Timpul, decembrie 1947 (nr. 3600-3621)
1947-12-01 / nr. 3600
RECiCțl A. ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. ÎS Redacția și Adția 3.05.44 TELEFON: —------------------------————-------Tipografia 3.05.42 ABONAMENTE: Leî 450, 3 Iwni pentru particular, Lei 4SO, 3 luni pentru funcționari și pensionari publici, Lei 3000, 12 km* pentru Ftometei 5000, 12 luni pentru Autorități Instituții și Societăți Abonamentele încep Ie I și ÎS fie fiecărei luni Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării. Direcțiune Generale P. T T Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont c E C Postal No. 1327 Proprietar: TIMPUL" g A a înscris sub Nr 202 Trib. Ilfov 1 DECEMBRIE de DEMOSTENE BOT £ 2 Mâine 1 .Decembrie 1947 se implinesc 29 de ani de trancî, prin voința Liiei exprimată a locuitorilor săi, Ardealul a hotărît alipirea la Regatul României. . Acest act internațional, care face parte,din istoria poporului romanesc, a fost cu putință numai în urma desmembrării imperiului austro-ungar și numai pe baza drepturilor de liberă dispoziție a popoarelor, drepturi câștigate prin cel dintâi război mondial. Acest act nu a fost îndreptat contra nimănui. El nu a fost un act de revanșă sau de ostilitate, ci un gest firesc, în conformitate cu cele mai democrate principii ale libertății de exprimare. Românii nu l-au considerat decât astfel. Orice altă interpretare dată odinioară nu constitue decât un capitol întârziat dîntr'o propagandă care făcea parte din mijloacele de dominațiune, exercitate de forța germană prin substitutul ei „imperial austro ungar“. Acest instrument din centrul Europei, pus în slujba dorinței de expansiune germană spre Est, și ca agresor perpetuu în contra popoarelor slave din Răsărit, a fost creiat artificial dintr-un adevărat mozaic de popoare sârbi, croați, cehi, sloveni, unguri, români, etc. Pentru a se putea menține pe picioare, în afară de spirtul de organizare, s-a utilizat irotarea șovinismelor reciproce între națiunile componente, — mai exact, între cei din pântecele balenei. Ficțiunea s'a prăbușit sub loviturile războiului, și eliberarea a venit ca un dar al libertății cuceriri cu armele pentru toată lumea. Și mozaicul s'a disociat in chip ffiresc, fiecare careu, după culorile steagurilor lui naționale, s'a constituit în stat de sine stătător, sau s a alipit celor de un neam mai dererate constituit în Stat. Ura și propaganda pentru ură trebuia să Înceteze de atunci. Omenirea părea să fi câștigat prin război acest drept. A supraviețuit însă mentalitatea „Imperiului“, cu toate tarele ei seculare, care a mai alimentat viziuni de revanșe, menite să mențină succesiv, de o parte sau de alta, o inveninare perpetuă, intre doui vecini. Acel spirit rău de „Imperiu“ a supraviețuit adăpat la drtul suprem de la Berlin. Acolo a clocotit mereu Cazanul Satanei, și aburii sai din Europa centrală de acolo se ridicau. Acum, când a căzut în ruină și ,,Marele Imperiu'“, — bunicul acestor ațâțări veșnice pentru a stăpâni și utiliza mai ușor, acest spirit și-a dat și el duhul. In locul lui s'a înălțat ideia de înfrățire a popoarelor, de libertate,de independență națională cu spirit de entitate dintr'o mare colectivitate umană, în care hotărîrea dela 1 Decembrie 1918 este numai expresia libertății unui popor. Pentru acei care mai poartă în mintea și amintirile lor ,ltinea lui Franț Josef, cu tot imperialismul pe care-l implică aceattă evocare, ca simbol, prietenia româno-maghiară de astăzi poate apărea ca nefirească Și pentru mentalitatea lor, acem parcă veche de secole în urmă, și este nefirească. Dar această prietenie, pentru marile masse ale celor două popoare, obosite