Timpul, noiembrie 1943 (nr. 2327-2356)
1943-11-01 / nr. 2327
ft 3 DACȚIA. și ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI _ Strada Serindai Nr. 15 J? Sedacts» «1 Administrația 3.05.44 SELEFIW ----------Tipografia 3.43.23 ABMAJHN 1 L Iniarsi ; ' In strainatate s Cn an 2000 Lei. 6 luni f’,m/* convențiile postele inter- Î900 leii 3 luni 300 lei na ton pentru bănci institutii și ad-ti publice timo tei anual Abonamentele încep la 1 și 3 ale fecărei linii Taxa de francare plătit, în numerar cont aprobării Direcțiunei Generale P. T . Nr 30236/5. Mai 1939 Cont C. E C. Poștal No. 1327 Proprietari ..TIMPUL“ 8. A. R. Înscris sub Nr. 202 Trib Ilfjv Prim redactori MIRGEA GRIGORESCU H 2 PAGINI 7 LEIL UNI W i ig Timpul 1 O expoziție documentară de Streit« I* Sifimnrsru Președintele Academiei Romaoe Nu mă voi opri asupra laturei educative din frumoasa expoziție de la Șosea, alcătuită cu grija Ministerului culturii. Progresul vădit în această direcții i pe larg expus in publicația împărțită vizitatorilor și în care, documentat și mai ales ilustrat, se poate urmări minunat spiritul «il&uzitor, nu pot spune nou, ci întețit în ultimii ani. II urmărești cu Interes și cu speranța de a fi generalizat. Dacă ne vom abate de la legea recontinuității, negative celei noi■uda, și vom persista cu strictetă In aplicarea principiului de a învăți cina la copil tot ceia ce ce le va fi da trebuință în viața reală, în adevăr școala, va fi activă și cu reale urmări în progresul țării. Kestrangana uma ia rezultate. hicrurile expuse, chiar pregătite pentru o expoziție, te uimesc prin varietatea lor, ca și prin perfecțiile nea multora dintre ele. Scot la fi reală îndeletnicirea practică, minunată a Românului, apt să intrei In concurență cu oricare alt neam- Nici nu-ți vine să crezi că mânuțele și mintea micilor copii dela grădinițe, au putut să confecționeze atâtea soiuri de jucării, din materialul avut la îndemână. Admiram, mai mult decât finele dantele artistic executate, dar care cer migală și nuncă istovitoare. Iuțeala și dibăcia cu care puiul de auteanimpletea ține lucrări, din pănuși de porumb. Dintr'un material prim, irosit obișnuit de vânt, căci nici vitele nu-l mănâncă, se pot face pe lângă ștergătoare de picioare trainice, pălării, coșuri felurite, ce ar putea fi folosite chiar de pretențioasa orășancă, fiind la fel ca împletitură cu cele japoneze, importate în timpurile normale. Cu câtă agilitate și precizie mânuțele copilului de sătean alegea fâșiile de pănuși, le torcea și împletea. Iată o muncă lesnicioasă de mare folos gospodăriei, de pe urma căreia se poate căpăta un adaus la veniturile scăzute a lucrului anevoios de peste vară. Panușile de porumb, paiele de grâu, mielușele de răchită, pentru populația de câmp ar forma un izvor nesecat de înlesniri materiale dacă la școalele primare corespunzătoare s’ar generaliza asemenea curată muncă ușoară, dar aducătoare de câștig. La fel este cu țesutul scoarțelor și a covorașelor, moi ca și cele persane, din șuvițe de ciorapi ori petice de lână. E nevoe de un gherghef pus în colț de odaie, la care fetița de școală lucrează cu o abilitate desăvârșită. Câte alte asemenea mărunte lucrări din material care putrezește altfel, nu se pot săvârși, arătau papucii de baie din papură, pantofii de vară, azi din nevoie la modă, din tort de cânepă. Continuare în parfina 3-a JOI AU TRECUT PRIN GIBRALTAR 3 CONVOAE CUPRINZÂND