Timpul, martie 1943 (nr. 2086-2116)

1943-03-01 / nr. 2086

»RDACTIA ȘI: ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. 15 Redacția și Administrația 3.05.44. .­­TELEFON — * ~~~­ ~rr.­..T­.v. .. .r-da» Tipografia 8.43 23 , abonamba­re in țara: j In străinătate . On an 1200 lei; 6 luni Tariful in funcțiune de convențiile pos­«50 lei; 3 luni 350 lei ; taie internaționale Pentru banc, instituții și ad­ții publice 2000 lei anual Abonamentele Încep ia 1 și 15 ale fiecin­rei luni Taxa de francare plătită tn numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont C. E. O. Poștal No 1321 Proprietar: „T­IMI’U­L“ S­A impuns sub No 202 Trib. Ilfov . Prim redactor: MIRCEA GRIGORESCU TECHNICA ȘI VIATA , de prof. I. SIMIONESCU Președintele Academiei Române , e vorba de frumoasa re­vistă apărută de scurtă vre­bește de la noi și care se deosi­­mu numai prin cuprinsu­ i Interesant, de actualitate, ci și prin eleganta ei înfățișare, cum nu este alta la noi. Dacă se va menține îndelung așa cum a început, în­seamnă nu numai curaj, cât dova­da că se bizuie pe un sprijin asi­gurat în cercul de întreprinderi epuizat prin titlu. Tehnică înseamnă industrie, iar industria în viața modernă pă­trunde tot mai mult, devine in­dispensabilă, deci cu putință de câștig însemnat, își poate permi­te luxul unei reviste cu îmbrăcă­minte aleasă în contrast cu cele de știință generală, care abea își trag sufletul, cum e „Natura“, al căror rost totuș e de a pregăti terenul în folosul industriei, produsul ști­­inții. Știința și industria, cu legături aiurea de atâta strânsă cauzali­tate, la noi au rămas însă cam în aceleași raporturi, cum existau cu un veac în armă în țările nor­mal evoluate. Nu e de mirare. Industria la noi, ca necesitate de viată, s’a desvoltat independent de știința. A luat de-a gata ceea ce a­­iurea s’a înfăptuit îndelung și pe îndelete. Mașinele, prelucrarea materiei prime, până mai dăunăzi cam în întregime importată, au fost trans­plantate de aiurea. De aceia unii le socot, pe acele care nu folosesc în totul materialul din țară drept parazitare. Trăiau la început un­­iiiuiiin­g în mmmiiii Hiiiiiiimiiiiiiiiiii Hii Iiiimiiiiiiiiiiiiiiiiimiiimii iiiiiiiiimiiimii mai datorită strașnicei vamale. Alții, de aiurea, apărări­le țin drept concurente, stânjenesc în­tinderea zonei de desfacere a pro­duselor lor. Pentru lor invocă principiul desființarea diviziunii muncii. Fiecare țară să-și desvol­­te numai în direcția condițiunilor ei naturale, cel mult cu industriile anexe acestora. E o oarecare ra­țiune în asemenea păreri. Dacă ar învinge, se pune întrebarea dacă România ar mai putea în adevăr deveni o firească țară industrială în afara industriilor legate de na­tura ei agricolă. Aici ar interveni raportul din­tre știință și industrie. Se socotea mai înainte că există o prăpastie între ele. Știinta pură e de origină nobilă. E reprezen­tanta spiritualității înalte, cam ca filosofia. Industria, devenită une­ori automată, dimpotrivă se lua mai mult ca ridicarea în rang a breslelor, munca manuală a meș­teșugarului. Dna își are altarul în laboratoa­rele universitare; celalaltă desfă­șoară activitatea în uzine. Această concepțiune încetul cu încetul se schimbă în favoarea u­­nei colaborări strânse între știința înaltă, izvorul principiilor și le­gilor conducătoare, cu puternicile instalațiuni din fabrici, unde mij­loacele de cercetare fiind mai bo­gate, studiile amănunțite duc mai repede la un rezultat căutat. Astfel între știință și industrie (Continuare în pag. 3-a) Artileria germană în plină acțiune iiiimi MiiiiiiiimiiimiiiiiiiiiiiiiiiiimmgiU Hiimimiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiii Hiiiiiimmm Importantă mișcare în diplomația italiană ROMA, 27 (Rador). — DNB­ D. Raffaele Guariglia a fost numit ambasador al Italiei la Ankara iar d. Paolucci di Galboli a fost numit am­basador la Madrid. Du