Timpul, decembrie 1947 (nr. 3600-3621)

1947-12-01 / nr. 3600

RECiCțl A. ȘI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI, — Strada Sărindar Nr. ÎS Redacția și Ad­ția 3.05.44 TELEFON: —------------------------————-------­Tipografia 3.05.42 ABONAMENTE: Leî 450, 3 Iwni pentru p­articular, Lei 4SO, 3 luni pentru fu­ncționari și pensionari publici, Lei 3000, 12 k­m* pentru Ftome­tei 5000, 12 luni pentru A­utorități Instituții și Societăți Abonamentele încep Ie I și ÎS fie fiecărei luni Taxa d­e francare plătită în numerar conf. aprobării. Direcțiune­ Generale P. T T Nr. 30286/5 Mai 1939 Cont c E C Postal No. 1327 Proprietar: TIMPUL" g A a­ înscris sub Nr 202 Trib. Ilfov 1 DECEMBRIE de DEMOSTENE BOT £ 2 Mâine 1 .Decembrie 1947 se im­plinesc 29 de ani de trancî, prin voința Liiei exprimată a locuitorilor săi, Ardealul a hotărît alipirea la Regatul României. . Acest act internațional, care face parte,din istoria poporului roma­nesc, a fost cu putință numai în urma desmembrării imperiului aus­­tro-ungar și numai pe baza drep­turilor de liberă dispoziție a po­poarelor, drepturi câștigate prin cel dintâi război mondial. Acest act nu a fost îndreptat con­tra nimănui. El nu a fost un act de revanșă sau de ostilitate, ci un gest firesc, în conformitate cu cele mai democrate principii ale libertății de exprimare. Românii nu l-au considerat de­cât astfel. Orice altă interpretare dată odinioară nu constitue decât un capitol întârziat dîntr'o propa­gandă care făcea parte din mij­loacele de dominațiune, exercitate de forța germană prin substitutul ei „imperial austro ungar“. Acest instrument din centrul Eu­ropei, pus în slujba dorinței de expansiune germană spre Est, și ca agresor perpetuu în contra popoare­lor slave din Răsărit, a fost creiat artificial dintr-un adevărat mozaic de popoare­ sârbi, croați, cehi, slo­veni, unguri, români, etc. Pentru a se putea menține pe pi­cioare, în afară d­e spirtul de orga­nizare, s-a utilizat irotarea șovinis­melor reciproce între națiunile com­ponente, — mai exact, între cei din pântecele balenei. Ficțiunea s'a prăbușit sub lovi­tu­rile războiului, și eliberarea a ve­nit ca un dar al libertății cuceriri cu armele pentru toată lumea.­­ Și mozaicul s'a disociat in chip f­­firesc, fiecare careu, după culorile steagurilor lui naționale, s'a consti­tuit în stat de sine stătător, sau s a alipit celor de un neam mai de­rerate constituit în Stat. Ura și propaganda pentru ură trebuia să Înceteze de atunci. Ome­nirea părea să fi câștigat prin răz­boi acest drept. A supraviețuit însă mentalitatea „Imperiului“, cu­ toate tarele ei se­culare, care a mai alimentat viziuni de revanșe, menite să mențină suc­cesiv, de o parte sau de alta, o in­veninare perpetuă, intre doui ve­cini. Acel spirit rău de „Imperiu“ a supraviețuit adăpat la drtul su­prem de la Berlin. Acolo a clocotit mereu Cazanul Satanei, și aburii sai din Europa centrală de­ acolo se ridicau. Acum, când a căzut în ruină și ,,Marele Imperiu'“, — bunicul ace­stor ațâțări veșnice pentru a stă­pâni și utiliza mai ușor, acest spi­rit și-a dat și el duhul. In locul lui s'a înălțat ideia de în­frățire a popoarelor, de libertate,de independență națională cu spirit de entitate dintr'o mare colectivitate umană, în care hotărîrea dela 1 De­cembrie 1918 este numai expresia libertății unui popor. Pentru acei care mai poartă în­ mintea și amintirile lor ,ltinea lui Franț Josef, cu tot imperialismul pe care-l implică ace­att­ă evocare, ca simbol, prietenia româno-ma­ghiară de astăzi poate apărea ca nefirească Și pentru mentalitatea lor, acem parcă veche de secole în urmă, și este nefirească. Dar această prietenie, pentru marile masse ale celor două po­poare, obosite de a fi­ricării stri­cate și