IN TOTAL 350 DE VASE Vineri sau îndreptat spre» Meditera si D !9 vapouri de tonaj mi* ijlociu inteareate cu trupe. MADRID, 30 (Rador). — D N. R.: știri de preaS anunță die Algestros «a Ja cu râul zilei de Joi îu trecut prin Gibraltar trei convoaie cuprinzând în total 350 de vase, dintre care cel mai mare venea din Atlantic, un altul de circa 100 de vase venea din Mediterana, iar al treilea compus din 67 de vapoare, tocmai părăsea fortăreața engleză. Vineri, 19 vapoare de tonaj mijlociu, încărcate toate cu trupe s'au îndreptat către Mediterana. SÂMBĂTA S'A DAT ALARMĂ LA LOMDRA GENEVA .30 (R lor). — După cum anunță Serviciul Britanic de Informații, în regiunea Londrei s'a dat Sâmbătă alarma antiaeriană. Hegitine«a Finchhafen atacata de aviația japoneză TOKIO 30 (Rador). După cum se anunță deja o bază din Pacificul de sud, avioane japoneze au atacat o formațiune de circa 20 de avioane inamice în regiunea Finchhafen, în ziua de 27 Octombrie. In cursul luptei, dintre, av banele inamice au fost doborâte. Unul dintre avioanele japoneze s’a aruncat de bună voie asupra unui obiectiv inamic. Alte 4 avioane japoneze simt date lipsă. In Spania e liniște Despkmirea unor știri false MADRID, 30 (Rador). CNBs D. Arcos, ambasadorul la Santiago, desminte știrea Spaniei răspândită de diferite ziare, după care 100.000 de membri ai unor corpuri de funcționari s'ar lupta în diferite teritorii din Spania împotriva guvernului Franco. Ambasadorul spaniol a constatat că viața își continuă în Spania cursul său normal. Această știre falsă a fost pusă în circulație de ziarul P. M., care apare la New York precum și de diferite ziare din Chili. «iiiiiiiiiiiimiiiiimiiiiiiiiiimiiii înmimimimi Hiiiimiiiiiiiimii Hiiniimiiii Hiiniii» I MERSUL RĂZBOIULUI FRONTUT, DIN RUSIA Bătălia din sectorul de sud al frontului de răsărit s'a caracterizat ieri prin apariția simultană in număr sporit a unor formațiuni germane blindate și motorizate atât in stepa Nogai cât și in cotul Niprului. Acest fapt este deosebit de important căci după părerea experților militari germani, înaltul comandament sovietic a crezut fără îndoială că prin deplasarea punctului focal al ofensivei în regiunea Melitopol, grosul rezervelor germane va fi concentrat, acolo. Când insă înaltul comandament sovietic a deplasat din nou centrul de greutate al operațiunilor în marea buclă s Niprutul, el a găsit și acolo, cu surprindere, mari forțe germane blindate și mecanizate. toate pro.' ««initiue,' rușii au subestimat, intr'o oarecare măsură mobilitatea trupelor germane și capacitatea înaltului comandament german de a folosi avantagiile așa numitelor „linii interioare“. Dacă Înaltul comandament nu ar fi făcut această greșală, el nu ar fi angajat mari formațiuni de cavalerie într-o acțiune intre Niprul Inferior și Crimeea. Cavaleria nu ar fi putut asigura succesul decât in cazul cănd spărtura de la vest de Melitopol ar fi putut fi mult lărgită. Or, această spărtură nu a putut fi lărgită nici în cursul zilei de ieri. Deasemeni, spărtura nu a putut fi nici adâncită, cu aceiaș rapiditate cu care a fost adâncită zilele trecute. Săgețile sovietice au fost interceptate în parte de trupele germane iare zel le-au angajat în lupte crâncene ce și continuă, și acum, iar în parte resi^pinse prin contra-atacuri. J Pr in cotul Niprului, unde trupele so-dovietice și-au sporit presiunea, luptele sunt pre centrate tot în sectorul