de a firicării stricate și însângerate în mâinile unnui imperalism, înseamnă o condiție normală le viață, înțelegerea de azi este omagiul adus libertății de exprimare și hotărîre a popoarelor, și este cea mai bună garanție a actului de la 1 Decembrie 1918 Cu recunoașterea tuturor libertăților pentru minorități, popoarele se simt înfrățite. In acest sens, 1 Decembrie 191S capătă pentru noi toți un alt înțeles mai adânc și mai omenesc. Â BLUL NEBUNILOR — ÎNGERUL ALB CARE ȘI-A UCIS BOLNAVUL — de A. DUMBRAVEANU A trecut aproape neobservată știrea că asasinatul comis în Septembrie anul trecut in str. Căpitan Preoțescu a fost lămurit. Relatarea nota că s-a stabilit de către brigada criminala a poliției judiciare că asasinatul a fost săvârșit de către o femee. Și încă una „de încredere“. Infirmiera sufer ndului și ucis omul ce-i fusese dat și grije. Macabrul tablou nu are nevoe de infirmieră, care ar trebui să se obiic comentare. Elena Tonciui, tânăra Ivă samariteană, ucide în mod bestial, infirmieră pe care aț văzut-o în fotografie cu crucea roșie la butonieră; fusese angajată ca să se ocupe.. de pensionarul infirm Mihâileanu.. nu numai în schimbul ■simbriei. Locuia acolo, sub acele acoperiș cu pacientul ei, mânca la masa lui, era considerată ca făcând parte din aceiași familie. Când soția și sora, suferindului s-au dus pentru o scurtă vacanță la țară, Elena Tanciu și-a schimbat halatul și boneta albă pentru un contum ceva mai prezaic, și după aceea și-a înlocuit mâna blândă care este firescul meseriei cu cu •titutî de bucătărie. . "Așa, spune raportul polițienesc: Mihăilemu,a fost Me’s best’aly cu lovituri de cuțit ,apocgie în cap și corp. A fildlM •*»"• arabă, lucrului, fie pentru a dervtg vs: cei re vor găsi cadavrul, a legat de gâtul victimei o frânghie și a spânzurat trupul rece si un sângeriți Asasinatul acesta apare ca un caz on,toțu).■ îzolat în analele criminalipre, pentru două motive, . Primul — o cu un Berilă oarecare, pentru jaf. Al dolea — asginatul comis in aceste condiții de o femeie. Fiindcă este Indeobște știut și constatat, nu numai științiceste, că femeile nu ucid cu lovituri de cuțit. Femeile folosesc otrava, câteodată pistolul dar foarte rar stiletul. E drept, în crima din str. Ștrbey Vodă — unde inginerul Burat trestu și fiica sa au fost măcelăriți -u o rană ferocitate — am văzut la reconstituire1 pe o femee ce parte puse la asasinat și lovise cu toporul pe una din victime. Bar acela era un caz cu totul ieșit din comun, un caz de clinica. " Dacă la crima din str. Căp. Preoțescu n'ar fi participat și un bărbat — amantul infirmierei — am crede că Elena Tonciu este cu siguranță o dementă, de care nu sa ocupat încă medicii de speciallitate. Câci din toate aspectele odiosului asasinat reiese că infirmiera n'a fost numai o ucigașă de rând. Ea și-a pândit victima într'un moment când era singură, fără apărare, imobilizat în căruciorul ei, moțăia. Ar fi fost de ajuns o lovitură, ca să dea gata o viață care se agăța de un fir de păr. Dar nu, infirmiera a vrut să-și chinuiască victima, s'o facă să simtă o suferință crudă. Cuprinsă parcă de o sadică răzbunare, a vrut s'o coboare cât mai încet, cât mai calculat în suferință. Fără apărare, fixat la scaunul din cărucior, bătrânul va fi trecut prin clipe de groază când s'a văzut deodată atacat de către aceea care până cu puțin înainte îl servise, îi făcuse injecția reconfortantă, îi adormise durerile... Intr'o clipă doar, îngerul alb se transformase în demon, întâmplarea aceasta oribilă — și credem unică în mediul în care s’a petrecut, readuce în discuție o problemă mulți ani neglijată. Aceea a personalului ajutător, re