Timpul, noiembrie 1942 (nr. 1970-1999)

1942-11-01 / nr. 1970

»»»ACȚIA 91 BTTCT7RESTI — XELEFON ADMINISTRAȚIA Strada sărindar Nr. If Í fracția Șl Administrația 3 05.41, ITipografia 3.42 23 a bonamente In străinătate : Tariful în funcțiune de convențiile poș­tale internationale In țară : CJn an 1200 lei; 6 luni 650 lei; 3 luni 350 lei Pentru bănci. Instituții și ad­ții publice 2000 lei anual Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni Taxa de francare plătită tn numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. X. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E C. Poștal No 1327 proprietar: „T­I­M­P­U­L“ S­A K înscris sub No 202 Trib. Dior Prim redactor: F­ImCEA GRfIGORESCU Z­I­U­A ‘Uiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiigiiiiii Hiiiiiiiiiiiimiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ECONOMIEI uiiiimiiiimmiiitHiiimmmmmmiuiimiiitmmiiiiimiimtmiiiiimimiiiimiimmi de A. ««IIIASIJ Ziua de 31 Octombrie este consa­crată ca o sărbătoare națională pentru a aminti tuturor datoria de a economisi banii pe care îi poate avea de prisos în orice împrejurare. Mic sau mare, bogat sau sărac, românii trebue să-și aducă aminte în această zi de obligația economiei așa cum la serbările mari creștine,­­cu toții ne aducem aminte de eve­nimentele sacre cari au făcut punc­tul de plecare al aniversării per­petue. Multă lum­e este poate in nedu­merire, asupra acestei obligațiuni ridicată până la rangul unei dog­me naționale. Pentru lămurirea tuturor celor Cari nu sunt convinși pe deplin de necesitatea economisirii banului de prisos, credem nimerit să facem câ­teva observațiuni și să amintim câ­teva fapte. Economia sub toate formele, fie de timp, fie de material, fie de bani este un câștig pe care oricine a a­­vut ocazia să-l aprecieze. Morala a­­ceasta a economiei este tot așa de veche ca și civilizația. In toate lim­bile ca și la toate popoarele, se gă­sesc proverbe cari să recomande e­­conomia de toate bunurile materia­le și plină și de cele morale. Și economia de vorbă, este consi­­­d­erată de poporul nostru ca un câș­tig. Chiar și in natură se observă, aplicația unei legi de economie forței. Drumul celei mai ușoare re­­­zistențe pe care îl alege totdeauna natura este o formă de economie. Dar nu despre aceste vrem noi să vorbim mai generalități insistent cu­ această ocazie a sărbătoririi zi­lei consacrate economiei. Economia care se serbează azi e­­ste economia de bani. Societatea modernă, trăește pe principiul Schimbului de bunuri și servicii fă­cute pe baza economiei monetare. Hanul este mijlocul prin care se schimbă, bunurile și serviciile și ca­re face să trăească armonic socie­tatea modernă și să împlinească funcțiuni de o delicateță minunată, datorită mijloacelor de creație și de circulație a banului. Capitalurile moderne cari stau la baza întregei producții de bunuri, tind însă din ce în ce mai mult să fie constituite din ceea ce poate e­­conomisi asupra nevoilor zilnice micile câștiguri. Oamenii cari luptă din greu pen­tru existență și cari găsesc totuși mijlocul de a pune și ceva deopar­te, împlinesc fără să știe o impor­tantă funcțiune socială. Plutocrația sau posesiunea capi­­talului în mâinile câtorva oameni, tinde să dispară din cauză că nevoi­­le de capital sunt așa de mari, în­cât nu există persoane cari să poa­tă dispune de sumele pe cari le ce­re producția și comerțul modern. Baza capitalului modern, devine ast­fel populară fiindcă alcătuirea ace­stui capital rezultă din contribuțiile infime uneori a marei mulțimi ano­nime, care luptând să-și agonisea­scă o sumă oarecare în vederea sa­­tisfacerii unor interese personale, creată fără să-și dea seama instru­mentul gigantic al capitalului mo­dern. In țările din apus fenomenul a­­cela a fost observat de mult și în­curajat sub toate formele. Depu­nerea în bani a luat proporții fe­­nom­onale. Pe marile piețe financi­are din Apus și din America, pu­terea băncii care ia parte la mari­le operațiuni de finanțare, este de­ponentul mărunt și încrederea pe care poporul