însângerate în mâinile unnui imperalism, înseamn­ă o condiție normală le viață, înțelegerea de azi es­te omagiul adus libertății de exprimare și ho­tărîre a popoarelor, și este cea mai bună garanție a actului de la 1 De­cembrie 1918 Cu recunoașterea tuturor libertă­ților pentru minorități, popoarele se simt înfrățite. In acest sens, 1 Decembrie 191S capătă pentru noi toți un alt înțeles mai adânc și mai omenesc. Â B­­LUL NEBUNILOR — ÎNGERUL ALB CARE ȘI-A UCIS BOLNAVUL — de A. DUMBRAVEANU A trecut aproape neobservată știrea că asasinatul comis în Septembrie anul trecut in str. Căpitan Preoțescu a fost lămurit. Re­latarea nota că s-a stabilit de către brigada crimi­nala a poliției ju­diciare că asasinatul a fost săvârșit de către o femee. Și încă una „de încredere“. Infirmiera sufer ndului și ucis omul ce-i fusese dat și gri­je. Macabrul tablou nu are nevoe de­­ infirmieră, care ar trebui să s­e o­biic comentare. Elena Ton­ciui, tânăra I­vă samariteană, ucide în mod bestial, infirmieră pe care aț­ văzut-o în fotografie cu crucea roșie l­a buto­nieră; fusese angajată ca să se ocu­pe­.. de pensionarul infirm Mi­hâileanu.. nu numai în schimbul ■simbriei. Locuia acolo, sub acele acoperiș cu pacientul ei, mânca la masa lui, era considerată ca făcând parte din aceiași familie. Când soția și sora, suferindului s-au dus pentru o scurtă vacanță la țar­ă, Elena Tanciu și-a schimbat halatul și boneta alb­ă pentru un contum ceva mai prezaic, și după aceea și-a înlocuit mâna blândă care este firescul meseriei c­u cu­ •ti­tutî de bucătărie. . "Așa, spune raportul polițienesc: Mi­hăilemu,a­­ fost Me’s best’aly cu lovi­turi de cuțit ,apocgie în cap și corp. A fildlM •*»"• arabă, lucrului, fie pentru a dervtg vs: cei re vor găsi cadavrul, a­ legat­ de gâtul victimei o frânghie și a spânzurat trupul rece si un sân­­geriți Asasinatul acesta apare ca un caz­­ on­,toțu).■ îzolat în analele criminal­ip­­re, pentru două motive, . Primul — o cu un Berilă oarecare, pentru jaf. Al do­lea — asgi­natul comis in aceste condiții de o femeie. Fiindcă este In­deobște știut și constatat, nu numai șt­iinț­i­ceste, că femeile nu ucid cu lo­vituri de cuțit. Femeile folosesc otra­va, câteodată pistolul­­­ dar foarte rar stiletul. E drept, în crima din str. Șt­rbey Vodă — unde inginerul Burat trestu și fiica sa au fost m­ăcelăriți -u o rană ferocitate — am văzut la re­constituire1 pe o femee ce parte puse la asasinat și lovise cu toporul pe una din victime. Bar acela era un­ caz cu totul ieșit din comun, un caz de cli­nica. " Dacă la crima din str. Căp. Pre­oțescu n'ar fi participat și un băr­bat — amantul infirmierei —­ am crede că Elena Tonciu este cu si­guranță o dementă, de care nu sa ocupat încă medicii de speciallitate. Câci din toate aspectele odiosului asasinat reiese că infirmiera n'a fost numai o ucigașă de rând. Ea și-a pândit victima într'un moment când era singură, fără apărare, imobilizat în căruciorul ei, moțăia. Ar fi fost de ajuns o lovitură, ca să dea gata o viață care se agăța de un fir de păr. Dar nu, infirmiera a vrut să-și chinuiască victima, s'o facă să sim­tă o suferință crudă. Cuprinsă par­că de o sadică răzbunare, a vrut s'o coboare cât mai încet, cât mai calculat în suferință. Fără apărare, fixat la scaunul din cărucior, bătrânul va fi trecut prin clipe de groază când s'a vă­zut deodată atacat de către aceea care până cu puțin înainte îl servi­se, îi făcuse injecția reconfortantă, îi adormise durerile... Intr'o clipă doar, îngerul alb se transformase în demon, întâmplarea aceasta oribilă — și credem unică în mediul în care s’a petrecut, readuce în discuție o problemă mulți ani neglijată. A­­ceea a personalului ajutător, re Covatimoare în 4-a * TITO SI EROICELE POPOARE