Covatimoare în 4-a * TITO SI EROICELE POPOARE ALE]UGOSLAVIEI sunt negocTeri cumpli In lupta pentru reconstrucție $i democrația populară a spus d. ministru Gh. Gheorghiu-Dej cu prilejul festivității organizată la Ateneul Român pentru sărbătorirea aniversării proclamării Republicii Iugoslave — Ateneul Român, acest for de cultură devenit azi aulă a poporului muncitor, lacom de pace și libertate, a găzduit aseară măreața manifestare a prieteniei româno-jugoslave, organizată cu ocazia aniversării proclamării Republicii Federative Iugoslave. In aula mare, în care flamurile roșii ale libertății și tricolorul desrobit fluturau sub fresca istoriei noastre naționale, s'au adunat cărturari și muncitori, ca să aclame laolaltă bucuria popoarelor iugoslave, care este în același timp voia bună și entuziasmul tuturor popoarelor din lagărul democratic și antimperiaVst, țn frunte cu Uniunea Sovietică. Sub panourile reprezentând figurile marilor luptători pentru libertate, generalissmul Stalin și Mareșalul TMo, împreună cu d-nii dr. Petru Groza, președintele Consilului de miniștri și Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei și Comerțului, a răsunat cuvântul celor trei vorbitori,, care au sădit din nou minimile ascultătorilor floarea scumpă a dorului de luptă democratică. , Mulțimea în număr impresionant, a aplaudat cu avânt, vibrând în febra aceluiași suflu de înfrățire și patriotism. Popoarele iugoslave și marele lor conducător, mareșalul Tito, esae primit aseară cel mai fierbinte salut pe care le putea trimite poporul român de veci frate și prieten Au fost de față la această solemnit k*r. ministrul Afacerilor Externe și tote d. dr Petru Groza, președintei« Consiliului de miniștri, d-na Ana Pau-d-nii minîștri: Gheorghe Ghergiu- Dici, Teohari Georgescu, Octav S vezianu, Traian Săvulescu, Fiorica Bagdasar, Tudor Ionescu, Mihail Sadoveanu, pețedintele Camerei Deputații« ț d.nu subsecretari da Stat: C. Vasilchi Jiri Ion Niculescu D. Dămăceanu- C. Agiu; d-nii secretari generali- Mihail Fiorescu și C. S1atine,,nu. Din partea Cornului diplomatic au participat d-nii: S. I. Kavtaradze, ambasadorul URSS la București; Radorc ia Golubovici, ambasador al Republicei Federative Populare Jugoslave- Iagoslav Krauss, ambasadorul Cehoslovaciei; E. Ganov, ministrul Bugariei la Bucrrații; și d-nii Iacovlev și Utkov, consilieri ai Ambasadei Sovietice; Rancom Zettai Ivanovici Dukan, secretar ai Ambasadei Iugoslave; Benedik Bormek, secretar al Ambasadei Polonă; îclodî, consilier și iny Oias, secretari ai Legației Ungare. Au fost deasemeni prezenți d-nn. Gheorghe Apostol, Iosif Chisicevschi. d-na Elena Livezeanu: d-ni dr Parhon Ștefan Nicolau, Mihail Dragomirescu, Paraschivescu-Bulaceanu, N. D. Cocea, Gh. Adorian, secretarul general al AR. I. U. G.-ului; d-n?. Mara Fosetti numeroase personalități din viața politică ți culturală a țârii precum și mai multe delegații de muncitori și intelectuali din instituții și întreprinderi. Solemnitatea aniversării proclamării Republicei Federative Populare Iugoslave a început prin intonarea imnului regal român, a imnului iugoslav și a imnului sovietic. D-na Florina Bagdasar, marestrul Sănătății și președinta Asociate Române pentru strângeri a legăturilor de prietenie cu Republica Federativă Populară Iugoslavă, a luat cuvântul, spunând următoare!»: Cuvântarea Iffnes FîtiBagdasar, ministrul Sănătății, președinta asociațîei româno-jugoslavă Asociația Româno-ugoslavă, pentru strângerea legăturilor dintre popoarele noastre, participă, cu un profund sentiment de bucurie la aniversarea proclamării nepublicei în Iugoslavia. Republica Federativă Populară Iugoslavă smbolizează o nouă