Guariglia a intrat in 1926 in ser­viciul ministerului afacerilor străine. După ce a făcut parte din ambasadele Italiei la Paris, Londra, Petesburg și Bruxelles, a fost numit ambasador la Madrid și apoi la Buenos Aires. De la 14 Februarie 1942 până la Februarie 1943, d. Guariglia a repre­zentat țara sa ca ambasador pe lângă Sfântul Scaun. D. Paolucci di Galbon­ ?i-a început cariera ca atașat de legație la Berna El făcea parte din delegația de la con­ferința de pace din Paris. Mai târziu, a fost consilier de legație la ambasada Italiei la Tokio. Dela 12 Noembrie 1922 până la 25 Martie 1927 a fost șef de cabinet al Ducelui, când acesta a con­dus și departamentul afacerilor stră­ine. In 1939 a fost numit ambasador. COMETA FEDTKE MAI POATE FI VĂZUTA CU OCHIUL LIBER Cometa Fedtke, numită astfel după descoperitorul ei, va mai putea fi observată după cum co­munică observatorul din Sonne­­berg. Calea ei trece prin patrula­terul Ursei Mari sau a Carului Mare, care răsare acuma, în fie­care seară odată cu întunericul dinspre nord-est. Cometa poate fi văzută cu ochii liberi. Luminozi­tatea ei corespunde unei stele de mărimea a 4-a. Intr'un binoclu de campanie apare ca o minge cețoasă cu un sâmbure în formă de stea și aproape fără coadă. De­părtarea cometei la începutul lu­nii era de 65,322 mil. km., iar la sfârșitul lui Februarie depășește 79 mil. km. Un avion cu o viteză de 400 km. la oră ar avea nevoe de 20 de ani pentru a ajunge la acea­­șă cometă­ (U.T.A.J. 8 PAGINI 5 LEI L­UNI M­ERSUL RĂZBOIULUI FRONTUL DE RĂSĂRIT In timp ce forțele germane și-au in­tensificat presiunea în partea de sud a frontului, între Karrow și litoralul mării de Azov, forțele sovietice și-au îndoit și ele puterea de șoc în extee­­mitatea de nord a sectorului sudic, în sectorul central și în sectorul de nord. In momentul de față, centrul de greu­tate al activității sovietice este zona cuprinsă între Ahtyrba — la vest de Ilarkow — și Ghatsk, în sectorul cen­tral, unde condițiunile atmosferice și ale terenului mai permit încă întrebu­ințarea de mari unități blindate. In ge­neral nu se poate identifica nici o schimbare mai importanta a situației militare în nici una din zonele de luptă. Pe litoralul mării de Azov, și anume pe frontul de pe râul Mius, ca și de altfel in sectorul capului de pod de la gurile Kubanului, desghețul din ce în ce mai accentuat împiedică orice des­fășurare a unor acțiuni mai ample, a­­tât de o parte cât și de cealaltă. Comunicatele germane din ultimele zile semnalează însă ca focar de lupte spațiul de la vest și sud-vest de Is­sum, care trebue considerat într’adevăr drept centrul de greutate al contrao­fensivei germane cu caracter limitat, care se desfășoară actualmente. Tendința comandamentului german este de a respinge, în acest sec­tor, trupele sovietice, pe cursul Donețului. Firește că nu se pot cunoaște la amănunt pozițiile ocupate actualmente de trupele combatante, dar este sigur că operațiunile începute acum o săptămână de comandamentul german în această parte a frontului au avut un rezultat pozitiv: încercarea de învăluire de la nord a bastnului Do­nețului, inițiată de comandamentul so­vietic a fost împiedicată de a-și da roadele. La nord și la sud de Orel precum și în spațiul de la vest de Harkov, tru­pele sovietice sprijinite puternic de tancuri și împrospătate cu efective noui, au mai reușit oarecari înaintări și infiltrațiuni, fără ca totuși situația generală să se fi schimbat sensibil. La sud de lacul Ilmen, rușii și-au extins frontul de ofensivă, fără să fi reușit totuși vreo spărtură în frontul german. Iată ce scrie căpitanul Ludwig Ser­­torius în legătură cu operațiunile din sectorul de sud : .După aproximativ o săptămână, corpul de cavalerie sovietic, care îna­intase o distanță considerabilă, a fost Încercuit și nimicit în Bazinul Done­­țului. La aceeași soartă trebue să se aștepte și corpul motorizat