ALE]­UGO­SLAVIEI sunt n­egocTeri cumpli In lupta pentru reconstrucție $i democrația populară­ ­ a spus d. ministru Gh. Gh­eorghiu-Dej cu prilejul festivității organizată la Ateneul Român pentru sărbătorirea aniversării proclamării Republicii Iugoslave — Ateneul Român, acest for de cultură devenit azi aulă a poporului muncitor, lacom de pace și liberta­te, a găzduit aseară măreața mani­festare a prieteniei româno-jugosla­ve, organizată cu ocazia aniversării proclamării Republicii Federative Iugoslave. In aula mare, în care flamuri­le roșii ale libertății și tricolorul des­­robit fluturau sub fresca istoriei noastre naționale, s'au adunat căr­turari și muncitori, ca să aclame l­aolaltă bucuria popoarelor iugoslave, care este în același timp voia bună și entuziasmul tuturor popoarelor din lagărul democratic și antimper­iaVst, țn frunte cu Uniunea Sovietică. Sub panourile reprezentând figurile marilor luptători pentru liber­tate, generaliss­mul Stalin și Mareșalul TMo, împreună cu d-nii dr. Petru Groza, președintele Consilului de miniștri și Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei și Comerțului, a răsunat cuvântul celor trei vor­bitori,, care au sădit din nou m­­inimile ascultătorilor floarea scum­pă a dorului de luptă democratică. , Mulțimea­ în număr impresionant, a aplaudat cu avânt, vibrând în febra aceluiași suflu de înfrăți­re și patriotism. Popoarele iugoslave și marele lor conducător, mareșalul Tito, esae primit aseară cel mai fierbinte sa­lut pe care le putea trimite poporul român de veci frate și prieten Au fost de față la această solemni­­t k*r. ministrul Afacerilor Externe și tote d. dr­ Petru Groza, președintei« Consiliului de miniștri,­ d-na Ana Pau-d-nii minîștri: Gheorghe Ghe­rg­iu- Dici, Teohari Georgescu, Octav S­ vezia­nu, Traian Săvulescu, Fiorica Bagdasar, Tudor Ionescu, Mihail Sadoveanu, p­e­­țedintele Camerei Deputații« ț­ d.nu subsecretari da Stat: C. Vasilchi Jiri­­ Ion Niculescu D. Dămăceanu­- C. Agiu; d-nii secretari generali- Mihail Fior­es­cu și C. S1atine,,nu. Din partea Cornului diplomatic au participat d-nii: S. I. Kavtaradze, am­basadorul URSS la București; Rad­orc ia Golubovici, ambasador al Republicei Federative Populare Jugoslave- Iagoslav Krauss, ambasadorul Cehoslovaciei; E. Ganov, ministrul Bugariei la Bucr­rații; și d-nii­ Iacovlev și Utk­ov, consilieri ai Ambasadei Sovietice; Rancom Zett­ai Ivanovici Dukan, secretar­ ai Amba­sadei Iugoslave; Benedik­ Bormek, se­cretar al Ambasadei Polonă; îclodî, consilier și iny Oias, secretari ai Le­­ga­ției Ungare. Au fost deasemeni prezenți d-nn. Gheorghe Apostol, Iosif Chisicevschi. d-na Elena Livezeanu: d-n­i dr Parhon Ștefan Nicolau, Mihail Dragomire­scu, Paraschivescu-Bulaceanu, N. D. Cocea, Gh. Adorian, secretarul general al A­­R. I. U. G.-ulu­i; d-n?. Mar­a F­osetti numeroase personalități din viața poli­tică ți culturală a țârii precum și mai multe delegații de muncitori și intelec­­tuali din instituții și întreprinderi. Solemnitatea aniversării proclamării Republicei Federative Populare Iugo­slave a început prin intonarea imnului regal român, a imnului iugoslav și a imnului sovietic. D-na Florina Bagdasar, marestrul Să­nătății și președinta Asociat­e Româ­ne pentru strângeri a legăturilor­­ de prie­­tenie cu Republica Federativă Populară Iugoslavă, a luat cuvântul, spunând ur­mătoare!»: Cuvântarea Iff­nes Fîti­­Bagdasar, ministrul Sănătăți­i, președinta a­­sociațîei româno-ju­­goslavă Asociația Român­o-ugoslavă, pentru strângerea legăturilor dintre­ popoa­rele noastre, participă, cu un profund sentiment de bucurie la aniversarea proclamării nepublicei în Iugoslavia. Republica Federativă Populară Iu­­goslavă s­mbolizează o nouă formă de guvernământ în care s-au conto­pit de bună voie diferitele popoare ce erau despărțite și învrăjbite de secole prin vitregia vremurilor și din inte­resul imperialismului ațâțător. Sărbătorind astăzi unirea popoare­­lor iugoslave, poporul român își ex­primă s­mpatia sinceră față de ele și C­OT?!