formă de guvernământ în care s-au contopit de bună voie diferitele popoare ce erau despărțite și învrăjbite de secole prin vitregia vremurilor și din interesul imperialismului ațâțător. Sărbătorind astăzi unirea popoarelor iugoslave, poporul român își exprimă smpatia sinceră față de ele și COT?!3-îiî £»prin pagin a 7-a D nnd Gh. GheorghiiD«! rostindu'-i cuvântarea. In stânga d- id f prim ministru dr. Petru Groza* S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice în România; Gohibovici, ambasadorul Jugoslaviei; d-na Ana Pauker, ministru de externe*, Gh. Gheorgh*y Dej $ Telefcan Georgescu, în timpul festivităților. DEPUNERILE SPRE FRUCTIFICARE de [LIE LIVIANU > ri.e Irta cărătat Reforna a cărei reușită a fost pe pujiniri asigurata prin: măsuri tari, pLătiuri de guvern, o. saruntie definitiva și cateagorică; rtfia ^reiorta : d-lui Vasile Luca ia difurtara«ntl f.Hanțelor și recrutn. nuftiri a hetiei «-,-aduceri a Băncii bațilon îse in îrmp cu d. Aurel . Vt. iPÎl. Garanția și acoperirea au asigurațâ unor>„tei,n astre, au făcut ca leul rcenimie sa citeze printre cele mai solide »I s’gur. menete internaționele. Si numea linie, această nouă sinalie (excepționAă, prin organizării ei, a deschis din temeinicia dou «Ae?, depunerlor spre fructificare : Pr >blema acasta a fost, îmbrățișată c'.’ar de Banen rațonală albuminiei, c^r'' în dorința de a stimula această acțiune atât de utila economi;zării, a stabilit o dolmila mai mare decât in trecut pentru depunerile spre fructificare și a v rdat garanția nostru de emisiune, pentru jr.stitutu’.u. restituirea la cerere sau la termen. Aceste măsuri îmbucurătoare au fost dealtfel submiate chiar de dII- 1011, cu pri’ejul instalării sale in funtea BNR .ului, referindu-se la pro-Cntinuare in pag. 7-a «rara* tatea MĂM PREȚURII serie de alimente ce păreau exotice, deși erau aduse numai de la câțiva kilometri, au început an oferita la prețuri... indigene. Nu-s încă dele strict locale,iar oricum prezintă o captare a speculanților față de consumatori. Se oferă chtul de pildă la un preț mult mai scăzut “ aproape accesibil pentru salari țî care produsele lactate puteau ce ®" srnt la doar... apa din laptele debitate de faetoniști. 0 »»ne M stfW ■ Luk! ! Decembrie 124?: AHsJL XI — No. 3SO © ' VINE IARNA! Șfl$0N!BALOȘI-FERMOARE EEPAEA Singurul specialist ti RECORDUL 31 "L y-Mi >51 Nu. confu alte firme EVENIMENTELE SAPTAMANII CONVORBIRILE din nou delegația guvernam-11 3-^ maghiară și guver ul ifiâv au marcat începutul săptă"rQmânp, așa după prim expoziți! ministrului justiției în camera «i inaugurarea săptămânii româno-jugoslave, a« marcat sfârșitei ei Modul cum au decurs tratativele româno-laigare, manifestațiie de simpatie la care ele au dat naștere, declarații« foarte importante carii ]e au privejui, au constituit un eveniment a cărui însemnătate trebue cu deosebire subliniată. Este pentru prima oară când istoria înregistrează o asemenea apropiere româno maghiira, fiindcă este pentru prima oară câ« interesele largi ale celor două popoare sunt cu adevarat plenar reprezentate de guverne într'adevăr populare. Politica naționalităților inaugurată de guvernul dr. Petru Groza și a calles zilele trecute unele dintrai frumoase roade. Niciodată, un prim ministru maghiar n'a considerat cu mai multă obiectivitate această popică și niciodată nu s’au produs declarații mai semnificatve și mai pline de bune perspective. Problema Transilvaniei a fost rezolvată pentru Ungaria, odată pentru totdeauna, prin Tratatul de pace, a spus d. prim ministru DinnyésiAÎos. „Ungaria democrată nu cunoaște și nu tolerează nici un revizionism șovinist” — a spus d*sș cu același