Cri fa voi-Rog, unde rușii caută să cucereasă orașul, fie prin atacuri frontale, deosebit de violente, fie prin mișcări de flanmare dinspre sud-vest. Toate aceste atacuri au fost până 1* acum zădărnicite. Atacul masiv des-| f* , ta Continuare in pag. 3-a 9* 3 m -------- ------. .................Insr ^ Marca admaaife •• TM națională turca " % e _ V d I convocata n pentru 11 Nbrie " ANKARA 30 (tp). — Marea Adunare turcă va fi convocată pentru ziua de 11 Noembrie. După cum se aude d. Ismet Inonu președintele statului turc va ține o cuvântare cu această ocazie. f STRAMTORILE TURCEȘTI SI INTERESUL EUROPEAN de George Sof roivíe Profesor universitar N imic mai firesc ca interesul deosebit, pe care prezintă pentru Statul Român — In așesizarea sa moderni, — regimul juridic al Strâmtorilor turcești. Ideea a fost adeseori pusă în lumină și accentuând asupra ei în timpul din urmă, prof. Andrei Rădulescu constată cu drept cuvânt că ,,viața noastră, economică depinde în cea mai largă măsură, de regimul stabilt acolo. Situația noastră politică, apărarea noastră, sunt serios influențat de aceste Strâmtori. Timpuri nu pna îndepărtate au arătat oricui, legătura strânsă între existența și desvotarea noastră și regimul Strâmtorilor. Oricât «Je puțin vom reflecta asupra acestei însemnătăți, ajungem neîndoios la concluzia, că viitorul neamului românesc atârnă în cel mai Însemnat grad, de acest regim“. Și acest strâns, organic raport al intereselor vitale ale Statului român, învestit prin natura însăși cu misiunea de „paznic al gurilor Dunării“ și regimul juridic al Bosforului și Dardanelelor, a căror funcție de „paznic“ o îndeplinește Statul amic. Turcia, rămâne o puternică realitate ce nu poate fi nici un moment ignorată, mai ales când observăm — astfel cum cu deplin temeiu s'a spus (N. Dașcovici) - că :,gurile Dunării nu sunt la Marea Neagră, ci la Strâmtorile turcești". Dar alături de acest interes constant al Statului român, față de orice reglementare internațională a Strâmtorilor turcești, se ridică deopotrivă un legitim interes și drept al Statului teritorial, și un altul mai întins și 2 SoÚ mai general, al Comunității europene. Căci nu trebue uitat într'adevăr, — astfel cum o constată un reputat publicist turc (Alidin Daver) în pânditul ziar „Cumhuriyet" din răs18 Martie 1943 — ,,Strâmtorile sunt strâmtori turcești, și nervul vieții noastre trece pe acolo. Pentru această rațiune, fiecare turc se impresionează când aude vorbindu-se de Strâmtori, și fără să vrea își duce mâna la sabie“. Iar interesul cel mare al tuturor Statelor europene, care nu este o inovație a timpului de față, s'a afirmat neîncetat — mărturie rămâne istorica „Chestiune Orientală“ — și proporțiile sale au sporit, în măsura in care activitatea economică europeană a crescut și principiul libertății mărilor s'a împământenit treptat, din secolul XVII-lea încoace, în conștiința dică a popoarelor și în politica subguvernelor. Căci dacă marea este liberă, deschisă liberii navigații — în Continuare închiina 3le Aspecte de pe Muldan Wva in Rasm aIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIMIIIIII IN CORPUL ZIARULUI PRETURILE MAXIMALE LA SEMNELE DE FOD L FslisM drept «de post iichsiar mwaft* k nahlje și procefile, grenadie 2. Iată o’ in râma» dintr’un tren «flat într'o gării In apropierea cărora a dat o înverșunată bătălie. 8. Atacul tancurilor a fost stăvilit Coloșii «ie fler au deveni materiale vechi. 