­3-îiî £»pr­in pagi­n a 7-a D nnd Gh. GheorghiiD«! rostindu'-i cuvântarea. In stânga d- id­ f prim ministru dr. Petru Groza* S. I. Kavtaradze, ambasadorul Uniunii Sovietice în România; Gohibovici, ambasadorul Jugo­­slaviei; d-na Ana Pauker, ministru de externe*, Gh. Gheorgh*y Dej $ Telefcan­ Georgescu, în timpul festivităților. DEPUNERILE SPRE FRUCTIFICARE de [LIE LIVIANU > ri­.e Irta cărătat Reforn­a a cărei reușită a­ fost pe pujiniri as­igurata prin: măsu­­ri tari, pLă­tiuri de guvern, o. saruntie definitiva și cate­a­gorică; rtfia ^reio­rta : d-lu­i Vasile Luca ia difurtara«­nt­­l f.Hanțelor și recru­tn. nuftiri a hetiei «-,-aduceri a Băncii bațilon­ îse in îrm­­p cu d. Aurel . Vt. iPÎl. Garanția și acoperirea au­ asigura­­țâ unor>„tei,n­ astre, au făcut ca leul rcenimie sa citeze printre cele mai solide »I s’gur. menete internați­one­­le. Si nu­mea linie, această nouă si­­­nalie (excepționA­­ă, prin organizării ei, a deschis din temeinicia dou «A­­e?, depuner­lor spre fructificare : Pr >­­blem­a ac­asta a fost, îmbrățișată c'.’a­r de Banen r­aț­onală a­lbuminiei, c^r'' în dorința de a stimula această acțiune atât de utila economi­;­­zării, a stabi­lit o dolm­­ila mai mare decât in tre­cut pentru de­punerile spre fructifica­­re și a­­ v­ rdat garanția nostru de emisiune, pentru jr.stitutu’.u. restituirea la cere­re sau la termen. Aceste măsuri îmbucurătoare au fost dealtfel submiate chiar de d­II- 1011, cu pri­’ejul instalării sale in f­­un­­tea B­N­R .ului, referindu-se la pro-Cntinuare in pag. 7-a «rara* tatea­ MĂM PREȚURII serie de alimente ce pă­reau exotice, deși erau aduse numai de la câțiva kilometri, au început a­n oferita la prețuri... indigene. Nu-s încă dele strict locale,­­iar oricum pre­zintă o captare a speculanților față de consumatori. Se oferă chtul de pildă la un preț mult mai scăzut “ aproape accesibil pentru salari țî care produsele lactate puteau ce ®" srnt la doar... apa din laptele de­bitate de faetoniști. 0 »»ne M stfW ■ Luk! ! Decembrie 124?: AHsJL XI — No. 3SO © ' VINE IARNA! Șfl$0N!­BALOȘI-FERMOARE EEPAEA Singurul specialist ti RECORDUL 31 "L y-Mi >51 Nu. confu alte firme EVENIMENTELE SAPTAMANII C­ONVORBIRILE din nou delegația guvernam-11­ 3-^ maghiară și guver ul ifiâv au marcat începutul săptă"rQ­­mânp, așa după prim expoziți!­­ ministrului justiției în camera «i inaugurarea săptămânii româ­­no-jugoslave, a« marcat sfârși­tei ei­ Modul­ cum au decurs tratati­­­vele româno-laigare, manifesta­­ții­e de simpatie la care ele au dat naștere, declarații­« foarte importante carii ]e au privejui, au constituit un eveniment a cărui însemnătate trebue cu deosebire subliniată. Este pentru prima oară când istoria înregistrează o asemenea apropiere româno­ ma­­ghiira, fiindcă este pentru prima oară câ«­ interesele largi ale celor două popoare sunt cu ade­­varat plenar reprezentate de gu­verne într'adevăr populare. Po­­litica naționalităților inaugurată de guvernul dr. Petru Groza și­ a calles zilele trecute unele din­tra­i frumoase roade. Niciodată,­­ un prim ministr­u maghiar n'a considerat cu mai multă obiecti­vitate această popică și nicioda­tă nu s’au produs declarații mai semnificatve și mai pline de bune perspective. Problema Transilvaniei a fost rez­olvată pentru Ungaria, odată pentru totdeauna, prin Tratatul de pace, a spus d. prim­ ministru Dinnyés­iAÎos. „Ungaria democrată nu cunoaște și nu tolerează nici un revizionism șovinist” — a spus d*sș cu același prilej. Problema