Timpul, noiembrie 1943 (nr. 2327-2356)

1943-11-01 / nr. 2327

ft 3 D­A­C­Ț­I­A. ș­i ADMINISTRAȚIA­ BUCUREȘTI _ Strada Serindai Nr. 15 J? Sedacts» «1 Administrația 3.05.44 SELEFIW ----------­Tipografia 3.43.23 ABM­AJHN 1 L In­iarsi ; ' In strainatate s Cn an 2000 Lei. 6 luni f’,m/* convențiile postele inter- Î900 leii 3 luni 300 lei na ton­ pentru bănci institutii și ad-t­i publice timo tei anual Abonamentele încep la 1 și­­ 3 ale f­ecărei linii Taxa de francare plătit,­ în numerar cont aprobării Direcți­un­ei Generale P. T . Nr 30236/5. Mai 1939 Cont C. E C. Poștal No. 1327 Proprietari ..TIMPUL“ 8. A. R. Înscris sub Nr. 202 Trib Ilfjv Prim redactori MIRGEA GRIGORESCU H 2 PAGINI 7 LEIL UNI W i ig Timpul 1 ­O expoziție documentară de Streit« I* Si­fimnrsru Președintele Academiei Rom­aoe N­u mă voi opri asupra laturei educative din frumoasa ex­poziție de la Șosea, alcătuită cu grija Ministerului culturii. Progresul vădit în această direc­ții i pe larg expus in publicația împărțită vizitatorilor și în care, documentat și mai ales ilustrat, se poate urmări minunat spiritul «il&uzitor, nu pot spune nou, ci în­tețit în ultimii ani. II urmărești cu Interes și cu speranța de a fi gene­ralizat. Dacă ne vom abate de la legea recontinuității, negative celei noi­­■uda, și vom persista cu strictetă In aplicarea principiului de a învă­­ți cina la copil tot ceia ce ce le va fi da trebuință în viața reală, în adevăr școala, va fi activă și cu reale urmări în progresul țării. Kestrangana u­ma ia rezultate. hicrurile expuse, chiar pregătite pentru o expoziție, te uimesc prin varietatea lor, ca și prin perfecțiile nea multora dintre ele. Scot la f­i reală îndeletnicirea practică, mi­­­nunată a Românului, apt să intrei In concurență cu oricare alt neam- Nici nu-ți vine să crezi că mâ­nuțele și mintea micilor copii dela grădinițe, au putut să confecțione­ze atâtea soiuri de jucării, din ma­terialul avut la îndemână. Admiram, mai mult decât finele dantele artistic executate, dar care cer migală și nuncă istovitoare. Iuțeala și dibăcia cu care puiul de autean­impletea ține lucrări, din pănuși de porumb. Dintr'un mate­rial prim, irosit obișnuit de vânt, căci nici vitele nu-l mănâncă, se pot face pe lângă ștergătoare de pi­cioare trainice, pălării, coșuri felu­rite, ce ar putea fi folosite chiar de pretențioasa orășancă, fiind la fel ca împletitură cu cele japoneze, importate în timpurile normale. Cu câtă agilitate și precizie mânuțele copilului de sătean alegea fâșiile de pănuși, le torcea și împletea. Iată o muncă lesnicioasă de mare folos gospodăriei, de pe­ urm­a căreia se poate căpăta un adaus la veniturile scăzute a lucrului anevoios de peste vară. Panușile de porumb, paiele de grâu, mielușele de răchită, pen­tru populația de câmp ar forma un izvor nesecat de înlesniri materiale dacă la școalele primare corespun­zătoare s’ar generaliza asemenea curată muncă ușoară, dar aducătoa­re de câștig. La fel este cu țesutul scoarțelor și a covorașelor, moi ca și cele persane, din șuvițe de ciorapi ori petice de lână. E nevoe de un gher­ghef pus în colț de odaie, la care fetița de școală lucrează cu o abi­li­tate desăvârșită. Câte alte asemenea mărunte lu­crări din material care putrezește altfel, nu se pot săvârși, arătau papucii de baie din papură, panto­fii de vară, azi din nevoie la modă, din tort de cânepă. Continuare în parfina 3-a JOI AU TRECUT PRIN GIBRALTAR 3 CONVOAE CUPRINZÂND IN TOTAL 350 DE VASE Vineri sau­ îndreptat