Timpul, decembrie 1941 (nr. 1641-1669)

1941-12-01 / nr. 1641

kJ*** 16 Pagini 3 Lei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 Redacția și Administrația 3.06.14 TELEFONS -Tipografia 3.42.28 r „ In țară: ABONAMENTE­­ In străinătate: JJJ­m-Ti­leli: 9n«1Uni­­ öe^íoiven SC tpo 9-350 lei, 3 luni 200 lei 1 tale Internaționale. Pentru bănci, instituții și ad­ții publice 1000 lei anual Abonamentele încep la I și 15 ale fiecărei luni taxa de francare plătită în numerar conform aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Ma 1939 Proprietar: „TIMPU­L" S. A. R înscris sub No. 202 Trib. Ilfov Prim-Redactor: MI­RLE­A GRIGORESLT­Iy^ ^.DECEMBRIE 1941 __ jr -1 ANUL V, 1641 & | Cereți fò ate jocurile | ! Timpul flilill I TIMPUL PENTRU TOȚI { ROMÂNIA in noua EUROPA p­rimul congres european de la Berlin a crescut în importanță pe măsură ce reprezentanții celor 13 state aderente la Pactul anti-kom­intern au luat contact, re­­ciproc, într-o serie de conferințe și întrevederi care au strâns și mai mult legăturile între națiunile ce-și bazează acțiunea și perspectivele pe baza luptei împotriva comunis­mului, pe concepția și voința de a constitui o Europă nouă, unitară, ferită și apărată de orice imixti­uni străine. In cadrul celor patru zile ale congresului, d. prof. Mihai Anto­­nescu, președintele ad-interim al Consiliului, a avut numeroase în­trevederi a căror semnificație se impune cu atât mai mult, cu cât rolul României în noua Europă are la bază unul din aporturile cele mai deosebite pentru marea cruciadă începută în ziua de 22 iunie 1941. E suficientă numai enumerarea a­­cestor întrevederi, pentru a ne da seama de amploarea discuțiilor de la Berlin. L­a 26 Noemvrie, adică a doua zi după semnarea adeziunii României la Pactul anti-komintern, reprezen­tantul nostru a avut o lungă audi­ență la Mareșalul Goerring, al că­rui mare rol în conducerea Reichu­­lui este atât de cunoscut. Seara­, d. prof. Mihai Antonescu a fost primit de d. von Ribbentrop, ministrul de externe. Tot în cursul aceleiași zile a avut o lungă întrevedere cu d. dr. Goebbels, ministrul Propa­gandei germane, după care a primit în audiență pe d-nii miniștri secretari de stat Weizsecker sub­și Voermann, precum și pe d. dr Schmidt, directorul presei din mi­nisterul afacerilor străine. Cu o zi mai înainte, președintele ad-interim al Consiliului român a primit în audiență pe d. ministru dr. Cloricus, cu care a lucrat și în cursul zilelor de 26, 27 și 28 No­emvrie, în cadrul negocierilor ger­­mano-române. In ziua de 27 Noemvrie, d. prof. Mihai Antonescu a fost primit în audiență de Fuehrer, iar seara i s-a remis de către d. von Rifch­entrop înalta distincție Marea Cruce a or­dinului­­, Vulturul German“ ""acor­dată de Conducătorul Reichului. Lungi întrevederi a avut dease­meni reprezentantul României cu d. Popoff, ministrul de externe al Bulgariei, cu d. Lorkovici, minis­trul de externe al Croației, și a fost primit de d. Tuka, primul ministru al Slovaciei. Așa­dar o activitate din cele mai intense cu putință, în care poziția și rolul României in concepția și în alcătuirea nouei ordine în Europa au ocupat un loc de prim plan. A­­cest loc va fi cu atât mai impor­tant, cu cât relațiile dintre Rei­­chul german — factorul diriguitor al Europei noui — și țara noastră s’au cimentat treptat, până la gra­dul atins de frăția de arme lupta împotriva bolșevismului. Du­în­să această înfrățire supremă de jertfe și de victorie, legăturile ger­­mano-române își caută acum