litigioasă dintre cele două țări o considerăm rezolvată, cu mai vârtos c­e cât ungurii atât din Ardeal, în urma politicii demo­crate a guvernului român, își gă­sesc tot mai multe posibilpați de desvoltare naționa­lă. „Cuvinte ca acestea, venise­­ din partea pri­­mului ministru maghiar consti­­tue unul din cele mai mari suc­cese înregistrate vreodată de un guvern român și ecoul attestor declara­ții in străinătate a fost din cele mai fericite”. UTAR.IT. lucru: ceva s'a schimbat în această parte a Europei și în primul rând raporturile dintre popoarele care o locuiesc și care nu mai de­parte decât acum câțiva ani, se în­vrăjbeau, ațâțate de șovinismul dinăuntru și de micul imperialiști, al fiecăreia care pândea pe ceelăll­tă, aș­a după cum toate la un luă erau pândite și presate de către marile imperialisms, ey înotă nouă s-a inaugurat în sud-estul euro­pean în urma eliberării de fascism de către Armata Sor­aiei și a instaurării regimurilor de de­mocrație populară. Contribuția a­­cest­or state, la consolidarea păcii este astfel exemplară și consecin­țele fericite ce urmează pentru fie­­care în parte sunt inestimabile : ’ R­eforma Justiției a constitui obiectul unui amplu expozeu făcut în fața Camerei de că­tre a. ministru al Justiției Bucnețiu Pătrășcanu. Rareori au fost spuse mai pe nume unele craate adevăr«­*! legate de modul cum se aplica jus­tiția noastră, care, într'adevăr, era o justiție de clasă. Cos­tîîi Mars în pagina 8-a H —a­ ni ■ Justiția va apara democrate ș l libertățile populare Expunerea făcută în fata Camerei de către d. ministru Lucrețiu Pătrășcanu, asupra reformei Justiției In fața Camerei Deputaților­­.1 Lucrețiu Pătrășcanu^ maÄst­rä Justiției a făcut Vineri un amplu expozeu asupra Reformei Justiției, reformă , efortă ini­­țiativă și realizare aparține partidului Comunist Român și care potstitue unul și desvoltarea democrației noastre din elementele esențiale și consolidarea popularei " După ce, d-sa a făcut o documentată incursiune în trecut, a arătat că aparatul justiției moștenit după 23 August 1944 și 6 Martie 1945 a fost creiat în spirit de clasă,­să slujească interesul de clasă al claselor posedante. Un exemplu frapant a fost acela în l*­gătură cu reforma agrară. In plină reformă, s*au găsit judecători neînțelegători ai timpului, orbi, mânați însă de interese de clasă, care să aducă în fața tribunalelor țăranii, pe către gu­vernul, urmând voința masselor, , îi îm­proprietărea­u au găsit judecători, care să s­­ pună deacurmezișul reformei a1­grare Sate întregi au început să fie purtări la judecăți sperându-si astfel că marii­­ proprietar își vor recupera pământul. Nu eram întâmplătoare atitudinea aceasta a vechiului aparat justiției. România a trecut prin ceasuri grele Guvernul nostru a venit la puter« N> momentul în care eram în plin război. Am avut greutăți legate de urmările răz­boiului nebunesc, pe care l-am purtat, am avut greutățile legate de seceta care ne-a bântuit Guvernul sprijinit dr ele­mentele conștiente, sprijinit de masse, a pornit opera de reconstrucție. Guver­nul s’a lovit însă de un sabotaj orga­nizat care a fost atitudinea celor mai multe dintre judecători, care a fost atitudinea celei mai mari pă­ți din vechiul aparat judecătoresc? Au căutat să absolve pe sabotorii cari, prin activitattea­ lor, prin faptele lor, se puneau de acurmezișul re­facerii țării în lupta acesteia pentru re­construcția țării și în lupta împotriva sabotajului, mare parte foa­rte mare perte din judecători, au stat de partea anbofonilor. Am luptat și con­inuăm să luptăm pen­tru o viață mai bună și să asigurăm m» sselor mari un nivel de trai mai zidi it. Am pornit o luptă împotriva speculei. Ne am isbi't de greutăți, de mări greu­tăți, în aparatul justiției Cti torie în­­demn­urile venite din partea Ministeru­lui, cu toate măsurile aspre luate, cu niște încercările de a convinge missa mari­i magistraților de justețea politicei noastre in combater e, speculei, totuși noi nu am purven­it să fii­ grovăm, nici pînă 'n ceaiul de față, magistratura noa­­stră in lupta îr.