Timpul, aprilie 1945 (nr. 2804-2826)
1945-04-02 / nr. 2804
r T iauicțu 91 ADHiHisTRAȚi* ftOtlBBKȘTI, — Strada SSrtadar Nr. Hi TELEFONI Kcd*gt>* * AdMliihrtrațta ULM ? Tipografi» MM#*TM”” ABONAMENTE In |»rS s . In atrilnltata I 4 3 luni Sei 25001 |Tarifai la ftmetlon« 0« Autorități, Loc. el băncii convențiile poștale into* 60% ta plus I naționala Abonamentele Încep la 1 («ÎS Me fiecărei luni Taxa de tron care plătită In numerar cont. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 80286/8 Mai 1939 Cont C. B. C. Po»tal Hm Hat Proprietari „TIMPUL" fi. A. B. Mk MB. Itt «Ml Directara «1100181 E? portra prima Safe <M» August când putem vorbi DESPRE epurației, mai NU Până acum se discuta nu. JURUL epurației. St scriau zeci de kilometri de coloane de tipar și nu se Înainta cu un pas. Or, a trecut de mult vremea de la facerea lumii când numai cu cuvântul se putea despărți cerul de ape și desprinde lumina de intimere«. Azi, dovezile concludețnte se fac prin fapte. Din prcest punct de vedere, omul, o fi el cioplit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, n’are totuși puterea divină de a făptui cu cuvântul. Lui i se cere să cuvânteze cu fapta. Și de ce, mă rog, insistăm a tupra necesității acestei epurații? Din ranchiună?, din răzbunare? din ură? Dacă am spune, simplu, că nu! Fiecare ar rămâne cu părerea lui dinainte. Unii, acei care gândesc eu noi, ne-ar crede. Alții, acei direct sau indirect implicați in cauză, n’ar avea obiectivitatea să recunoască sinceritatea negației noastre și nu ne-ar crede. De aceea vrem să încercăm să dovedim că nu ne legăm degeaba de oameni și că dacă cerem epurația, suntem determinați s’o facem fiindcă ne dăm seama că șovăelile în această direcție s’ar răsfrânge grav asupra țării. Pentru ca și alții să- și dea seama de asta, ar trebui mai întâi să știe ce faimă și-a creat țara noastră în străinătate, cum suntem priviți în afară. Căci totul atârnă azi de situația internațională a fiecărui stat în parte. Or, din istoria noastră politică din ultimii ani, grefată pe anumite atitudini din trecut, suntem rău notați. Nu din pricina marei masse, tăcută, îngăduitoare și ascultătoare ci din pricina unei pături subțiri (ca dimensiune) care, activă și dinamică, s'a manifestat în sens hitlerist, a dus propagandă și a căutat sa căștige pentru ideile hitleriste, a aderenții servite au s'a pus in slujba unor idealuri contrarii scopurilor urmărite de Națiunile Unite și a imprimat, astfel, un caracter dăunător și compromițător poporului acestuia. Ei bine, sa cere astăzi să curațăm aparatul de stat și instituțiunile de aceste elemente. Că ele au existat și există, nu încap o îndoială. Căci ce s’a spus, s’a scris, s’a făcut, constitue corpuri delicte. Nu se poate nega aceasta și nici afirma că vocile erau ale unor umbre, că ceea ce s’a scris, s’a scris ca în palatul lui Baltazar de către mâini nevăzute și că faptele nu aveau făptași. Chiar dacă am încerca, nu putem duce pe nimeni dintre acei care cunosc adevărata stare la lucruri, cu vorba. Și atunci se pune problema: să ne lepădăm de vinovați și, scoțându-i din rândurile noastre, să arătăm câți sunt de puțini și că poporul nu poate fi confundat cu această minoritate? sau, dintr’un sentiment culpabil de slăbiciune, să încercăm să-i acoperim, lăsând ca acest gest să fie interceptat ca o solidarizare și să vârâm astfel, în numărătoarea celor suspectați, marea mulțime a celorlalți, primejduind soarta tuturor pentru o nemeritată solicitudine față de