numeros o are în ban­ca în care a depus micul său sur­plus. In țările agricole, cum este țara noastră, formarea capitaluri și lor mari prin depuneri mici este a­­bia la început. Continuare In pag. 3-a Submarini „Barbarigo“' a sosit la bază ROMA, SO (Rador). — Subma­rinul italian „Barbarigo", care a torpilat la 23 Mai trecut un vas de linie american de tip „Mary­land“, în apropiere de Fernando de­l Torontîa (Brazilia), precum și un alt vas de linie american de tip­­,Mississippi" in apele Africei Occidentale la 6 octombrie crt., s-a reîntors din această ultimă expediție, la baza sa din Atlantic. picii se moianesc să-i Filmul tragediei Stalingrad­ului pe care lui I se va apere cu zadarnica lor disperare­ De sus în jos: Un cartier din Stalingrad în flăcări. Un alt colț al orașului în care se vede lângă un tramvai abandonat În piesă de artilerie distrusă: . . . O viziune în momentul unui fantastic bombardamasr '21011I­ M­ERSUL RĂZBOIULUI Pe întregul front răsăritean, trupele germane au ocupat nouă poziții strategice foi­r­gipt of cui­va b­r­itasfică a fost oprită lunii, nu vor mai putea dura multă vreme­nor Este vorba numai de lichidarea a­­puncte de rezistentă, pe care trupele germane le-au lovit în spa­tele lor, în fazele precedente ale lup­tei. După ce s’a spus eri: „întăriri sovietice care sosesc în valuri con­tinue pe malul Volgei“, acum se de­clară la Wilhelmstrasse că această frază nu se aplică părții fluviului si­tuată în fața orașului si pe care ru­sii nu o vor mai putea trece in mod efectiv, dar că rămâne, adev­ăTĂti în ceia ce privește cotul fluviului care se află la Sudul orașului. Acolo, rușii au reușit în ultimele nunti să transporte un număr con­siderabil­ de trupe și chiar tancuri de pe un mal pe altul. Aceste întă­riri sunt acelea care au atacat pozi­țiile germane de baraj la Kuuurons­­nove. In timpul acestor atacuri, ce­rul era întunecat de avioanele ger­mane care își concentrau bombarda­mentele asupra câtorva blocuri de case în ruine si dărilor de triaj, care constitue ultimul bastion al apărăto­rilor Stalin­gradului. Alte bombarda­mente au fost executate asupra con­centrărilor de trupe sovietice la Nord-Vest și Sud de oraș. In periferiile de Nord ale Stalin­­gradului, trupele generalului Rich­o­­stev au înfruntat o situatie din cela mai critice atunci când germanii au reînoit asaltul lor împotriva uzine­lor transformate în fortărețe. In urma îmbunătățirii situației at­mosferice, avioanele germane au rea­părut cu sutele și bombardează fără milă teritoriul ocupat de sovietici Berlinul comunică că trupele ger­mane au ocupat complet uzinele ..Octombrie Roșu” și manutanța si­tuată la sud de aceste uzine. Bătălia ar fi acum în curs pentru rafinăriile de carburanți în nava de triaj­ ce se află mai la sud. In legătură cu lupta de la Stalin­­grad corespondentul din Berlin al ziarului ..Giornale d’Italia", trans­mite. ..Arma întrabuințată de Ruși împotriva liniilor germane este ca­«entinuiare în pagina 3-a :G=Fm91 'Geraw­a= ’av/dlUarunE=5tt ____r, f A, Ilonai-1** ' e6ir»i Sahnen ° Biribu Bais samel Ghbruja <t­ I el Amirya yidi Abda­­ndW Sawam0 Maktil'fisd 'samalie, , 'Eirel Muhesin Oetr el Agram­ ­Oäreht Hemeimal __, Oaref Samara hrNahrla 'Gharadib IGH.CHiaUC Harta Coastei Mediteranei și a fro­ntului de la El Alamein FRONTUL DIN RĂSĂRIT SECTORUL DE SUD Ocuparea orașului Nalcic, trebuie să fie interpretată ca o operație a­­nexă a ofensivei generale germane asupra localităților Ordjonikidhe și Grosnv și care continuă de aproape două luni. Această operație anexă a fost in­dispensabilă. Ar fi fost în adevăr foarte periculos pentru germani de a continua înaintarea lor în­­ târgul văii Terekului spre Ordjonikidhe­ fără să se fi asigurat mai înainte de for­țele sovietice ce se puteau afla în lungul nouei căi ferate ce duce la înfundătura Nalcic și însăși în a­­ceastă vale-Comunicatul german vorbește de mai multe divizii împrăștiate sau distruse și de 7000 prizonieri. Toate aceste trmpe nu așteptau decât mo­mentul prielnic, pentru a cădea în marele