4. un pod din apropierea unui Braț. A fost aruncat în fier. ?CEMBRIE 1943 anuL vii 2327 n' Controlul politicii externe ■lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllUIIIIIIIIIIMIIIllllltUIIIIimiUIHIlllllllIIlVIIlÎllllllIUIll în State le finite miiimiiiiiiiiiiiiiiiuiînmiminiiiiiiiiiiiuiiimimiiiummiu.imiiniiiimiimiimiiiiii C u prilejul deschiderii conferime țnțelor de către guvern, adică, secenței dela Moscova a apărut primite se cunoaște în termeni juridici inunde ziare o telegramă a a•Pgenției i.Transocean“, care pretinde» că d. Cordell Hull, ministrul e afaceri străine a Statelor-Tnite, ar fi fost în posesia ..autorizației de. 1uvernământ" in clipa când a plecat spre capitala Rusiei sovietice și că, deci, la Întoarcere, hotărârile ar avea 'evoe de ratificarea Senatului. In ziare, chiar pe vremuri de libertate dirijată a presei, pot apare știri necontrolate sau neconforme realității 1ru chiar tendențioase, pentru că, oricând, e cu putință să se strecoare câte ceva prin sita celui mai serios control. Par știrea pomenitei agenții a atins o chestiune foarte interesantă de actualitate privitoare la conducerea și la controlul politicii externe a Statelor Unite, care merită să fie cunoscută cititorilor români. Vom arăta, cât mai pe scurt, prevăderile constituționale nord-americane și practica urmată în decurs de actroa,pe un veac jumătate la conducepfili și controlul politicii externe a Statelor Unite. Potrivit Constituției, puterea excutivă a republicei nord-americaneze căderea să inchcd tratate cu Statele străine ,,pe temeiul și cu sfatul „ aprobarea Senatului“, care trebue a se pronunțe, pentru ori contra, printr’un vot de majoritate specială , 1 două treimi. Cum s’a aplicat,, in practică, aceasă prevedere constituțională la conducerea și controlul politicii externe nord-americane ? la Început, rigid după text. In razul tratatului .log cu Marea Britanie, cel dintâi tratat însemnat după adoptarea Constituției de la Filadelfia, președintele Washington și ministrul Hamilton s-au dus la Senat ca să desbată, în prealabil, chiar termenii tratatului, înainte de redactare. Dar în cursul deșirate,Porțiu Snai atitudinea unuia dintre senatori l-a supărat atât de mult pe marele președinte, Washington, încât s’a retras cu textul dinaintea Senatului, pentru a nu mai întoarce la discuția prealabilă- se De atunci, s’a cosfințit în practică obiceiul că aprobarea Senatului nu este cerută decât după încheerea tracare. Dar ratificarea Senatului american e, cu totul, deosebită de ceea ce este ratificarea in concepția Statelor europene , adică o confirmare sau o respingere pură și simplă a textului convenit de reprezentanții guvernului american la conferința ținută cu reprezentanții guvernului sau guvernelor străine. Ratificarea aceasta presupune, și în practică așa s’a întâmplat de nenumărate ori, rafificarea pură și simplă, sau sub rezerva ori cu amendarea unor articole din textul euvo*nit, în sfârșit, refuzul categoric de ratificare, așa cum se poate întâmpla în orice altă țară. Putința aceasta de rezervă sau de amendament la textul convenit, cu reprezentanții unui Stat străin e ceeae il face foarte grea, și nesigură,, o inches Continogri! Iri pagina S-a INSPECȚIILE mareșalului Goering AU FOST VĂZUTE TOATE UNITĂȚILE DE AVIAȚIE DIN GERMANIA DE SUD-VEST ȘI DIN TERITORIILE OCUPATE BERLIN, 30 (Rador). In cadrul unei călătorii