câțiva? A pune astfel problema, înseamnă a și da în acelaș timp răspunsul. El nu poate fi decât raiul, acela pe care îl dictează legea căreia Romanii îi spunea „supremă“: salvarea țării. Evident nu putem cere epurabililor s’o înțeleagă căci dacă ar fi fost in stare s’o înțeleagă, nu erau astăzi epurabili. Dar ceilalți, mulți, care au părtimit și pătimirea din cauza lor, ar trebui chiar numai din instinct de conservare să nu se pregătească a ajunge verbul acesta și la viitor, făcând la prezent, odată mai mult, dovada slăbiciunii lor din trecut. T EPURAȚIA Unde se vor întâlni armatele anglo - ruso-americane a șa precum, la începutul lunii , problema nu se mai pune, câtod vor Februarie întrebarea par a pasiona lumea întreagă era, unde se vor intâlni „cei trei mii“, tot așa acuma, întrebarea pe care Și-o pun toți acei care se preocupă și discută mersul războiului «© te: ude se vor întâlni trupele anglo - americane, venind dinspre apus cu acelea sovietice, pornite dinspre răsărit. Căci oamenii s-au dumirit că GOTmania o hotarjza să nu capituleze. Dacă avea de gând să capituleze, trebuia s'o facă mai demult, când Sovieticii au intrat în Prusia Orientalâ sau în momentul hi care au intrat în Sliema și au trecut Oielul sau când anglo-americanii au frânt Maia Sieg, fried, sau când au trecut Rinul. Deci capitala nemții ci unda se vor întâlni trupele aliate de pe cele două Centuri Studiind harta geografică și direcția înaintărilor aliate se pot face trei ipoteze: 1) Că trupele sovietice care se găsesc in apropiere da Wiener Neustedt ▼a* înainta prin câmpia Dunării, făcând poate joncțiunea cu armata generalului petrov din Cehoslovacia, ia Bratislava și vor ajunge la Viena. De la Viena, în sus pe Dunăre, malul stâng e Plin de munți înalți, de peste pentru a termina cât mai repede lichidarea hitleriștilor. In al treilea rând pentru că joncțiunea trupelor anglo-americane cu cele sovietice pe linia Nirenberg,Ratisbona ar zădărnici hitleriștilor planul de a se retrage în Bavaria și în Tyrol pentru că, folosind lanțul de munți alpini să poată continua un război de guerllia. 2) A doua ipoteză ar fi următoarea: trupele lui Montgomery care de la Wesel au înaintat și ocupă ster să continue drumul prin Westünpână la Hanovra și de acolo să se W-1000 de metri. Drumul de la Viena «ndrepte spre Berlin ni?**) ge tntălspre Co -f " "*'» nft-i accesibil de cai*nească cu armata lui Jukov și Rokope malul drept terenul e mai puțin accidentat. Cum, pe de altă parte trupele amorțean © se îndreaptă spre Nuremberg hu-i exclus, prin urmare, ca de acolo să se îndrepte spre sud și să se întâlnească cu armata roșie la Regensburg (Ratisbona), în Bavaria. Nu-i exclus, în prim rând, pentrucă drumul pe care l-am indicat pentru înaintarea sovietică este clasicul dna« pe unde, dela Schi Uievaci, mereu ostașii răsăritului au pătruns în apus. In al doilea rând pentru că in chipul acesta, grupul de armate germane, aflător in Italia, în Iugoslavia in Tyrol ar fi tăiat de grupul de armate din nord. Și această tăiere este, din punct de vedere tactic, necesară. -----1 Tnrrrrrrwnnik,ii viu ................. sovski. 