sau flancul armatelor aer­­iane. Ocuparea Nalck­ului este impor­­antă și din alte puncte de vedere, acest oraș de 30.000 locuitori, can­­­­ala republicei sovietice Galbiardino Lialkaria, se află in centrul regiunei agricole foarte fertile si constitue­ in dus, poarta de intrare la bogătiile compuse din tungsten și molibden, situate la câteva zeci de km. mai la sud în Caucaz. Situația la Sud-Est de Novorosisk și Nord-Est de Tuanse care să fi su­ferit puțină schimbare în cursul ulti­melor zile. Pe lanțul munților s-au abătut violente furtuni de zăpadă. Trupele alpine trebuie să folosească skiu­­rile și echipamentul de iarnă-Dificultăți de tot felul par să în­greuieze înaintarea germană la Su­dul trecătorii Gob­i, care a fost ocu­pată acum 8 zile, dar se crede că această fază ar putea să fie de scurtă durată și că lupta finală pentru Tuapse, ar putea începe de la o zi la alta. Dacă germanii vor reuși să ocupe portul Tuanse, flota sovietică va fi într’o situatiune critică.­­ deoarece se va vedea forțată să utilizeze portu­rile Sudium și Batum, improprii să primească unitățile de război.­Germanii speră să izoleze între Tuanse și Novorosisk importante for­țe sovietice și să folosească portul Tuanse pentru adăpostirea forțelor lor. Tuanse este un oraș mic, dar bine apărat de munți și inaccesibil vântului stenelor. SECTORUL STA­LINGRAD Operațiile dela Nai cin au făcut pentru un moment să treacă po pla­nul al doilea întreg interesul pentru Imita de la Stalingrad, care totuși ră­mâne uivotul întregului front de aud. Faza finală a luptei, care a început exact acum 15 zile, prin asaltul u­­zinei Dierjinski, nu s'a terminat complect, după cum se recunoaște în cercurile autorizate <in Berlin, unde­­ se adaugă că operațiile de cu­rățiri d­­epre continuă actualmente la cartierul industrial din nordul ora­? 1 A Forțele aliate dela Guadalcasiar înconjurate de japonezi STOCKHOLM 30 (Rador). — „Stockholms Tidningen” află­­ din Londra că, după știri primite din­­ Pacificul de sud, forțele aliate de la Guadalcanal au fost strânse pe o fâșie de pământ lungă de 10 kilometri și lată de 5 kilometri. A*. „«r-H -1» umu ui­l­v-V-a>U1LV Vt»» .V»* forțele japoneze. Japonezii, care în a­ceste supt­e au întrebuințat arme grele, stăn­pânesc total spațiul aerian di­n su­dul insulelor Salomion. Debarcările tot mai masive ale japonezilor la Guadalcanal arată că sunt stăpâni și pe mare în a­­cea regiune. Generalul Mac­Arthur — «pune mai departe corespondența — fa­ce tot ce îi este posibil pentru a micșora presiunea japoneză. Războiul submarin continuă cu aceiași intensitate BERLIN 80 (Rador). — Răsboid whbmartn «ontinui ca acelasi eficacitate sare s aduc glo­ria marinei germane. In afara scufundărilor anunțate printr-un comunicat special, alte convoaie au fost reperate, ince­­pându se o vie luptă contra lor. Relațiuni suplimentare nu se dau așteptându-se o totalizare precisă a victoriilor înregistrate. immimiu­m ! „ ROMÂNI,fiți conștienți­i s­ă I și încercați prin obolul vostru! | 25 §=­­sa va înălțați până la sacrificiul­­ celor ce luptă pentru Patrie ! litiillll­i Illlil MI­IMI MI Mil BMj Amaradul Darlan­ s-a re­­înt­ors la Vichy VțCTIT 80 (Rador). — DNTB.: Amiralul Darlan, comandantul șef și al forțelor franceze,­ a asistat tot la o mare revistă militară cu care prilej a făcut o declarație reprezentantului lui Radio­ Journal. Amiralul Darian a precizat că acum, la sfârșitul călătoriei sale de Inspecție, își poate exprima satisfacția absolută pentru tot ce a văzut. Atitudinea și simpatia populației confirmă fraza Ma­reșalului: j,Imperiul va fi apărat”. SCRISOARE DESCHISA CĂTRE OMUL BUN Om bun, Iată, în ceasul acesta­, car­ei prag între toamnă și iarnă, ași vrea să pot fi greei năsdrăvan intr'o poveste și de-acolo glasul meu, nici vorbă și nici gând, să-ți răsară în auz — aproape și departe ca steaua serii — și să răsune In inima ta: „Cri , cri - cri, toamnă gri, Tare-s mic și necăjit! ‘ Știi tu ce ești? „Om bun“ e difi­­niția simplă a celui care încălzește pe alț ii cu sufletul