per­fecta lor desăvârșire spre binele comun al celor două popoare, che­­mate la o viață nouă și însuflețite de aceleași idealuri. Această viață nouă și această în­suflețire, a căror chezășie pentru România este Conducătorul, au fost cum nu se putea mai bine re­prezentate prin d. Prof. Mihai Anto­nescu, a cărui inimă bate alături de Mareșal și prin el alături de întregul neam. E ceea ce ne îndeamnă sa fim convinși cu toată încrederea aces­tor zile de nou orizont că misiu­nea d-lui prof. Mihai Antonescu, în cadrul primului Congres euro­pean, a dat rezultate din cele mai rodnice pentru țara și neamul nos­tru. Rezultate la înălțimea firești­lor noastre condiții mai presus de orice, de progres și, la înălțimea importantului rol ce ne revine în­tru străjuirea civilizației și a cul­turii la hotarele Răsăritului, așa cum l-a definit în una din cuvân­tări, însuși reprezentantul nostru. Zilele de 25, 26, 27 și 28 Noem­vrie 1941 s’au înscris în istoria Eu­­ropei ca puncte hotărâtoare pen­tru o nouă așezare a ei, cea mai firească și cea mai rodnică. Zilele acestea s’au înscris deopo­trivă și în istoria României, prin străduințele noastre de până a­­cum, și prin jertfele noastre de sânge, dăruite generos cu conștiin­ța limpede a datoriilor și dreptu­rilor ce ne revin, deopotrivă, din străfundurile trecutului și din perspectivele viitorului. Bunii români trebuie să reacționeze împotriva celor ce îi alarmează cu știri false COMUNICAT Președinția Consiliului de Mi­niștri comunică: O avalanșe de svonuri, toate f aise, s'a lansat asupra Capitalei Lumea ușuratică, evreii și acei cari cad necontenit victime pro­pagandei dușmane, le poartă din urechi în urechi, din casă în casă, din oraș în oraș. Toți cetățenii serioși sunt ru­gați să-și reamintească, că de la schimbarea regimului, concomi­tent cu aplicarea măsurilor de românizare, după rebeliune, pre­cum și în timpul campaniei Ip contra bolșevicilor au circulat cele mai fantastice informații și să se gândească câte din aces­tea au corespuns adevărului. Bunii români sunt făcuți a­tenți să nu devină uneltele incon­știente ale acelora cari au inte­res să sdruncine rezistența mo­rală și admirabila unitate sufle­tească a neamului. Ei sunt ru­gați să reacționeze, după cum trebue, împotriva celor ce li a­larmează cu știri cari totdeauna se desmint singure, fiindcă este și aceasta una din armele cu care dușmanii realizează slăbirea noastră și pregătesc astfel înfrân­gerea noastră. A crede tot ce se spune și a colporta și comenta toate svonu­­rile, însemnează pur și simplu a le face Jocul. Tricotați pentru cuverturile soldaților noștri Apelul M. S. Reginei Mamă Majestatea Sa Regina Mamă Elena, dorind să ajute spitalele și pe cei în nevoie cu cuverturi căldu­roase pentru iarnă, roagă gospodi­nele cari au resturi de lână noui sau vechi, de orice culoare, să tri­coteze Patrate de 15/15 cm. Din aceste patrate se vor lucra ulteri­or cuverturi după modelul din fo­tografia alăturată. Persoanele din București, care doresc să participe la această o­­peră, sunt rugate să depună patra­tele tricotate la Biroul de Infor­mații de la Palatul Regal din Calea Victoriei, de unde vor primi ade­verințe Persoanele dela sate și orașele din Provincie, vor depune pătra­tele tricotate de Garnizoană la Comandamentul cel mai apropiat, care va organiza strân­gerea și ex­pedierea după dispozițiunile minis­terului Apărării Naționale. Depunerea pătratelor se poate face până la 1 Decembrie 1941. **«!f w LUNI BERN­, 29 (Rador). — D. pro­fesor Mihai Anton­escu, preșe­dintele ad-interim al consiliului de miniștri român, a fost primit de Fuehrer în ziua de 27 Noem­­brie, la ora 17,45. La venire, d. prof. Mihai An­­tonescu a trecut în revistă com­pania de onoare, în fața Cance­­lariatului Reichului. Părăsind palatul, d. prof. Mi­­hai Antonescu a fost din nou sa­lutat de compania de onoare. ÎNTREVEDERILE CU PERSONA­LITĂȚILE GERMANE BERLIN 29 (Rador). — In ziua de 26 Noembrie, d. prof. Mihai An­tonescu, președintele ad-interim al consiliului de miniștri român, după ce a luat parte la un ceas oferit de m­a­reșalul Goering, dela orele 17 până la orele 19, a rămas într-o lungă au­diență cu mareșalul Goering. Seara, d. prof. Mihai Antonescu a fost primit de d. von Ribbentrop, mi­nistrul afacerilor străine al Reichului In cursul zilei de 28 Noembrie,, d. prof. Mihai Antonescu a vizitat pe d. dr. Funk, ministrul economiei Rei­­chului. Tot in cursul aceleiași zile, d. prof. Mihai Antonescu a avut o lungă în­­trevedere cu d. dr. Goebbels, mini­strul propagandei Reichului, iar după amiază a primit în audiență parti­cu­­l­­ară pe d-nii miniștri subsecretari de stat Weizsecker și Woermann, pre­cum și pe d. dr. Schmidt, directorul presei din ministerul afacerilor străi­ne. In zilele de 25, 26 și 28 Noembrie, d. prof Mihai Antonescu a primit pe d. ministru dr. Clodius, cu care a lu­crat în cadrul negocierilor germano­­române. I­. prof. Mihai Antonescu a fost deasemeni vizitat de mai mulți mini­ștri străini, primind și o delegație a reprezentanților presei din Berlin. £>.­ prof. Mihai Antonescu a luat parte la dejunurile oferite de d. mini­stru von Ribbentrop, la ceaiul oferit de mareșalul Goering și la dejunul dat de Fuehrer in ziua de 27 Noem­brie, precum și la întrevederile co­lective dintre oamenii de stait străini aflători la Berlin și conducătorii Rei­chului. D. prof. Ihai Antonescu a părăsit Berlinul BERLIN 29 (Rador).­­ D. prof. Mihail Antonescu, președinte ad-inte­rim al consiliului de miniștri român, a părăsit, Sâmbătă la ora 10,30, ca­pitala Reichului, înainte de plecare, d. von Ribițăn-S­trop, ministrul afacerilor străine al Reichului, a venit la hotelul Adlem,­­ unde era găzduit de prof. Mihail An­­­­tonescu și l-a condus la gara Anhalt, unde, după ce a trecut in revistă com­pania de onoare, l-a salutat în mod cordial, la urcarea în vagon. In paginile 13-14 Lupta pentru libertatea EUROPEI Textul integral al expunerii d-lui von Ribbentrop D. PROFESOR MIHAI ANTONESCU A FOST PRIMIT DE CATRE FUEHRER Președintele ad Interim al consiliului de miniștri a avut întrevederi cu d-mi Goering, Goebbels și dr. Funk Criza japono-am­ericană a atins nu­netul culminant NEW YORK 29 (Rador).­­ Cores­pondentul Agenției O. N. B. transmi­te: Tensiunea americano-japoneză este chestiunea dominantă tratată de zia­rele din New­ York. „New York Times“ declară că Statele Unite nu sunt dispuse să mai admită agresiuni japoneze în Extre­mul Orient, ziarul semnalând din Washington că speranța unei regle­mentări în Pacific nu mai este decât minimă. „New York Herald Tribune“ subli­niază că criza a ajuns în punctul ei culminant și că războiul se apropie. Acest ziar semnalează din Washing­ton că d. Roosevelt, după conferința de presă care a avut loc Vineri și înainte de a pleca la Warmspringle, a avut o conferință cu așa zisul „ca­binet de război“, compus din d. Cor­­deil Hull secretar de stat al afaceri­lor străine, d. Stimson, ministrul de război, A Knox, ministrul