectivă de 35 ani. — Alimentarea fondurilor se face din: a) averea Casei de pensiuni a avocaților; b) 85 la sută din venitul net al timbrelor de pledoarie; c) ve­nitul timbrului special înființat asu­pra tuturor lucrărilor de Drept și publicațiilor cu caracter juridic; d) cotizațiile avocaților stagiari, defini­tivi și apărătorilor; e) cota de 5 la sută din onorariile minimale pentru acte de notariat; f) pensiile rămase neîncasate și perimate; g) reținerile de 10 la sută din salariile funcționa­rilor Casei Centrale de asigurări, al Uniunii Barourilor și al Barourilor; h) venitul produs prin capitalurilor mobiliare și fructificarea imobiliare; î) donațiuni, legate și orice alte ve­nituri; f) o cotă de 10 la sută venitul net al timbrului judiciar.din CASA M.S. REGELUI COMUNICAT Nr. 58 Mareșalatul Curții Regale face cunoscut următoarele: In dimineața zilei de 10 Iulie a. e. Majestatea Sa Regele a primit In audiență de lucru pe: D. Ion Gigurtu, Președintele Con­siliului de Miniștri, I­. General Adj. Gheorghe Mihail, Vice Președintele Consiliului de Miniștri, D. Dr. Victor Gomoiu, Ministrul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, D. Ion V. Gruia, Ministrul Jus­tiției, București, 30 Iulie 1940. Toți funcționarii publici vor primi un concediu de 15 zile, prin rotație Președinția Consiliului de mi­niștri anunță: Consiliul de Miniștri prin Jurnalul Nr. 1902 din ședința de la 30 Iu­lie a. c. a hotărât să se acorde tuturor func­ționarilor publici de la autoritățile de Județ și Comună, Stat, un concediu de odihnă de 15 zile prin rotație. immii iiimitimimimiuiiiniiiiiimmii iii Vremuri grele Campanie adunarea resturilor de hârtie, metale și sticle in Turcia ISTANBUL SO (Rador). — Cu omul a Însărcinat Banca de stat SUMR să organizeze strângerea resturilor de hârtii, a metalelor vechi, a sticlelor goale, cârpelor și oaselor. La Istanbul, aceste resturi, ca­re până acum erau aruncate in Mare, vor fi pe viitor adunate și Întrebuințate. J­O­I ANUL IVî AUGUST 1940 1167 Citiți Timpul Familiei TIMPUL PENTRU TOȚI Cu mai bună revistă romaneasca Fondator: Grigore Gafenea 'IM, ■ ------- -■ V­1­g=& „INDEPENDENTA NOASTRA POLITICA $1 ECONOMICA VA FI ABSOLUTA. IN NOUL SISTEM SUD - EST EUROPEAN“ a declarat d. prof. Mihail Manoilescu, miniștrii­ afacerilor străine. In expunerea­ făcută eri presei de pre­căsătoria la SALZBURG și ROMA Guvernul crede și afirmă că bunelor sale intenții fată de problema minorităților prin a sosit momentul să facă dovada vecini și ar SCHIMBUL dori să rezolve DE POPULAȚIE Relațiile economice cu Axa.­Rezolvarea problemei evreești D. prof. Mihail Manoilescu, mi­nistrul afacerilor străine, a făcut, ori seară, presei, următoarele declarații: In legătură cu vizita în Ger­mania și Italia. . N . D. prim-ministru și cu mine am­ avut, atât în Germania c­ât și în­ Italia, o foarte bună primire, nu numai în ceea ce privește formele exterioare — pline de cordialitate și de atenție — ci și în ceea ce privește­ înțelegerea deplină pentru țara noa­stră, pentru poziția­ ei de azi și pen­tru starea sufletească a poporului nostru în aceste vremuri grele. Am constatat la cei doi conducă­­tori supremi ai politicei Axei satis­facția pentru orientarea nouă a Ro­mâniei. Fuhrerul și Ducele s’au in­teresat cu o vădită simpatie de toa­te aspectele vieții noastre naționale. Pentru noi, acest interes este deo­sebit de prețios, deoarece constitue izvorul tuturor acțiunilor vigoare menite ca — în