spre» Meditera si­ D !9 vapouri de tonaj mi* ijlociu inteareate cu trupe. MADRID, 30 (Rador). — D N. R.: știri de preaS anunță die Al­gestros «a Ja cu râul zilei de­­ Joi î­u trecut prin Gibraltar trei con­voaie cuprinzând în total 350 de vase, dintre care cel mai mare venea din Atlantic, un altul de circa 100 de vase venea din Me­­diterana, iar al treilea compus din 67 de vapoare, tocmai pără­sea fortăreața engleză. Vineri, 19 vapoare de tonaj mijlociu, încărcate toate cu trupe s'au îndreptat către Mediterana. SÂMBĂTA S'A DAT ALARMĂ LA LOMDRA GENEVA .30 (R lor). — După cum anunță Serviciul Britani­c de Informații, în regiunea Londrei s'a dat Sâmbătă alarma antiaeriană. Hegitin­e«a Finch­hafen­ atacata de a­viația japoneză TOKIO 30 (Rador).­­ După cum se anunță deja o bază din Pacificul de sud, avioane japoneze au atacat o formațiune de circa 20 de avioane inamice în regiunea Finchhafen, în ziua de 27 Octombrie. In cursul luptei, dintre, av ba­nele inamice au fost doborâte. Unul dintre avioanele japoneze s’a aruncat de bună voie asupra u­­nui obiectiv inamic. Alte 4 avioane japoneze simt da­te lipsă. In Spania e liniște Despkmirea unor știri false MADRID, 30 (Rador). CNBs D. Arcos, ambasadorul la Santiago, desminte știrea Spaniei răs­pândită de diferite ziare, după care 100.000 de membri ai unor corpuri de funcționari s'ar lupta în diferite teritorii din Spania împotriva gu­vernului Franco. Ambasadorul spaniol a constatat că viața își continuă­ în Spania cursul său normal. Această știre falsă a fost pusă în circulație de ziarul P. M., care apare la New York precum și de diferite ziare din Chili. «iiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiimiiii înmimimimi Hiiiimiiiiiiiimii Hiiniimiiii Hiiniii» I M­ERSUL RĂZBOIULUI FRONTUT, DIN RUSIA Bătălia din sectorul­­ de sud al fron­tului de răsărit s'a caracterizat ieri prin apariția simultană in număr spo­rit a unor formațiuni germane blin­date și motorizate atât in stepa No­­gai cât și in cotul Niprului. Acest fa­pt este deosebit de important căci după părerea experților militari ger­­mani, înaltul comandament­ sovietic a crezut fără îndoială că prin depla­sarea punctului focal al ofensivei în regiunea Melitopol, grosul rezervelor germane va fi concentrat, acolo. Când insă înaltul comandament­ sovietic a deplasat din nou centrul de greutate al operațiunilor în marea buclă s Ni­­prutul, el a găsit și acolo, cu surprin­dere, mari forțe germane blindate și­­ mecanizate. t­oate­­ pro.' ««initiue,' rușii au subestimat, intr'o oarecare măsură mobilitatea trupelor germane și capa­citatea înaltului comandament ger­man de a folosi avantagiile așa numi­­telor „linii interioare“. Dacă Înaltul comandament nu ar fi făcut această greșală, el nu ar fi angajat mari for­mațiuni de cavalerie într-o acțiune intre Niprul Inferior și Crimeea. Ca­valeria nu ar fi putut asigura succe­sul decât in cazul cănd spărtura de la vest de Melitopol ar fi putut fi mult lărgită. Or, această spărtură nu a putut fi lărgită nici în cursul zilei de ieri. Deasemeni, spărtura nu a putut fi nici adâncită, cu aceiaș rapiditate cu care a fost adâncită zilele trecute. Săgețile sovietice au fost interceptate în part­e de trupele germane iare zel le-au angajat în lupte crâncene ce și continuă, și acum, iar în parte res­i^­pinse prin contra-atacuri. J Pr in cotul Niprul­ui, unde trupele so-­do­vietice și-au sporit presiunea, luptele sunt pre centrate tot în sectorul Cri­ fa voi-Rog, unde