Timpul, ianuarie 1948 (nr. 3622-3645)

1948-01-01 / nr. 3622

W&0MSUKM&&®&sr®u?i ^ ABONAMENTE: «1. 3 jh Lei 135. —una lună ,S 2 Lei 400.— 3 luni 3 pentru Autorități. In­ ^ ^ «titulîi ț­ Societăți ^ 1 Lei 5000.— 12 luni ^ ^ Abonamentele încep la 1 și 15 fii ^ ^ BecSrai luni ^ ^­­Tani de trancere plătită la na­ ^ g OWf cont, aprobării Direcționei ^ S­tiwnerak p. T. T. Nr. 30286­5 § Mai 19» I ^ras ar a s a s a s a s asarars rafjs.2 «2 Mare ziar de informație și reportaj REDACȚIA 91 ADMINISTRATII BUCUREȘTI,­­ S«r«<J* SUW» ** tt TRLWORI Redacția |1 Ad­ția 3.05.44 Tipografia 3.05.43 | _ " Jot I lanu­arie 1940 " “"Anul XII — No. 3622 NUMĂR SPECIAL DE ANUL NOU A­B­D­ICAR­EA REGELUI MIHAI I PROCLAMAREA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE ...................................................................................................... - ------------------------------------ " ' .................. ȘI PROCLAMAȚIA GUVERNULUI CĂTRE POPO­R.­PREZI­DIUM­UL REPUBLICII MIHAI I-iu Prin grația lui Dumnezeu și voința națională RE­GE al ROMÂNIEI în viața Statului român s'au produs In ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, cari au creiat noi raporturi intre principalii factori ai vieții de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astăsi con­di­­­țiunilor stabilite de Pactul fundamental-Constituția Țării, ele cerând o grabnică și fundamentală schimbare. În fața acestei situațiuni, în deplină înțelege­­re cu factorii de răspundere ai Țării, conștient și de răspun­derea ce-mi revine, consider că instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării Ro­mâniei . In consecință, pe deplin conștient de importanța actului ce fac în interesul poporului român­, A BDIC ,pentru mine și pentru urmașii mei dela Tron, renunțând pen­tru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exer­citat ca Rege al României, las poporului român libertatea de a-și alege­­ noua formă­ de Stat, Iat la București, astăzi 30 Decembrie Facsimilul actului d­e abdicare a Re­gelul Mihai I Istoria ședință de éri a Adun árülDepataíSa? L­a toți de față și viitori, sanitatea în viața Statului Român s’au produs în ultimii ani adânci prelacari politice, economice și sociale, căci au creat noui raporturi intre prin­­cipalii­­ actori ai vieții de Stat.­­ A­ceste raporturi nu mai corespund astăzi condițiunilor stabilite de pactul fundamental—Constituția Țării—ele cerând o grabnici și fun­dam­entală schimbare. In fața acestei situațiuni, în deplină înțelegere cu factorii de răs­pund­ere ai Țării, conștient de răspunderea ce-mi revine, consider că instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea des­vast­arii României. In consecință, pe deplin conștient de importanța actului ea £re în interesul poporului român, A­RDIC p­entru mine și pentru urmașii mei de Tron, renunțând pentru mine și pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al României. Las poporului român libertatea de a-și alege noua Sorm­ă de Stat« Dat La București, astâzi 30 Decembrie 1947 MIHAI ». Proclamația guvernului către popor MUNCITORI, ȚĂRANI, INTELECTUALI, SOLDAȚi, SUBOFIȚERI, OFIȚERI, CETĂȚENI ȘI CETĂȚENI AI ROMÂNIEI Regele Nicolai I, a abdicat astăzi dela Tron. In actul de abdicare, semnat astăzi, la 30 Decembrie 1947, constată că „in viața Statului Român s-a produs in ultimii ani adânci prefaceri politice, economice și sociale, care au creat noui raporturi, intre principalii factori ai vieții de Stat“ In fața acestei sit­uațiuni, in deplină înțelegere cu factorii de răspund­ere ai țării, Regele consideră că „instituția monarhică nu mai corespunde actualelor condițiuni ale vieții noastre de Stat, ea reprezentând o piedică serioasă în calea desvoltării României.“ Astfel, poporul român a dobândit libertatea de a-și clădi o formă nouă de stat,­­ Republica Populară Eliberat în 1944 de sub jugul cotropitorilor hitlerești și al silelor lor din țară, poporul român și-a luat soarta în propriile sale mâini. In frunte cu forța org­anizată, conștientă și neșovăi­toare a clasei muncitoare, aliată cu țărănimea muncitoare, poporul român a înlăturat jugul moșierilor și a pedepsit pe trădătorii intereselor sale, alungând de la cârma țării pe cei care apărau interesele jefuitorilor săi. Astfel, poporul român a reușit să-și Înfăptuiască un regim democrat pe care continuă să-l întărească. Monarhia constituia o piedică in calea desvoltării țării noastre spre un regim de democrație populară, care să asigure tuturor celor ce muncesc bună­starea materială și culturală, să asigure inde­pendența și suveranitatea Statului Român. Membrii Prezidiumului Republican: I. Niculi, Ștefan Voitec, Mihail Sadoveanu și C. I. Padian Prin înlăturarea m­onarhiei se deschid democra­ției noastre populare, căi noui de mărețe