3) A treia ipoteză ar fi o întâlnire la Leipzig Intre americanii care se îndreaptă spre Cassel și armata im Konier care ar veni dela BunzUUI, prin Girlitz și Dresda. Dealtfel o ipoteză nu exclude Pe cealaltă capl împărțirea GormniO Uifeni orizontal © trebue să intre în planul aliat al cărui scop principal este să isprăvească războiul cât mai repede. Și atingerea acestui scop e înlesnită printr'o segmentare a forțelor germane. In cazul acesta, Întrebarea nu mai este unde se vor întâlni ci care dintre comandanții de armată ÎȘi vor strânge cii dinții mâna Cele mai multe șanse pare a se avea generalul Hodges comandantul armatei întâia americane cu mareșalul Koniev, comandantul armatei frontului întâi Ukrainian. Acești ,,întâi“ și ,întâia", par a « niște numeral © predestinate. I. Flavius Descoperirea unei vaste organizații legionare care ascundea ofițeri și soldați germani pentru comiterea de atentate și acte de sabotaj organele corpului detectivilor din direcțiunea generală a poliției, având informațiuni că în Capitală se ascunde un număr important de ofițeri, sub ofițeri și soldați germani evadați din lagărele de prizonieri, sau ascunși de elementele legionare naziste și fasciste, după alungarea trupelor germane din țară, au trecut la vaste investigațiuni și, în urma unor îndelungate și minuțioase cercetări, au ajuns la arestarea unui lot important de naziști Cercetările ce au urmat au stabilit că aceștia trăiau în Capitală cu acte civili și militare false, fiind ajutați la procurarea actelor, la achiziționarea de locuințe și cu fonduri pentru întreținere procurare de arme și munițiuni, de” o întreagă organizație compusă din elemente legionare și reacționare fasciste și național-socialiste ale germanilor etnici din România, cum și cele române, toate sub conducerea cunoscuților legionari Prințul Nicfor Sturza și d-na Nelly Ivonne Ostroveanu. Redăm mai jos, numele militarilor germani arestați: Hilmar Pfeiffer, subofițer din corpul de muzică german; Schrenk Georg, originar din Usingen; Johan Franzi, originar din Viena, subofițer; George Negere, originar din Biberachezell, locotenent cu nume fals Goldschmidt Marton; Hans Meyer, originar din Teplitzschonau, plutonier, cu nume fals Oancea Ion, Stenzel Railand Sich Reinhardt, originar din Kreske-Boemia, maestru ortopedic, cu nume fals Van De Zee Henrich, Friederc Gunther, originar din Brașov, dezertor din armata română și Înrolat în armata germană, cu numele fals de Ghersonscher; Johan Kreamer, originar Fleidin Modlin-Polonia, subofițer; Paul Schultze, originar din Toplitz-Schönau, subofițer; Rudolf Köbruner, originar din Viena, subofițer la Secția de Informații a Regimentului 81 german; Rolf Behrend, originar din Oldenburg, locotenent; Bender Otto, originar din Hambruken, ofițer tehnic; Theo Deubel, originar din Frankfurt Main. Sergent; Fleischman Iosif, originar din Berdan- Jugoslavia, subofițer; Erich Albrecht, originar din Gr. Kassel-Johannensburg locotenent; Jean Majovsky, originar din Posen-Polonla. soldat; Brommelhoff Josif, originar din Bocholtz-Westfalia. curier motociclist, cu numele fals de Robescu șl Van Saanen Erwin Oskar Leopold Horning, Bertram; originar din Dresdäf, subofițer; Frantz Gerhardt Juppe, originar din Sumburg- Listensko, subofițer, cu numele fals Pit Van Stem. Menționăm că, în afară de acte false românești olandeze, suedeze și engieze, asupra unora dintre germanii arestați s-au găsit arme de foc și munițiunvi. Camuflarea acestora timp îndelungat, chiar in centrul Capitalei, a fost posibilă mânai cu concursul unei organizații legionaro-hitleristă cu ramificații în toate straturile sociale, în intreprinderi ca și, instituțiile de Stat, organizație ai cărei agenți au procurat imprimatele necesare pentru falsificarea actelor, ștampile, etc.. CINE SUNT ARESTAȚII Redăm numele membrilor acestei organizații, care au