lui. Hr­is­tos e om bun fiindcă sângele lui ne încălzește cu speranța Cerului, Glasul meu pe tine te caută, om bun, și de la tine cere omenia căldu­rii. Tu și cu mine suntem frați, — deși adeseori uităm. Adună-te în tine, închide ochii și limpezește-te, dacă ești mai sărac decât mine, iar­­tă-mi prisosul; dacă ești mai avut decât mine, iți iert belșugul. Căci într'o zi vom­ fi deopotrivă tu și cu mine, săraci pe cât bogați In ose­mintele noastre și in taina de-apoi, robi­ ai lui Dumnezeu. Așa­dar ascultă-mă cu urechea inimii. Vine iarna. Desigur, știu că știi, după cum, și eu cred că știu, — dar nici tu, nici eu, nu știm de-ajuns. Pentru noi­­ iarna e dincolo de zidul și de ușa casei, căci în căminul nostru crește flacăra. Ci iată că pentru alții iarna e iad în care ard zile și nopți de-a rândul până în măduva oaselor, — pe subt ferestrele și cam pe subt o­­chii semenilor lor. Adă­ și aminte de acele, polare nop­ți când păsările cad trăsnite de ger, abea putând deschide pliscul lor mut. Spune: ai trecut pe lângă ele? sau te-ai milostivit ț­ cuprins la mână ta? ! Și ada-ti aminte de acele nopți vas* purgice ale Crivățului, când dela gurat sobei gândul tău s'a dus la câneni de-a [ard? Spune: te-a răbdat inimii să­i știi acolo? sau i-ai deschis mă*­car ușa bucătăriei? Să­­ i mai aduc aminte că-i răs* boiu? Dar cum să mă 'ncumet­at una ca asta când sufletul nostru g numai frăția rănilor întru HristosZ Așa dar e ră­sboi și o nouă iarnă vine peste noroadele tn arme, Goin* dește-te departe, dăt — departe. Ut fratele tău soldatul care luptă cu o a* Continuare in pagina S^a Avi­on englez a prăbușit Franță GENEVA, 30 (Rador).—STEFANI Ziarul Tribune de Geneve anunță din Vichy că un avion englez, care se înapoia probabil dintr-un raid împotriva Italiei, s'a prăbușit în re­­giunea Bresse din Franța sud-orient­­ală. Avionul a făcut explozie. "Jani dormit sosiți la fața locului nu a putut să facă altceva decât să adu­­ne cadavrele membrilor echipajului britanic. REVOLUȚIA LUI HORI­A N­ume sfânt In cartea Neamului, nume de luptă, nume de jertfă românească I 1 Ro­­m­nlia,,, S«U,.I 15R A o vii de când transilvăneanul Horia a pornit lupta pen­tru dreptate și pentru liberta­te, de când împotriva Împilării sociale și nationale a pornit furtună dârzenia românească. Lupta de atunci a lui Horia a fost un s trișăt în fața întregii Europi, frigăt scos din durere și cu atâta, forță încât el a sguduit zidurile care împrejmuia» ceea ce pe drept s’a numit închisoarea naționalităților"". L­a 1780 se urcase Pe tron — după moartea Mariei Theresa — fiul ei, atât de luminat, Iosif II, pornit p­e calea re­formelor chiar înainte de a ajunge im­­ ­ 10110 .JiL­l r­e­­ para,.. tn 1781 «e dă edictul de tolerant?,­ prin care Românii puteau $1 el ocup» funcțiuni publice Dar ceea ce voia mai ales împăratul era desființarea șerbiei, „rușinea veacului în care trăim“, «ton» o caracteriza el însuși. Și Într’adevăr șerbia fu desființată în 1781 în Boemia, iar in 1783 in Galicia. In Transilvania, nobilimea stăpânitoare se împrotrivea însă din răsputeri. Ea nu respecta deci­ziile imperiale. La acestea, Iosef a fări o nouă călătorie prin Transilvania, la 1783. Era a doua, după aceea făcută în 1773. Și cu prilejul uneia ca și cu prile­jul celeilalte, pe drumurile pe care trs.­­Continuare în pag. S-a) 3 ii Anglia Vor fi topite toate tunurile vechi și aparatele utilizate in primul război mondial AMSTERDAM, 30 (Radorij )* „D.N-B": 1| Serviciul Britanic de Informații a­­nunță, că,­ în­ cadrul campaniei pentru strângerea metalelor nefieroase din Marea Britanie, vor fi topite toata ve­­chile tunuri și aparatele de război ale marinei care au fost folosite în tim­­pul primului război mondial Secretarul parlamentar al ministem­­ului aprovizionării a declarat, după­ cum se anunță din aceiași sursă, că, Anglia se găsește intr-o situație des­perată în ceea ce privește unele me­tale nefieroase, de urgentă necesitate, adăugând apoi că victoria depinde dir proviziile și de rezervele în materii prime și în vapoa­re, ,,

Next