­.pottiva speculei S5A SCHIRASAT CAR H.GTEILUL SOCTAL AL MASS EI IN­FRACTORILOR Care est­e explicațiu­nea acestei per t­oresc, și tendințele constructive ă­e menien­e nepotriviri între activitatea guvernului a unei mari părți din magistratură, a Deodată magistrații noștri au de­*nH bun* pftrja tff» opăritul jftdjct1 fiowtgnwari in­ psgiitB 7 a l<% w ^ Te­ecroma Comitetului Central al Partidului Comunist Român către Mareșalul Tito MAREȘALULUI JUGOSLAVIEI JOSIF BROZ TITO BELGRAD In sala de aniversare a procla­mării republicei fn Jugoslavia, Comitetul Central al Partidului Co­munist Român trimite calde feli­citări eroicelor popoare ale Iugos­­­lav­ei, slăvitului Partid Comunist din Iugoslavia și personal Ba voa­­­­stră al cărui nume este pronunțat cu dragoste de cei­ ce luptă pen­tru democrație în întreaga lu­mee. Poporul român este însuflețit­­ de dorința de a strânge și mai mult relațiile de frățească priete­nie ce există intre noua Iugosla­vie și noua Românie. Vă urăm noi succese în opera de reconstrucție socialistă a iu­goslaviei și in lupta noastră, co­mună im­pot­riva imperialismului­­și reacțiunii, pentru măreața cau­ză a păcii trainice, a democrației populare și a socialismului. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDUL COMUNIST ROMÂN" Secretar General: . i) GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ de ION MARIN SADOVEANU» Studioul Teatrului Nat­onal ? V Be­stley I ^Inspectorul de poliție” 3 acte, traducerea d-nor Petru Comarnescu și M­rcea Vâîanu In r­ea­l izarea programului său, Studioul Tarului Național, după „Nopțile mânii" ale lui galacton’ a reprezentat piesa scriitorului englez J. B. priestley, inspectorul de poliție*’ Este o piesă de o mare frumuse­țe morală, prezintată cu o mână si­guri și cu un meșteșug deosebit Acțiunea se petrece în Anglia, t­­­rește, înainte de isbucnirea primului răsboi mondial, în mijlocul unei fa­milii burgheze­ de industriași avuți. Asistăm, într-un cadru som­iptuos, la logodna Sirrei Birling (d-ra Irina Ră­­chițeanu) cu Gerald Croft (d. A. De­­metriad) fiul și mo­ștenit­orul unei al­te firme cu vază. .Sunt de față Art­hur Birling, industriașul, tatăl Shei­ I«i ,d. C. Rovintr­cu), Sybil Birling, mama. (d-na Maria Voluntarul­ui E­­ric Birling, fratele Sehet­lei (d. A. Clo­­nc?ru). In timpul mesii însă se anun­ță un inspector de Poliție car­e e de îndată primit de Arthur Birling, cu nepăsarea omului așezat sigur la a­­dăpostul averii sale al numelui său­­și multe funcțiuni Și onoruri. Inspec­­torul este un individ inteligent­, poa­te ciudat, cercetător, care în câteva replici răstoarnă o situație, făcând să înțeleagă pe Birling că el însuși , este anchetat. Inspectorul vestește că o fată a murit sinucis. Prin otravă chiar în acea seară la spital, și că corec­tăril­e lui au identificat-o cu o lucra­toare concediaă de la fabrica sa, cu doi ani în urmă. Pentru vina de a fi fost printre conducătorii unei greve Arthur Birling își reamintește și își recunoaște fapta. Dar cariera nefericirilor fetei abia era începută. Ea avea să întâlnească, în desfășură­ri mai multe persoane — care toate sunt de față — contribuind fiecare într’un anumit fel ]n descoperirea victimei. Astfel, Sheila Birling va ce­re­ Patronului unui magazin de mode. — unde fata își­ găsise un post — să o licențieze pentru că i s’a părut de­ Cîtîîi ÎK Mare în pagina 2-a Teatrul de 0^5 ^ bai ©t ,,Spendiarov din

Next