fost arestați și cercetați până în prezent.. Nelly Ivonne Ostroveanu, Popescu, Dramba Constantin, Valeria Fârvu Gheorghe, Margareta Covaci, Domniță Negrea Elena Crăciun, Ioana Pruna, Mior sa Sophie, Irma EliUa Dauer, llerfurt carmen Aurelia, Janda Hansen, Agneta Gärtner, Ecaterina Cespotărîu Dororețchi Carol, Elena Mironescu, Rădulescu Traian, doctor Ione, Ion Vasile, Ana Jelesu, Maria Wagner, Panareth Eduard Maier, pana Robert, Maria Romanovici, Folbert Ernest, Iünön Wiheim, Hofman I»slf. Klein Petre, pa.,aseth Ana. Și aceștia, ca și germanii, foloseau pete false, atentate și acte de sabotaj . Din cercetările făcute până in prezent, rezultă că rămășițele armatelor germane, in colaborare cu elementele legionare, naziste și fasciste, urmăreau organizarea unor bande cu misiunea ca la cramul Germaniei, să desfășoare o serie de atentate Șimoțe de sabotaj in spatele frontului, pentru a satisface nebunia lui Hitler și a trădătora lui Horia Sima. Sprijinindu-se in acțiunea lor de elementele reacționare din țară, devenite în ultima vreme cozii lor d topor. „Marea Qe In patima L-a: Lămuriri asupra noului buget Declarațiile d-lui ministru Aumânișteanu *4 8 PAGINI 30 LEI 0 debarcare pe scară mare in insulele japoneze LONDRA 81 (Rador). — Agenția germană de știri a anunțat Sâmbătă seara într'o telegramă din Tokio: ,,Cercurile militare japoneze cred că forțele britanice și amerioane plănuesc nu numai o invazie pe scară mare în insulele Riukiuei, dacă va fi posibil și o încercare de debarcare pe una din principalele insule ale metropolei japoneze. MĂRI TULBURĂRI LA COPENHAGA Ciocniri între patrioți și afjettii Gestapoului STOCKHOLM. 31 (Rador). In Danemarca au fost săvârșite în cursul acestei săptămâni. 3Ș2 acte de sabotaj împotriva căilor ferate. Aceste acțiuni au dezorganizat mult transporturile de cale ferată din țară. Au izbucnit mari turburări la Copenhaga. Au sávut loc ciocniri sâne ferose în centrul orașului, între patrioți și agenții Gestei MMille. In Iutlanda au explodat numeroase mine si bombe instalate de patrioți în clădiri ocupate de germani.__________ LUPTELE DIN CEHOSLOVACIA Marele Stat Major al Armatei COMUNICAT Asaupra operațiuniloir din ziua de 31 Martie 1945 In zona Nord NOVA DANIA, trupele noastre — acționând într’un teren accidentat și păduros — au continuat operațiunile ofensive, cucerind nouă poziții inamice și mai multe localități, printre care: Marușkova Dolina, Goriamri, Oslanet, Pater și Borisno. In regiunea muntoasă de la vest Banska Bistrița, nouă și repetate contraatacuri au fost respinse cu pierderi mari pentru inamic i .a. < ■v ,.-n, -*»■' Luni 2 Aprilie 1949 LA 40 KLM, DE BRATISLAVA AL TREILEA ORDIN DE ZI AL MAREȘALULUI STALIN ■ ■ MOSCOVA, I. (Radio). — La ora 11:45 seara, Comandantul Suprem, Mareșalul Stalin, a adresat următorul ordin de zi mareșalului Malinowski, comandantul frontului 2 ucrainean și generalului Zaharov, șefului de stat major al acestui front. Trupele frontului 2 ukrainean, continuând ofensiva, au cucerit orașul Nystra (Neutra) și au trecut râul Vag, cucerind orașul Galanta, important centru de comunicație în drumul spre Bratislavow ] (Galanta se află la 40 km. est de Bratislava). CEA MAI MARE OFENSIVA A ACESTUI RĂZBOI ESTE GATA HELGNORA, 8. (Rador). — Se anunță din Moscova că mareșalii Jukov și SCenaev au terminat ultimele pregătiri pe linia Gsjeruinî, pentru declanșarea celei mai mari ofensive a acestui războiu. In Silezia Superioară, trupele sovietic ® se apropie de orașul Tropău, în drsma înaintării spre Moravska Ostrava. In orașul Glogau se dau lupte de stradă. 