rușii caută să cucerea­­­­s­­ă orașul, fie prin atacuri frontale,­­ deosebit de violente, fie prin mișcări de flanmare dinspre su­d-vest. Toate aceste atacuri au fost până 1*­ acum zădărnicite. Atacul masiv des-| f* , ta Continuare in pag. 3-a 9* 3 m -------- ------. .................Insr ^ Ma­rca adm­aaife •• TM națională turca " % e _ V d I convocata n pentru 11 N­brie " ANKARA 30 (tp). — Marea A­­dunare turcă va fi convocată pen­tru ziua de 11 Noembrie. După cum se aude d. Ismet Inonu președinte­le statului turc va ține o cuvântare cu această ocazie. f STRAMTORILE TURCEȘTI SI INTERESUL EUROPEAN de George Sof roivíe Profesor universitar N imic mai firesc ca interesul deosebit, pe care prezintă pentru Statul Român — In așe­si­zarea sa moderni, — regimul juridic al Strâmtorilor turcești. Ideea a fost adeseori pusă în lumină­ și ac­centuând asupra ei în timpul din ur­mă, prof. Andrei Rădulescu constată cu drept cuvânt că ,,viața noastră, e­­conomică depinde în cea mai largă măsură, de regimul stabilt acolo. Si­tuația noastră politică, apărarea noa­stră, sunt serios influențat de aceste Strâmtori. Timpuri nu pna îndepăr­tate au arătat oricui, legătura strân­să între existența și desvotarea noa­stră și regimul Strâmtorilor. Oricât «Je puțin vom reflecta asupra acestei însemnătăți, ajungem neîndoios la concluzia, că viitorul neamului româ­nesc atârnă în cel mai Însemnat grad, de acest regim“. Și acest strâns, organic raport al intereselor vitale ale Statului român, învestit prin na­tura însăși cu misiunea de „paznic al gurilor Dunării“ și regimul juridic al Bosforului și Dardanelelor, a căror funcție de „paznic“ o îndeplinește Statul amic. Turcia, rămâne o puter­nică realitate ce nu poate fi nici un moment ignorată, mai ales când ob­servăm — astfel cum cu deplin t­e­­m­eiu s'a spus (N. Dașcovici) - că :,gurile Dunării nu sunt la Marea Neagră, ci la Strâ­mtorile turcești". Dar alături de acest interes con­stant al Statului român, față de orice reglementare internațională a Strâm­torilor turcești, se ridică deopotrivă un legitim interes și drept al Statu­lui teritorial, și un altul mai întins și 2 SoÚ mai general, al Comunității europene. Căci nu trebue uitat într'adevăr, — astfel cum o constată un reputat pu­blicist turc (Ali­din Daver) în pânditul ziar „Cumhuriyet" din răs­18 Martie 1943 — ,,Strâmtorile sunt strâmtori turcești, și nervul vieții noastre trece pe acolo. Pentru această rațiune, fiecare turc se impresionează când aude vorbindu-se de Strâmtori, și fără să vrea își duce mâna la sa­bie“. Iar interesul cel mare al tuturor Statelor europene, care nu este o ino­vație a timpului de față, s'a afirmat neîncetat — mărturie rămâne istorica „Chestiune Orientală“ — și propor­țiile sale au sporit, în măsura in care activitatea economică europeană a crescut și principiul libertății mărilor s'a împământenit treptat, din secolul XVII-lea încoace, în conștiința dică a popoarelor și în politica sub­­gu­vernelor. Căci dacă marea este l­­­iberă, deschisă liberii navigații — în Continuare în­­chi­ina 3­le Aspecte de pe Mul­d­a­n W­va in Rasm­ aIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIMIIIIII IN CORPUL ZIARULUI PRETURILE MAXIMALE LA SEMNELE DE FOD L FslisM drept «de post iichsiar mwaft* k­ nahlje și procefile, grenadie­ 2. Iată o’ in râma» dintr’un tren «flat într'o gării In apropierea căr­or­a­ a dat o înverșunată bătălie. 8. Atacul tancurilor a fost stăvi­lit Coloșii «ie fler au deveni materiale vechi. 