marinei, generalul Marsh­all, șeful marelui stat major, precum și șeful statului major al marinei, amiralul Stark. Infanteria germană intră într'un oraș, de unde trupele sovietice au fost alungate (Pk. Scher Noul primar general al Capitalei C. int. general Constan­tin Fl­or­escu, noul primar general al Capitalei, nu­mit In locul d-lui general R. Modreanu, demisionat, și-a luat ori după amiază postul în primire, în pagina 7-a fteportajul instalăr» D. MAREȘAL ANTONESCU A PREZIDAT UN CONSILIU ECONOMIC ȘI DE APROVIZIONARE Sâmbătă 29 Noembrie a. e., s-a finat un Consiliu de Miniștri Eco­nomic și de Aprovizionare, sub pre­ședinția domnului Mareșal Ion An­tonescu, la care au participat dom­­nii: general D-tin Popescu, minis­trul afacerilor interne; g-ral I. Si­­chitiu, ministrul agriculturii; g-ral N. Stoenescu, ministrul finanțelor; I. Marinescu, ministrul economiei naționale; general C. Pantazi, sub­secretar de stat la ministerul apă­rării naționale; g-ral Eugen Zwie­­deneck, subsecretar de stat al ro­­mânizării; A. Pană, subsecretar de stat la ministerul Agriculturii; Mir­­cea Vulcănescu, subsecretar de stat la ministerul Finanțelor; g-ral C. Constantin, subsecretar de stat al aprovizionării armatei și populației civile; Gh. Minescu, director gene­ral al Incop­ululi g-ral C. Florescu, primarul general al­ Capitalei; g-ral N. Bădescu, comisarul general al a­­provizionării în lemne; g-ral Ro­dri­g Modreanu și colonel C. Stro­­teanu, directorul intendenței. 1. — D. general C. Constantin a expus situația aprovizionărilor și a arătat măsurile luate, de acord cu primăria Capitalei și Ministerul I­­­conomiei Naționale. 2. — Pentru înlesnirea aprovizio­nării populației Capitalei, Consiliul a hotărât ca transporturile de pă­sări tăiate din Basarabia și Bucovi­na să fie complet libere 3. — Pentru o cât mai bună in­formare a guvernului, asupra pro­ducției, domnul Mareșal Antonescu a ordonat ca datele statistice cerute de diferitele departamente să fie culese de Institutul Central de Sta­tistică, în colaborare cu autoritatea interesată. 4. — Domnul Mareșal Antonescu a ordonat ca să fie trimis in lagăr, amendat și dat judecății un fabri­cant dela Cisnădie care a vândut pături pentru export, deși acest ar­ticol este blocat. 5. — Domnul I. Marinescu a ex­pus măsurile luate și proectele în­tocmite pentru: majorarea produc­ției de pește prin modernizarea pes­­cuitului marin; construirea unui nou abator la București și a unei rețele generale de frigorifere; înființarea unei rețele de untării; valorificarea fructelor și legumelor prin sncop și firme particulare. 6.­­ Domnul general N. Bădes­cu a expus situația aprovizionării cu lemne a Capitalei și orașelor de provincie, arătând și mijloacele pe care le are la disopziție pentru ac­tivarea transporturilor. TRUPELE GERMANE AU EVACUAT, din ordin, cartierele orașului Rostov, pentru a se pedepsi populația civilă, care duce lupte de guerillă PRIN TELEFON, DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL BERLIN 29. — Din comunicatul o­­ficial de astăzi a stârnit Interes pa­sagiul, după care trupele de ocupație din Rostov au evacuat, din ordin, cartierele orașului, pentru a se putea începe, fără cruțare, acțiunea de re­presalii contra populației, care, îm­potriva oricărui principiu de drept Internațional, a luat parte la lupta contra trupelor germane. De altfel este cunoscut că sovietele au instruit populația civilă pentru luptele de guerilla, după cum au mi­­nat Kiev-ul și Odesa. Tot așa de bine este știut că, la toate ocaziile, comandamentul ger­­a arătat că prețuește mai mult viața soldaților Reich-ul decât orice chestiune de prestigiu momentan. De aceea a găsit necesar să evacueze trupele din Rostov, fapt care nu schimbă întm nimic situația strategi­că din acea regiune. Ce va urma, se poate vedea din co­­municatul german.