3 coloane sovietice înaintează spre Viena. Orașul Wiener Messstadt este grav amenințat. Orașul Sopron (Oedrenfecis) a fost complec încercuit. Trupele sovietice au intrat în provincia Stei yermark (Styria) și se află la 69 km. de Graz, 7 ARMATE ALIATE INVALTEAZA RAPID SPRE CENTRUL GERMANIEI ■ ■ LONDRA 1 (Radio). _ 7 armate aliate înaintează rapid spre centrul Germaniei. S-a anunțat aseară că armata 15-a americană, și armata 1-a franceză au trecut la ofensivă. Armatele americane dispun acum pe malul de est al Rinului de 12 divizii blindate, având 3000 tunuri. . Trupele mareșalului Montg’omerg «v. înaintateri 28 tan. fiind semnalate aseră la 130 km. est de Rin, la marginea orașului Muenister. ■ Orașele Gladbeck, Hamborn și Botrop au fost cucerite. J In Olanda, trupele americane au înaintat 13 km. în fața unei dârze rezistențe a inamicului. . Armata 9-a americană a ajuns la râul Ruhr, în apropierea îmrașului Hagen. Unitățile armatei I americane care au înaintat 200 kmț. în S zile, sunt pe cale să izoleze compact regiunea Ruhr care a relancat acum la sud în urma cuceririi orașului Paderborn, 20 divizii germane sunt amenințate cu inercuirea. Trupele americane înaintează din două direcții spre Kassel, aflându-se la 15 km. de acest ora .Unități ale armatei 7-a americane au ajuns la sud de râul Mein, după ce au zdrobit puternica rezistență a inamicului. Hasa află la 25 km. vest de Wuerzburg. Orașul Fulda a fost depășit, trupele americane fiind la 36 kmest de oraș. La Frankfurt pe Main, aliații au capturat un aerodrom al doilea în mărime din toată Germania. Numărul prizonierilor sporește mereu. Eri a fost capturat un general comandant de divizie. De la debarcarea în Normandia au fost capturați 1.231.502 soldați și ofițeri germani. S-a anunțat în cursul nopții că trupele americane se află la 280 km. de Berlin. 1 Sfârșițil Ghetto-ului Un călău nazist ucide 17. 000 de evrei Comandantui Ghetto-ului lost suferea de sete. Ordonanța abia reușea să-i umple urciorul cu apă. Când lost bea, pe gâtul lui lung sălta mărul lui Adam. lost era slab, vinișoarele ce țeseau pete vinete pe fața lui, dădeau o înfățișare nesignistă: înainte de războiu conducea secția civilă a tribunalului din Kassel, și se plictisea. Seara, când îi dormea nevasta, scria nuvele din viața Asalenilor. Cu atâta încordare, începea să-i doară capul. Bea apă, pahar după pahar. Nervastă-sa sforăia, și el se Strâmta cu desgust. Nuvelele, trimise recomandat la redacțiile diferitelor reviste, se întorceau invariabil înapoi, cu laconice observațiuni, chipurile, din lipsă de spațiu. Casa mirosea a medicamente și varză. Camercanții din Kassel aveau mare respect pentru justiție și rost cita mereu articolele Codului. Apoi scria despre cuceritori, despre sclavele frumoase și apusurile însângerate ce se desfășurau deasupra nisipurilor morții. A primit însărcinarea să lichideze ghetto-ul unui mic oraș polonez; lost trebuia să omoare șaisprezece mii de Evrei. El înțelesese , ca să-i omoare pe toți deodată, nu era nevoie nici de știință, nici de imaginație. Omora încet și complicat. Omora pe cei setoși de viață și-i lăsa să trăiască pe cei ce doreau moartea, înșira oamenii în fața mormântului. Zăngăneau închizăturile, soldații își incărcau armata. lost privea lung fețele desfigurate de spaimă, pe urmă comanda : ,,La lucru !