4. un pod din apropierea unui Braț. A fost aruncat în fier. ?­C­EMBRIE 1943 anuL vii 2327 n' Controlul politicii externe ■lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIMIIIllllltUIIIIimiUIHIlllllllIIlVIIlÎllllllIUIll în State le finite miiimiiiiiiiiiiiiiiiuiînmiminiiiiiiiiiiiuiiimimiiiummiu.imiiniiiimiimiimiiiiii C u prilejul deschiderii conferim­­e țnțelor de către guvern, adică, secen­ței dela Moscova a apărut primi­te se cunoaște în termeni juridici in­unde ziare o telegramă a a­•P­genției i.Transocean“, care pre­­­t­inde» că d. Cordell Hull, ministrul e afaceri străine a­ Statelor-T­nite,­­ ar fi fost în posesia ..autorizației de. 1­uvernământ" in clipa când a­ plecat s­pre capitala Rusiei sovietice și că, d­eci, la Întoarcere, hotărârile ar avea '­evoe de ratificarea Senatului. In ziare, chiar pe vremuri de liber­­t­a­te dirijată a presei, pot apare știri n­econtrolate sau n­econ­forme realității 1­ru chiar tendențioase, pentru că, ori­­c­ând, e cu putință să se strecoare c­âte ceva prin sita celui mai serios c­ont­rol. Par știrea pomenitei agenții a a­tins o chestiune foarte interesantă­­ de actualitate privitoare la condu­­c­erea și la controlul politicii externe a Statelor­ U­nite, care merită să fie cu­­noscută cititorilor români. Vom arăta­, cât mai pe scurt, pre­­văderile constituționale nord-america­­ne și practica urmată în decurs de ac­troa,pe un veac jumătate la conduce­­pfili și controlul politicii externe a Statelor­ U­nite. Potrivit Constituției, puterea exc­­utivă a republicei nord-a­mericane­ze căderea să inchcd tratate cu Stat­ele străine ,,pe temeiul și cu sfatul „ aprobarea Senatului“, care trebue a se pronunțe, pentru ori contra, p­rintr’un vot de majoritate specială , 1 două treimi. Cum s’a aplicat,, in practică, aceas­­ă prevedere constituțională la condu­­cerea și controlul politicii externe nord-americane ? la Început, rigid după text. In ra­zul tratatului .log cu Marea­ Britanie, cel dintâi tratat însemnat după adop­tarea Constituției de la Filadelfia­, pre­ședintele Washington și ministrul Ha­milton s-au dus la Senat ca să des­­bată, în prealabil, chiar termenii tra­tatului, înainte de redactare. Dar în cursul deșirate,Por­țiu S­nai atitudi­­nea unuia dintre senatori l-a supărat atât de mult pe marele președinte, Washington, încât s’a retras cu textul dinaintea Senatului, pentru a nu mai întoarce la discuția prealabilă- se De atunci, s’a cosfințit în practică obiceiul că aprobarea Senatului nu este cerută decât după încheerea tra­care. Dar ratificarea­ Senatului american e, cu totul, deosebită de ceea ce este ratificarea in concepția Statelor euro­pene , adică o confirmare sau o res­­pingere pură și simplă a textului con­venit de reprezentanții guvernului a­­­merican la conferința ținută cu repre­­zentanții guvernului sau guvernelor străine. Ratificarea aceasta presupu­ne, și în practică așa s’a întâmplat de nenumărate ori, rafificarea pură și simplă, sau sub rezerva ori cu amen­darea unor articole din textul euvo*­nit, în sfârșit, refuzul categoric de ra­­tificare, așa cum se poate întâmpla în orice altă țară. Putința aceasta de rezervă sau de amendament la textul convenit, cu re­prezentanții unui Stat străin e ceeae il face foarte grea, și nesigură,, o inches Continogri! Iri pagina S-a INSPECȚIILE mareșalul­ui Goering AU FOST VĂZUTE TOATE UNITĂȚILE DE AVIA­­ȚIE DIN GERMANIA DE SUD-VEST ȘI DIN TERI­­TORIILE OCUPATE BERLIN, 30 (Rador).