sovietic din apropierea râului Mius. După cum a anunțat în mod laconic comunicatul de ieri, aceste forte au fost înfrânte. Un alt grup sovietic for­mat din 3—4 divizii, a fost încercuit în cursul unor contraofensive efectua­te împotriva mișcării de încercuire so­vietice, undeva în centrul sectorului de sud între districtul Industrial malul Niprului. Comandamentul sovie­ti­tic experimentează astfel pulverizarea armatelor sale chiar în momentul în care se credea sigur de marile succese de înaintare, urmate de izolarea for­țelor germane în bazinul Donețului și ■n golful Taganrog. Rezultatul atins de germani nu în­seamnă încă paralizarea inamicului, totuși a cauzat o slăbire considerabilă a ofensivei sale. Dacă inamicul și-ar continua înain­tarea, cu toate pierderile suferite, el va fi silit să aducă în luptă Pe front, mar. cantități din rezervele sale stra­­tegi­ce, dar chiar așa stând lucrurile el va avea să se întrebe dacă irosirea for­țelor sale nu va fi în zadar, dată fiind situația germanilor, a căror apărare în regiunea Mius-Doneț-Nipru a devenit atât de puternică încât ei ar putea lua inițiativa. De aceia este foarte proba­bil ca sovieticii să treacă centrul de gravitate al operațiilor lor într-un sec­tor în care, după părerea lor, ar în­tâmpina mai puțină rezistență din partea germanilor. Nu se poate spune dacă o asemenea deplasare s-a făcut la nord-vest de Harcov. Forțele sovietice din regiunea Orel continuă să fie considerabile. Inamicul a sacrificat mulți oameni și material în atacuri fâră succes împo­triva pozițiilor germane de la nord-est de oraș. Luptele continuă**. Desigur însă că unul din cele mai interesante comentarii privind actua­lele evenimente de pe frontul de răsă­rit, a fost făcut zilele trecute la mi­crofonul postului de radio Berlin de către generalul Dittmar, purtătorul o­­ficial de cuvânt al înaltului comanda­ment german, — în cadrul unei Con­ferințe intitulată „Spațiul ca armă** și pe care o reproducem mai jos în linii­­le ei generale s „Un spațiu imens și lipsa căilor de comunicație, — spune generalul Ditt­­man — sunt de o însemnătate deos«­(Continuare în pag. 3-a) 0 femee decorată cu Crucea de fier clasa II-a BERLIN 27 (Rador).­­ La pro­­­­punerea mareșalului Goering, șeful suprem al aviației, Fuehrerul a a­cordat Crucea de Fier clasa II-a contesei Melitta Schenk von Stauf­­fenberg, născută Schiller, inginer­ , diplomat, pilot, șef de bord de avi­ație, aflată in serviciul armatei ae­rului, însărcinată cu misiuni de­­ desvoltare a traficului aerian și cu sboruri de încercare, drept recu­noaștere a serviciilor aeronautice excepțional de îndelungate pentru o femeie și al rezultatelor de im­portanță militară pe care le-a ob­ținut în domeniul desvoltării teh­nice și a materialului de aviație, în special în acela al încercărilor avioanelor de atac un picaj german. Decreta mobilizării civile a tuto grecilor fute 16 și 45 de ani ATENA. 27 (Rador). — Coresp­pondentul Agenției D­ N. B. trans­­mite: Comandantul Suprem din Gre­cia Meridională a dat o ordonan­ță prin care se dispune mobili­zarea civilă a tuturor grecilor între 16 și 45 de ani, care lo­­cuesc In Grecia ocupată de tru­pele germane. COMUNIȘTI BULGARI CONDAMNAȚ­ 1 MOARTE SOFIA, 27 (Rador). — După cum a­­nunță corespondentul agenției DNB, tribunalul militar din Gabrovo a con­damnat la moarte doi comuniști iar pe un al treilea la muncă silnică pe viață. Condamnații asasinaseră în Octom­brie trecut un polițist, pe care îl atră­­seseră într-o capcană. MONSENIORUL SPELLMAN A FOST PRIMIT DE PATRU ORI IN AUDIENȚĂ DE PAPA ROMA, 27 (Rador). — Corespondentul agenției DNB află din cercuri bine in­formate că monseniorul Spellman, arhiepiscopul New Yorkului va rămâne probabil, până Miercuri 3 Martie în Cetatea Vaticanului. După cum se mai află monseniorul Spellman a fost primit până acum de patru ori în audiență de Papa. In