“. I-a spus grădinarului ; ,,Aran.. jată-mi grădina“ . Grădinarul și-ai dat toată silința, crezând că .va fi cruțat. După aceea, lost l-a spânzurat păn a. gina execuții rafinate : spânzura de fălci și îngropa oamenii de vii; ultima invenție o numise ,,gazone" , la fața pământului, ca niște răsaduri, se iviau capetele celor îngropați. A ucis pe toți copiii până la un an. Pe urmă la Bifgifst Ball suat bătrân locuitor al I de ILYA EHRENBURG ghetto-ului, care împlinise nouăzeci și patru de ani, l-au legat de coada unui cal. Odată lost a primit o telegramă din Kassel: nevastă-sa îl felicita, da ziua nașterii. Jost s-a posomorit și a ordonat să fie omorîți toți cei da o vârstă cu el. Ucidea în acordurile muzicii bisericești și în sunetele jazzului. Ii silea pe condamnați să danseze îi tadopa pe copii cu bomboane, le împodobea pe fete cu panglici de hârtie, le spunea bătrânilor : „Pieptănațivă bărbile — peste cinci minute îl veți vedea pe Dumnezeu. Lui îi plac oamenii îngrijiți". A împărțit zilele: cele cu soț erau destinate torturilor prin frică, cele fără soț, torturilor prin speranță. Se jură că execuțiile vor înceta, organiza comisiunii sanitare pentru îmbunătățirea vieții ghetoului, construia barăci noi, arunca scrisori, prefăcându-se că le-a pierdut și cal cărora le cădeau în mână aceste scrisori puteau afla că niciun Evreu de acum înainte nu va mai fi omorît. Mărul lui Adam se sbătea convulsiv și el își lingea buzele uscate și amare. Trăia cu spaima că se termină războiul și se va întoarce la afurisirele de nuvele. Pe studentul Radomschi l-au răsfit atunci când încercase să fugă. Jost a ordonat ca fugarul să fie închis între magazia goală. Radomschi putrezea, în rana lui colcăia viermii. Astfel murea treptat tot ghetto-ul. Femeile nășteau, știind că pruncii lor vor fi uciși; în zadar bătrânii se rugau la sulul Torei, implorând moartea. S-au ivit propriei care vorbeau de pedeapsa pentru păcatele din trecut, de salvarea celor aleși. Unul urla: „In curând se va răci soarele și va veni Mesia“. Credincioșii posteau. Nu mai dormeau. Oamenii își pierduseră rațiunea, săreau și orăcăiau ca broaștele. Biologul Levit se grăbea să termine cartea Începută înainte de război. In fiecare noapte îngropa foile scrisa peste zi. .,Eîți te iubesc, Lia“ i-a spus Gherș, un băiat de șaptesprezece ani, fetei lui La iot și deodată a început să râdăț „Mâine ne vor îngropa...‘‘. Soarele nuL sărea și apunea zilele cu soț se schimbau cu cele fără soț, lost bea apă și ștergea mereu numele celor executați din registrul voluminos. Din șaispre,zece mii, rămăseseră mai puțin de cinci. Omului îi e dat să spera chiar pa , marginea prapasotei, uredincioșii își puneau încrederea în Dumnezeu. Cei cu duhul slăbit se agățau de promisiunile lui Iost, care le erau dăruite din belșug în zilele fără soț. ..El a spus că nimeni nu va mai fi omorît’“. In ghetta nu se pomenea numele lui Iost, iefl spunea „el‘‘. Erau și unii oameni puternici și mândri care nu sperau nici în Mesia, nici în mila lui Jost, nic Ö* mimau, in fruntea acestor neimparcați, se afla mecanicul Kogan. Jost ucisese pe soția lui Kogan Și pa cei doi copii ai lud. lui Kogan nu-i mai Urmare în ultima pagini PENTRU CREAREA UNEI FORTE ARMATE INTERNATIONALE LONDRA 31 (Rador). — Consiliul general al Uniunii pentru Liga Națiunilor urmează să ceară — după cum se afirmă în cercurile bine informate — la proxima sa reuniune ca guvernul britanic să dea instructțiuni delegaților englezi la conferința de la San Francisco să stărue în vederea creerii unei forțe armate internaționale. i