cadrul politic pe cale de a fi creat aici în Orientul Euro­pei — să asigure României o viață pașnică și prosperă. INDEPENDENTA POLI­TICA $1 INDEPENDEN­TA ECONOMICA In mod special țin să subliniez că, prin contrast cu atâtea legen­de absurde și interesate, liberta­tea de a decide asupra destinelor noastre ne rămâne întreagă. In­dependența noastră politică, pre­cum și independența noastră eco­nomică vor fi absolute în noul sistem sud-est european în deve­nire. Pentru a ilustra în chip con­cret acest respect al puterilor Axei pentru independența popoa­relor din Orientul Europei, este destul să spunem că atât la Berchtesgaden cât și la Roma­­ni ............................. limmiiiiiiiiimiiiimmiiimiiiimumiiimi s’a vădit In modul cel mai clar concepția conform căreia Româ­nia urmează să se organizeze sin­gură In toate sectoarele sale eco­nomice, cu propriul său capital, cu propriii săi muncitori de toate specialitățile și cu propriii săi teh­nicieni, aceasta fiind însăși condiția unei dezvoltări din ce în ce mai frumoase a puterilor noas­tre naționale de creațiune. LEGATURILE ECONO­MICE CU AXA Departe de poveștile despre cuce­ rirea și acapararea noastră econo­mică, pe cari unii iscoditori pripiți le-au răspândit atâta timp, puterile Axei nu au altă intențiune decât de a deveni clienții noștri cei mai buni și furnizorii noștri cei mai căutați. Mai mult decât atât, chiar dacă noi am voi — cum este înțelept și firesc să voim — ca în anumite domenii, în cari avem experiență prea puți­­nă, să intervină ingineri și alți spe­cialiști din țările Axei, nu l-am că­păta decât cu foarte mare greutate și în chip cu totul excepționali, ce­darea unor astfel de specialiști co­n­stituind un adevărat sacrificiu pen­tru aceste țări în care viața pulsea­ză cu atâta intensitate. D. MIHAIL MANOULESCU uiumniunii iiniiujirumiftinumnimmit Recoltarea fructe­lor sălbatece, NORVEGIA in OSLO­SO (Rador). — Cores­pondentul agenției Stefani trans­mite: In Norvegia s’a organizat o intensă campanie in scopul de a se mobiliza populația, mai ales femeile și copiii, pentru recolta­rea fructelor sălbatice din pă­duri, spre a se face din ele con­serve în vederea femei apropiate, Camera Com­unelor a ținut ori ședință secretă pentru a discuta politica externă LONDRA, 30 diferite întrebări, externă. In prealabil, a avut loc o vie dis­cuție pentru a se hotărî dacă se face sau nu ședință secretă. In cele din urmă, s-a atras atenția asupra prezen­ței publicului în sala de ședințe și s-a hotărît, cu 200 de voturi contra 109, să se ordone publicului de a pă­răsi sala. Acest vot echivalează cu o hotărâre de a se ține ședință secretă. D. Churchill depusese o moțiune p­rin care propunea ședință secretă, s­temă, dar el adăugase că guvernul nu va încerca să influențeze Camera asupra acestei chestiuni și că miniștrii nu vor lua parte la discuție, așa încât Ca­­­mera se va putea pronunța în deplină libertate. Primul ministru a adăugat că d. Butler, subsecretar de stat, va face­­ declarații cu privire la politica ei (Rador).