numărul de mâine publicăm o amplă da­re de seamă politică și militară- Urmăriți, in fiecare Luni, noua noastră rubrică: Even­iment­ele săptămânii FRANCMASONERIA ȘI KOMINTERNUL URMĂRESC DISTRUGEREA PORTUGAL­­EI ȘI SPANIEI LISABONA, 27 (Rador). — Cores­pondentul Agenției C. N. B. trans­mite: DIARIO DA MANHA revine asu­pra discursului rostit de curând de ministrul de interne al Portugaliei și asupra documentului francmason re­produs de câteva ziare din Lisa­bona. Ziarul constată că s-a dovedit că francmasoneria și Kominternul lu­crează în comun. Ambele urmăresc distrugerea statului liber al Portuga­liei precum și a Spaniei generalului Franco. Toate ziarele, spune DIARIO DA MANHA, ar trebui să pornească o violentă contra-ofensivă pentru a se opune astfel conspirației demo-bolșe­­vice și a ridica în fața ei o fortă­reață de necucerit. Declarațiile ministrului de interne, constată ziarul, corespund atitudinei tuturor acelora cari lupta în ceasu­rile grele de azi pentru Portugalia. Ceilalți, care sunt prea lași, vor fi nimiciți de „semnul lui David" și de partizanii „coasei și ciocanului"* NAVIGAȚIA ANGLO-AMERICANA A PIERDUT PÂNĂ ACUM PESTE 8000 DE VASE, ÎNGLOBÂND 28 MILIOANE DE TONE PRIN TELEFON DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU SPECIAL BERLIN. 28. — In legătură cu ulti­mele 3 știri speciale, cu privire succesele submarinelor germane, ca­ca­re au ridicat cifra scufundărilor din această lună, până la data de 25, la 535.000 t., cercurile competente ber­­lineze lasă să se întrevadă că aceste succese crescânde se datorează neo­bositei energii, cu care se lucrează in Germania la înmulțirea și ameliorarea tehnică a submarinelor, precum și la instrucția echipajelor și a desăvârșirii tehnicei de aptă a acestei arme. Se subliniază în special că proclamația Fuehrerului, cu privire la mobilizarea tuturor forțelor va duce și pe tărâmul războiului submarin la alte succese însemnate. Cercurile maritime de specialitate constată că puterile anglo-saxone au perdut, de la începutul războiului, pe­ste 8000 vase scufundate, înglobând cam 28 milioane tone. Presa suedeză atrage atenția că grijile anglo-ameri­cane, în ce privește navigația, devin din ce în ce mai mari. Conducătorul oficiului naval nord-american, Amiralul Land, a admis acum câtva timp, că numai anul trecut s'au aflat, în docu­­rile anglo-americane cam 375 vase. Aceasta de reparațiuni, înseamnă un tonaj cam de 2 și jumătate milioane tone. Dacă înglobăm această cifră în suma celor 28 milioane de vase scu­fundate, atunci ajungem la suma to­tală de 30 milioane și jumătate tone, cari nu mai pot fi folosite de anglo­­americani. Termenul pentru depunerea declarațiilor de impunere fost prelungita — Comunicatul in pagina 3-a — PENTRU RESPECTAREA ORDINEI De câtva timp ziarele publică in fiecare zi coloane întregi de îndem­nuri prin care publicul bucureștean este sfătuit să ia unele măsuri de si­guranță personală și de ordine gene­rală, necesare momentelor de încor­dare generală pe care le străbatem. Lângă aceste îndemnuri și sfaturi aceleași ziare publică știri și reporta­­gii, venite din străinătate, în care se vorbește clar, în termeni lapidari și cu cifre adânc cuvântătoare, despre neno­rociri care se abat zilnic asupra diferi­tor localități din străinătate, nenorociri cauzate de armele necruțătoare ale răz­boiului modern. Cu toate acestea bucureștenii noștri nu vor să priceapă nimic. Nici sfaturile grijulii ale autorită­ților competente și nici reportagiile e­­vocatoare de nenorociri nu-i fac să-și iasă din vechile-i deprinderi, acelea de a hoinări fără nici un rost pe străzile Capitalei. Ne-am adresat acestui bucureștean plimbăieț în diferite feluri, am făcut apel la buna lui cuviință față de cei cari în momentele când el se plimbă, fără nici un rost pe stradă căscând o­­chii la vitrine, frați de a-i lui mușcă din amarul durerii pe câmpiile