prilej. Problema litigioasă dintre cele două țări o considerăm rezolvată, cu mai vârtos ce cât ungurii atât din Ardeal, în urma politicii democrate a guvernului român, își găsesc tot mai multe posibilpați de desvoltare națională. „Cuvinte ca acestea, venise din partea primului ministru maghiar constitue unul din cele mai mari succese înregistrate vreodată de un guvern român și ecoul attestor declarații in străinătate a fost din cele mai fericite”. UTAR.IT. lucru: ceva s'a schimbat în această parte a Europei și în primul rând raporturile dintre popoarele care o locuiesc și care nu mai departe decât acum câțiva ani, se învrăjbeau, ațâțate de șovinismul dinăuntru și de micul imperialiști, al fiecăreia care pândea pe ceelălltă, așa după cum toate la un luă erau pândite și presate de către marile imperialisms, ey înotă nouă s-a inaugurat în sud-estul european în urma eliberării de fascism de către Armata Soraiei și a instaurării regimurilor de democrație populară. Contribuția acestor state, la consolidarea păcii este astfel exemplară și consecințele fericite ce urmează pentru fiecare în parte sunt inestimabile : ’ Reforma Justiției a constitui obiectul unui amplu expozeu făcut în fața Camerei de către a. ministru al Justiției Bucnețiu Pătrășcanu. Rareori au fost spuse mai pe nume unele craate adevăr«*! legate de modul cum se aplica justiția noastră, care, într'adevăr, era o justiție de clasă. Costîîi Mars în pagina 8-a H —a ni ■ Justiția va apara democrate ș l libertățile populare Expunerea făcută în fata Camerei de către d. ministru Lucrețiu Pătrășcanu, asupra reformei Justiției In fața Camerei Deputaților.1 Lucrețiu Pătrășcanu^ maÄsträ Justiției a făcut Vineri un amplu expozeu asupra Reformei Justiției, reformă , efortă inițiativă și realizare aparține partidului Comunist Român și care potstitue unul și desvoltarea democrației noastre din elementele esențiale și consolidarea popularei " După ce, d-sa a făcut o documentată incursiune în trecut, a arătat că aparatul justiției moștenit după 23 August 1944 și 6 Martie 1945 a fost creiat în spirit de clasă,să slujească interesul de clasă al claselor posedante. Un exemplu frapant a fost acela în l*gătură cu reforma agrară. In plină reformă, s*au găsit judecători neînțelegători ai timpului, orbi, mânați însă de interese de clasă, care să aducă în fața tribunalelor țăranii, pe către guvernul, urmând voința masselor, , îi împroprietăreau au găsit judecători, care să s pună deacurmezișul reformei a1grare Sate întregi au început să fie purtări la judecăți sperându-si astfel că marii proprietar își vor recupera pământul. Nu eram întâmplătoare atitudinea aceasta a vechiului aparat justiției. România a trecut prin ceasuri grele Guvernul nostru a venit la puter« N> momentul în care eram în plin război. Am avut greutăți legate de urmările războiului nebunesc, pe care l-am purtat, am avut greutățile legate de seceta care ne-a bântuit Guvernul sprijinit dr elementele conștiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucție. Guvernul s’a lovit însă de un sabotaj organizat care a fost atitudinea celor mai multe dintre judecători, care a fost atitudinea celei mai mari păți din vechiul aparat judecătoresc? Au căutat să absolve pe sabotorii cari, prin activitattea lor, prin faptele lor, se puneau de acurmezișul refacerii țării în lupta acesteia pentru reconstrucția țării și în lupta împotriva sabotajului, mare parte foarte mare perte din judecători, au stat de partea anbofonilor. Am luptat și coninuăm să luptăm pentru o viață mai bună și să asigurăm m» sselor mari un nivel de trai mai zidi it. Am pornit o luptă împotriva speculei. Ne am isbi't de