­­ In cadrul unei călătorii de inspecție, care a du­rat trei săptămâni, prin Germania de sud, Germania­ de vest și părți din teritoriile ocupate, mareșalul Goering a vizitat toate unitățile de aviație din aceste regiuni, pentru a se convinge personal de situația apărării împo­triva atacurilor aeriene, făcută de formațiuni­­ de vânătoare de zi și de noapte și­­ de bateriile antiaeriene, pre­cum și de starea instruilei formați­unilor de rezervă. In acelaș timp, această vizită, pe care mareșalul Goering a făcut-o cu avionul, a țintit și inspectarea mai multor uzine de război. Peste tot, mareșalul a stat de vorbă cu conducătorii și lucrătorii din fa­brici, cari sunt toți convinși de supe­rioritatea ,și randamentul Industriei de război germane. De asemeni, mareșalul Reichului a vizitat amănunțit orașe lovite de bombardamente, mai ales în regiunea Ruhr, unde a luat măsurile de ajuto­rare și a dispus facerea lucrărilor ne­cesare, în conferințe cu autoritățile­­locale. In apropiere de Santander A FOST PESCUITA O BALENA LI­R­I­A­N­Ă SANTANDER, SO (Rador).­­ Un mic vas de pescari a descope­rit in apropiere de Santander o balenă uriașe, care nu mai putea să Innoate, ei rămăsese in bătaia valurilor, fiind probabil rănită de vreo mină marină. După multă strădanie, cei doi pescari au reușit să ucidă balena și să o aducă la țărm. Monstrul are o lungime de peste ÎS metri și o greutate de mai bin­e de cinci mii de kilo­grame, ­N SPANIA Gontnpotul 1918 ch­emat parțial sub arme a fost lăsat pe vatră MADRID 30 (Rador). — DNB. Se anunță din izvor competent că contingentul 1918, care fusese chemat sub arme în baza ordinului de mobilizare parțială, la data de 25 Noembrie 1942, a fost lăsat la vatră, până la noai ordine._______ PUNCTELE PRINCIPALE aLe ACORDULUI de la MOSCOVA STOCKHOLM, 30 (Rador). DNR: Comentariile din cercurile bine informate lasă să se presupună, scrie ,,Evening Standard“, în legă­tură cu conferința de la Moscova, că „strălucita colaborare“ dintre d-nii Cordell Hull, F.dcn și Molotov s'a încheiat printr'un „acord“ cu privire la cele trei puncte principale de pe ordinea­ de zi a conferinței. Acestea a­r fi, după cum declară ziarul, măsurile militare de după războiu, ocuparea Europei și pozi­ția anglo-american­o-sovietică față de statele aliate cu Germania. Alte telegrame în ultima pagină Eroismul avia­torilor români elogiat de presa germană BERLIN 30 (Rador).­­ Su­b titlul „Er­oi aerieni ai Axei“ zia­rul „Reinische Westfalische Z­eitung" din Est ju publică un articol elogios la adresa aviatorilor ro­mâni distinși în luptele aeriene. Articolul începe cu descri­rea eroicei lupte aeriene a sublo­cotenentului Carol Anastasii, care spre a-și sal­v­a arabii și-a jertfit viața. Mai sunt înfățișați „cinci dintre cei mai excelenți piloți ro­mâni care au fost distinși de d. ministru general Jienescu, cu cea mai­­ multa decorație românească „Mihai Viteazul“, pentru faptele lor vitejești de la Stalin­grad, Don și Mius. Urmează apoi scurte biogr­afii ale aviatorilor Alexandru Șer­bănescu, Bâzu Cantacuzino, Ion Mîhu, Francisc Galena și­ Mihail Basarab Brâncoveanu biogra­fii insotite de realizările acestora pe frontul răsăritean­ imiimiiEiiHiimmiiimiiiHitiiiiimiiuiiiiiiiiiiiiiiiimiimiiiimmuiiiitiiiimitmuHiiu SUS, Hans Thaler, din divizia blin­dată „Das Reich“ a primit caucea de cavaler al „Grucii de fier“ pentr­u deosebite fapte de arme, JOS , vânător german, neobosit luptător pe frontul Răsăritean, gata să por­nească într'o nouă bătălie

Next