­­ După ce membrii guvernului au răspuns la Camera Comunelor a discutat în ședință secretă politica Eri au pornit la drum primele colonii de vară ale școlarilor bucureșteni, întârziate din cauza vremii și a evenimentelor. De la ferestrele vagoanelor corjții din Sectorul III Albastru își iau rămas bun Pace, dar cu dreptatea românească Pe de altă parte, grija de căpe­­tenie a puterilor Axei este păstra­rea păcii în Balcani și in această grije cele două mari State cari stau astăzi în fruntea umanității, se întâlnesc pe acelaș drum cu noi. Voim pacea, dar pacea cu drep­tatea românească. Dorim să se știe atât înlăuntru cât mai ales in afară, că întâmplări și situații de felul acelora pe cari le-a trăit Ro­mânia în ultimul timp și cari s’au datorit unor împrejurări cu totul unice și particulare, nu se vor mai repeta niciodată. Românii știu să se în­cline, când trebue. In fa­ța exigențelor păcii, dar când anumite limite sunt depășite știu să pornea­scă și pe celălalt drum. In ceea ce privește problema de care o anumită presă străină s’a o­cupat cu obsedantă stăruință In timpul din urmă, deformându-i ca­racterul și dimensiunile, și anume problema unei destinderi generale în Orientul Europei și în speri­v între noi și vecinii noștri Unguri și Bulgari. Guvernul crede și afir­mă, din propria sa inițiativă — după cum a comunicat-o din timp și puterilor Axei — că a sosiți mo­mentul să facă odată mai mut do­vada bunelor sale bitemțhtul de Con­viețuire pașnică și amicală ou ve­cinii săi. Schimbul de populație In acest sens, după ce timp de 20 de ani, România a făcut cea mai largă politică în favoarea mi­norităților ce s’a putut întâlni Continuare în pagina 3-a LA BERLIN SE CREDE CA TERENUL IN SUD-ESTUL EUROPEI A DEVENIT FAVORABIL PENTRU SOLU­­­ȚIONAREA PROBLEMELOR ACTUALE DINTRE STATELE ACESTEI REGIUNI Vor incepe cu siguranță conversații directe intre ROMÂNIA, UNGARIA și BULGARIA" „Dienst aus Deutschland" scrie BERLIN, 30 (Rador). — Age­nția D. N. B. transmite: Publicația „Dienst aus Deutsc­hland” se ocupă de conversațiile cu oamenii de stat din sud-estul Europei, desfășurate la Salzburg și con­­stată că atât Berlinul, cât și Roma sunt satisfăcute de rezultatul lor. Se crede in general, la Berlin că terenul în sud-estul Europei a de­venit acum favorabil pentru o co­laborare între statele din această regiune, menită să ducă la solu­ționarea problemelor actuale. Vor începe cu siguranță, conversații directe între România, Ungaria și Bulgaria. Declarațiile oamenilor de stat din sud-estul Europei sunt foarte promi­țătoare, așa încât speranțele puterilor axei în legătură cu negocierile dintre statele balcanice par că se vor putea realiza. Se poate socoti că statele din sud-estul Europei vor fi și ele de pă­rerea puterilor axei în ce privește faptul că realizarea nouei așezări tre­bue să constituie o temere durabilă nu numai pentru pace, ci și pentru e­­voluția economică și culturală a po­poarelor în Balcani. Se poate presupune că puterile bal­canice, după ce au exprimat prin «A­vântul oamenlor lor de stat Încrede­rea lor în puterile axei, vor accepta și principiile Italiei și Germaniei pen­­tru noua așezare a Europei. Statele balcanice se vor ralia, așa­dar, In jurul acestor principii. In cursul conversațiilor, rolul Ita­liei și al Germaniei s-a manifestat în toată valoarea lui, aceste două state exprimând dorința de a evita orice tendință de presiune din partea ma­rilor puteri și dând sfaturi pentru o Înțelegere directă. Axa se mărginește la sfaturi amicale și caută să evite orice Influențe ce ar putea fi intere­sate la menținerea litigiilor ln Bal­cani. Această tendință nu este nouă. Re­lațiile germano-slovace au fost stabi­lite prin hotărârea exclusivă a guver­nului slovac. Integrarea Slovaciei în ordinea Europei centrale condusă de Germania și de Italia a adus Slovaciei foloase considerabile.

Next