greutăți, de mări greutăți, în aparatul justiției Cti torie îndemnurile venite din partea Ministerului, cu toate măsurile aspre luate, cu niște încercările de a convinge missa marii magistraților de justețea politicei noastre in combater e, speculei, totuși noi nu am purvenit să fii grovăm, nici pînă 'n ceaiul de față, magistratura noastră in lupta îr..pottiva speculei S5A SCHIRASAT CAR H.GTEILUL SOCTAL AL MASS EI INFRACTORILOR Care este explicațiunea acestei per toresc, și tendințele constructive ăe meniene nepotriviri între activitatea guvernului a unei mari părți din magistratură, a Deodată magistrații noștri au de*nH bun* pftrja tff» opăritul jftdjct1 fiowtgnwari in psgiitB 7 a l<% w ^ Teecroma Comitetului Central al Partidului Comunist Român către Mareșalul Tito MAREȘALULUI JUGOSLAVIEI JOSIF BROZ TITO BELGRAD In sala de aniversare a proclamării republicei fn Jugoslavia, Comitetul Central al Partidului Comunist Român trimite calde felicitări eroicelor popoare ale Iugoslavei, slăvitului Partid Comunist din Iugoslavia și personal Ba voastră al cărui nume este pronunțat cu dragoste de cei ce luptă pentru democrație în întreaga lumee. Poporul român este însuflețit de dorința de a strânge și mai mult relațiile de frățească prietenie ce există intre noua Iugoslavie și noua Românie. Vă urăm noi succese în opera de reconstrucție socialistă a iugoslaviei și in lupta noastră, comună impotriva imperialismuluiși reacțiunii, pentru măreața cauză a păcii trainice, a democrației populare și a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDUL COMUNIST ROMÂN" Secretar General: . i) GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ de ION MARIN SADOVEANU» Studioul Teatrului Natonal ? V Bestley I ^Inspectorul de poliție” 3 acte, traducerea d-nor Petru Comarnescu și Mrcea Vâîanu In real izarea programului său, Studioul Tarului Național, după „Nopțile mânii" ale lui galacton’ a reprezentat piesa scriitorului englez J. B. priestley, inspectorul de poliție*’ Este o piesă de o mare frumusețe morală, prezintată cu o mână siguri și cu un meșteșug deosebit Acțiunea se petrece în Anglia, trește, înainte de isbucnirea primului răsboi mondial, în mijlocul unei familii burgheze de industriași avuți. Asistăm, într-un cadru somiptuos, la logodna Sirrei Birling (d-ra Irina Răchițeanu) cu Gerald Croft (d. A. Demetriad) fiul și moștenitorul unei alte firme cu vază. .Sunt de față Arthur Birling, industriașul, tatăl Shei I«i ,d. C. Rovintrcu), Sybil Birling, mama. (d-na Maria Voluntarului Eric Birling, fratele Sehetlei (d. A. Clonc?ru). In timpul mesii însă se anunță un inspector de Poliție care e de îndată primit de Arthur Birling, cu nepăsarea omului așezat sigur la adăpostul averii sale al numelui săuși multe funcțiuni Și onoruri. Inspectorul este un individ inteligent, poate ciudat, cercetător, care în câteva replici răstoarnă o situație, făcând să înțeleagă pe Birling că el însuși , este anchetat. Inspectorul vestește că o fată a murit sinucis. Prin otravă chiar în acea seară la spital, și că corectările lui au identificat-o cu o lucratoare concediaă de la fabrica sa, cu doi ani în urmă. Pentru vina de a fi fost printre conducătorii unei greve Arthur Birling își reamintește și își recunoaște fapta. Dar cariera nefericirilor fetei abia era începută. Ea avea să întâlnească, în desfășurări mai multe persoane — care toate sunt de față — contribuind fiecare într’un anumit fel ]n descoperirea victimei. Astfel, Sheila Birling va cere Patronului unui magazin de mode. — unde fata își găsise un post — să o licențieze pentru că i s’a părut de Cîtîîi ÎK Mare în pagina 2-a Teatrul de 0^5 ^ bai ©t ,,Spendiarov din