de inspecție, care a durat trei săptămâni, prin Germania de sud, Germania de vest și părți din teritoriile ocupate, mareșalul Goering a vizitat toate unitățile de aviație din aceste regiuni, pentru a se convinge personal de situația apărării împotriva atacurilor aeriene, făcută de formațiuni de vânătoare de zi și de noapte și de bateriile antiaeriene, precum și de starea instruilei formațiunilor de rezervă. In acelaș timp, această vizită, pe care mareșalul Goering a făcut-o cu avionul, a țintit și inspectarea mai multor uzine de război. Peste tot, mareșalul a stat de vorbă cu conducătorii și lucrătorii din fabrici, cari sunt toți convinși de superioritatea ,și randamentul Industriei de război germane. De asemeni, mareșalul Reichului a vizitat amănunțit orașe lovite de bombardamente, mai ales în regiunea Ruhr, unde a luat măsurile de ajutorare și a dispus facerea lucrărilor necesare, în conferințe cu autoritățilelocale. In apropiere de Santander A FOST PESCUITA O BALENA LIRIANĂ SANTANDER, SO (Rador). Un mic vas de pescari a descoperit in apropiere de Santander o balenă uriașe, care nu mai putea să Innoate, ei rămăsese in bătaia valurilor, fiind probabil rănită de vreo mină marină. După multă strădanie, cei doi pescari au reușit să ucidă balena și să o aducă la țărm. Monstrul are o lungime de peste ÎS metri și o greutate de mai bine de cinci mii de kilograme, N SPANIA Gontnpotul 1918 chemat parțial sub arme a fost lăsat pe vatră MADRID 30 (Rador). — DNB. Se anunță din izvor competent că contingentul 1918, care fusese chemat sub arme în baza ordinului de mobilizare parțială, la data de 25 Noembrie 1942, a fost lăsat la vatră, până la noai ordine._______ PUNCTELE PRINCIPALE aLe ACORDULUI de la MOSCOVA STOCKHOLM, 30 (Rador). DNR: Comentariile din cercurile bine informate lasă să se presupună, scrie ,,Evening Standard“, în legătură cu conferința de la Moscova, că „strălucita colaborare“ dintre d-nii Cordell Hull, F.dcn și Molotov s'a încheiat printr'un „acord“ cu privire la cele trei puncte principale de pe ordinea de zi a conferinței. Acestea ar fi, după cum declară ziarul, măsurile militare de după războiu, ocuparea Europei și poziția anglo-americano-sovietică față de statele aliate cu Germania. Alte telegrame în ultima pagină Eroismul aviatorilor români elogiat de presa germană BERLIN 30 (Rador). Sub titlul „Eroi aerieni ai Axei“ ziarul „Reinische Westfalische Zeitung" din Est ju publică un articol elogios la adresa aviatorilor români distinși în luptele aeriene. Articolul începe cu descrirea eroicei lupte aeriene a sublocotenentului Carol Anastasii, care spre a-și salva arabii și-a jertfit viața. Mai sunt înfățișați „cinci dintre cei mai excelenți piloți români care au fost distinși de d. ministru general Jienescu, cu cea mai multa decorație românească „Mihai Viteazul“, pentru faptele lor vitejești de la Stalingrad, Don și Mius. Urmează apoi scurte biografii ale aviatorilor Alexandru Șerbănescu, Bâzu Cantacuzino, Ion Mîhu, Francisc Galena și Mihail Basarab Brâncoveanu biografii insotite de realizările acestora pe frontul răsăritean imiimiiEiiHiimmiiimiiiHitiiiiimiiuiiiiiiiiiiiiiiiimiimiiiimmuiiiitiiiimitmuHiiu SUS, Hans Thaler, din divizia blindată „Das Reich“ a primit caucea de cavaler al „Grucii de fier“ pentru deosebite fapte de arme, JOS , vânător german, neobosit luptător pe frontul Răsăritean, gata să pornească într'o nouă bătălie