înde­părtate de bătălie, ca el să-și poată căuta liniștit de treabă; ne-are adresat spiritului lui de prudență atât de ne­cesar în momentele acestea când Na­țiunea este încleștată într-un răsboiu înfricoșător. Totul a fost zadarnic. La aceiași oră din zi și din noapte, mii de gură cască se vântură fără nici o noimă pe străzile centrale, transfor­mând Capitala într’un bâlciu oriental. Acest fapt devine însă pe zi ce tre­ce tot mai mult și o rușine și un pe­ricol național. Pentru o seamă de femeiești fără rost și fără simțul elementar al pu­doarei și pentru o seamă de oameni care huzuresc de prea mult bine, nu putem tolera ca inima țării să aibă un aspect lipsit de buna cuviință și pentru acești­ oameni plimbăreți — ca s?ă nu le zicem, altcum — să sufere într’un caz de nenorocire și alte per­soane nevinovate. Dacă­ cei care se plimbă fără rost pe străzile centrale ale Capitalei și ale marilor orașe, au uitat poate că trăesc în plin războiu total și crâncen, sunt ceilalți cetățeni, ceilalți fii conștienți ai Neamului, care din zori și până noaptea târziu muncesc din greu pen­tru a-și da obolul lor neprecupețit la lupta aceasta uriașă, al cărui final vic­torios înseamnă viitorul de mai bine al­­ țării. Ori, în cazul unui atac ae­rian vrăjmaș și acești cetățeni nevoiți a străbate în interes de serviciu stră­zile orașelor, vor cădea victime nevi­novate, fiind în imposibiltatei, din cauza prea marii aglomerări, de a se adăposti. Credem că plimbăreții ai marilor orașe vor înțelege Capitalei și odată și pentru totdeauna­­ acest lucru și nu vom ajunge în situația ca autoritățile polițienești să ia măsurile necesare, pe care au tot dreptul să le ia și pe care chiar noi, în interesul cetățenilor paș­nici și conștienți, vom fi nevoiți să le solicităm în ajutor sprijinul. E timpul să fim serioși, dar cu ade­vărat serioși și să ne gândim mai bine și la propria noastră existență și la a celor din jurul nostru. ȘT. A. C. Azi, in Capitală, la ora 10 distiineața EXERCIȚIU DE ALARMARE PRIN SIRENE Se înștiințează populația Ca­pitalei că azi 2 șf Februarie­rie a. c n. se va executa un exer­cițiu de alarmare. Cum acest exercițiu privește numai organele de Comanda­ment și echipele de Apărare Pa­sivă, restul populației va conti­nua a-și vedea de ocupațiile sale normale. Începerea alarmei se va da la orele 10, iar încetarea la orele 11,30, prin semnalele obicinuite de sirene. La auzul semnalului de începere a alarmei, toți cetățenii cari au primit ordine de serviciu albe cu dungă ca­fenie de încadrare în formațiunile de Apărare Pasivă, inclusiv perso­nalul care intră în organizarea de apărare pasivă a întreprinderilor, se vor aduna în locurile indicate prin ordinele de serviciu sau prin alte dis­­pozițiuni ce au primit. Dintre premilitari vor participa numai agenții de transmisiune, tele­­foniștii și brancardierii. Toți ceilalți premilitari, chiar dacă au primit ordine de serviciu albe cu dungă cafenie, își vor continua pro­gramul după dispozițiunile Inspecto­ratului P.P. București. Participarea la astfel de exerciții a celor încadrați in­formațiunile de Apărare Pasivă fiind o obligațiune prevăzută de Legea pentru Apărarea Activă și Pasivă a Teritoriului, ne­­respectarea acestei obligațiuni va atrage după ea aplicarea sancțiuni­­lor prevăzute de Legea A. A. T. Un apt al președintelui Agimimumiiiiiuittiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiil HACHA adresat populației cehe ,imiiiiiiiisiimiii!uiiiiiiiiiii!iiiiiiiiiiiiiiiiu „ Anglia, văzând că nu mai poate domina Europa, a lăsat-o pra­dă barbariei bolșevi­ce, a spus președintele Hacha, ln apelul adr­esat populației cehe. Telegrama în ultima pagină SUS, mine pentru apărarea hota­relor de apă ale Patriei. JOS: Pe frontul de Est. Primiți cu foc violent de arme automate, oamenii unei patrule de foc in strâns contact cu inamicul se pregătesc de riposta (S.M.P.),

Next