înfăptuiri» Muncitori, țărani și intelectuali, ostași, subofițeri și ofițeri, cetățene și cetățeni! Să înălțăm noua formă de viață a Statului nostru Republica Populară Română. Patria tuturor ceior ce Mu­cesc cu brațele și cu mintea, dela orașe și dem sate* Semnează: DR PETRU GROZA, Preșe­dintele Consiliului de Miniștri. GHEORGHE GHEORGHIU DEJ, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei și Co­merțului. ANA PAUKER, Ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Afacerilor Străine. VASILE LUCA. Ministru Se­cretar de Stat la Departamentul Finitelor. TEOHARI GEORGESCU. Mi­nistru Secretar de Stat la Depar­tamentul Afacerilor interne. ȘTEFAN VOITEC, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educației Naționale. Prof. TRAIAN SAVULESCU. Ministru Secretar d­e Stat la De­­partamen­tul Agriculturii și Dome­niilor. EMIL BODNARAȘ. Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apărării Naționale. LU­CREȚIU PATRAȘCANU. Ministru Secretar de Stat la De­partamentul Justiției. SOTAR RADACEANU. Mini­stru Secretar de Stat la Departa­mentul Muncii și Asigurărilor So­ciale. Dr FLORICA BAGDASAR. Ministru Secretar de Stat la De­partamentul Sănătății. OCTAV LIVEZI­ANU, Mini­stru Secretar de Stat la Depărta­men­tul Informatelor. Prof. N. PROFIRI, Ministru Se­cretar de Stat la Departamentul C­omunicațiilor. TUDOR IONESCU, Ministru Secretar de Stat la Departamentul Minelor și Petrolului. ROMULUS ZARO­NI, Mini­stru Secretar de Stat­ la Departa­mentul Cooperației. IUf­­PAS, Mi­nistru Secretar de Stat la Departamentul Artelor. TEODOR TORDACHESCU, Ministru Secretar de Stat la De­partamentul Lucrărilor Publice. STANCIU N. STOIAN, Mini­stru Secretar de Stat la Departa­mentul Cultelor. ION GH. MAURER, Subsecre­tar de Stat la Ministerul Ind.i.­A'rie si Comerțului. GHEORGHE VASILICHI, Sub­secretar de Stat la Ministerul Edu­catiei Nationale. CONSTANTIN AGIU, Subse­cretar de Ștef la Ministerul Agri­culturii s- Domen­ii.Dr. Prof.­­CONSTANTIN DAICO­VICI, Subsecretar de Stat la Apro­vizionare. D­r. LUDOVIC TAKATS, Sub­secretar de Stat al Naționalităților. Prof. MIRON NICULESCU Subsecretar de Stat la Ministerul Educației Naționale. Dr. MIHAIL MACAVESCU, Subsecretar de Stat la Ministere Co­mpotiției. VA­SILE MODORAN, Subse­cretar de Stat­­. Ministerul Finan­țelor. IO­AN POPESCU, Subsecretar de Stat la Min­sterul Afacerilor Interne. GRIGORE GERMANU, S­­ecretar de Stat la Ministerul Afa­cerilor Interne. SIMION OERIU, Președinte'­­­C­omistei M­ni»'­orm'ale pentru Apli* c?>’ca Tratatul­ de Pa-56* 1947. ABROGAREA CONSTITUȚIEI D-mi: C. I. PARHON, MIHAIL SADOVEANU, ȘTEFAN VOITEC, CH. C­­ STERE ȘI ION NICULI mfaibri ai Pr­­idiua­ului Republicii Populare Rumâne Istorica stoihiț­a a Adunam Depute­ților s’a desch’s eri după «miori, puțin după orele 7, intr'o însuflețiți cu moste­ră. Ir.c'nta ca s. tribunele — înțesate de cetăteni din toate straturile sortate __ fremătaui de emezia mărci c­'pe, cari a pus pecetea epocii noni ce des­chide in viata pop„ruhn romin. Intrar­ea pe banca ministe" ialii a me­mb’’lor guvernului in frunte cu d Dr m ministru dr. Petru Groza „ fost salutată cu ropote de aplauze. DepJnd­­it public, in picioare­ au dat expresie prin îndelung' ovata entuziasmului c­i căre aleși ai națiunii si cetatei' Hheri­oa prim’t actul 'sicrie- Xtrale­ntift'S­ tt au punctat proectele de !esi cari stau la temelia Republicii Populare­ Române, la baza nouei ovândur-i a St­ilului Ro­mân. P­ezid’-um-ul Republic­i a fost pri­mit cu îndelungi ovaț­i. în momentul in ecie, depanând jurământul, 'făgăd­i'tLu să apere drepturile și libertățile demo­cratice ale ropotului român-măr, declar ședința deschisă. Dau cuvântul d-lui președinte al Consi­liului de M­iiștri. D. dr. PETRU GROZA, pri­mul ministru, primit cu aplauze furtunoase și strigăte de ura, a dat citire textului ce abdicare. In vederea acestei declarații, gu­vernul s‘a întrunit în Consiliul de Miniștri, a luat act de această ab­Ședința s‘a deschis la orel e 19,10 sub președinția d-lui Mihail Sadoveanu. La intrarea membrilor guvernu­­lui, în frunte cu d. dr. Petru Groza, Adunarea, în picioare, a aplaudat cu entuziaste ovații și strigăte de tra. D. MIHAIL SADOVEANU. președinte. Adunară fiind în nou~­dicare și a considerat de a sa d­a­­torie de a se adresa poporului, punându-i în cunoștință de cauză printr'o proclamație pe care — doamnelor și domnilor deputați — să-mi dați voie să o citesc aci, ce­rând și adeziunea domniilor voa­stre. (D. prim-ministru dr. Petru Groza a citit apoi Proclamația gu­vernului către popor). Doamnelor și domnilor deputați, rog pe d. președinte ca, luând act de aceste două documente, să vi Cont, avare îri pat’na I !»a Numărul vi­tar al t­aru­lui nostru va apare mâi­ne Joi I­anuarie 1948, la orele obicinuita n Cin­cyt

Next