­­ Relativ în situația din Africa de Nord, in cercurile militare germane se arată că, deși inițiativa a trecut in rândurile englezilor, la sud-est de Tobruk, totuși mi se confirmă știrea, lansată de britanici, că Tobruk-ul ar fi fost eliberat de cercul asediatori­lor. Pe de altă parte se anunță că tru­pele Axei au început un atac concen­trat contra forțelor britanice care în­cearcă să facă joncțiunea și forțele An Tobruk. In general, se accentuează că râs­­boiul în pustiu, asemenea celui de pe mare, nu se decide intr*o singură incăerare. Astfel s*a crezut in primele *Up­ta Creta, când englezii socoteau că vor fi învingători. In ceea ce privește rezolvarea pro­blemei dacă ziariștii americani cap­turați in Liba, vor fi socotiți prin»­­m­eri de război, până acml nu dat nici o lămurire In sectorul Moscovei si au fleet­ual progrese­ iar aviația a realnet m­a­­tori importante. Cercurile militare germane elogia­­să in mod deosebit eroismul dovedit de italieni la Gondar, unde au fost nevoiți să se predea după două luni de rezistență și lupte care au cauzat englezilor pierderi mari. La Berlin­g,a dat o categorică de a­­mintire a venului după care Dane­marca, aderând la Pactul auri­­bom intern ar f fost in situația de a-și lua anumite obligații secrete. Deasemeni se accentuează că nici un stat aderent nu și-a luat alte obo­ga­ții decât acelea prevăzute cu Pact Tot o pură Invenție este și svonul of între Regele Danemarcei și guvernul danez s’ar fi ivit divergențe pe chec­ti­unea actului diplomație semnat la Guvernul Ro­oh­nhii­s dat an­i <Hn după care toți evreii plecați, Or diferite motive, din Germania oferă cetățenia germană și i se confiscă averile rămase pe teritoriul Reichurint, Krakauer Zeitung“ scrie că a­­cum, când situația evreilor rămași­­ Germania a fost clarificată, este nor­­mei să se m­arifice și a celor plecați Averii« confiscate vor fi utilizate pentru măsurile luate din legătură e» rezolvare» definitivă a chestiunii e­vreești, adică transferarea evreilor la orașe și ghettouri din guvernământ!* general. In legătură cu nevoile transportu­rilor de răsboi, ministerul muncii dat o dispoziție, prin care ce cere tu­­­turor conducătorilor de fabrici 0­e vine că dela 20 Dec­embrie la 4 Ia­nuarie că nu acorde nici un concediu de părăsire a localității, pentru a sa evita dificultățile de transport. ★ Magazinele din Berlin, dar numai cele de la parter, au primit perifah»­nea de a lumina vitrinele de la 6 di­­­mineața la 7 seara. agi* ¥ ZIARIȘTII AMERICANI FĂCUȚI PRIZONIERI IN MARMARICA ROMA 29 (Rador)". (— Cores­­pondentul Agenției C. N. B. află din izvor oficial italian că in afară de ziariștii americani Bo­rald Denny (,N­ew York Times“) și Godfrey Anderson („Associated press"1), au mai fost luați prizo­nieri In luptele din Marmarica ur­mătorii ziariști străini : Fd. Ward reprezentantul Societății engleze de radio BBC, cum și următorii cinci ziariști din Africa de Sud: J. G. Lampred­ot (Radio, Africa de Sud), O. Morton (Englsh­­press), 8. Frige (Africanpress- Pretoria), R. W. Oinc­air și repre­zentantul lui „World Film Corpo­­ration“, al cărui numt mt cunoscut incă.__________________

Next