Timpul, februarie 1948 (nr. 3646-3671)
1948-02-01 / nr. 3646
.«wmsvnvvvvwywwwvM; ABONAMENTE; > Lei 135.—una lună Lei 400.— 3 luni ! Pentru Autorități, Instituția și Societăți ; Lei 5000.- 12 luni ! Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni ț Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunei Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 •V.V.V.W.’AVAV.W.AV.WW. 6 PAGINI 5 LEI L REDACȚIA ȘI administrația bucurești, Strada Sărindar Nr .n Telefon, Redacția și Adția 3.05.41 Tipografia 3.05.43 Pianinîcă I Ferar. 1948 ANUL XII — Wo. 3.4f .w.w.v.mww.v.v ro L osi T *I r fAc-fi.U Timpul * SCHIMBURI CULTURALE 1 cte ION MARIN SADOVEANU Unul dintre cele mai interesante aspecte ale prieteniei și bunei togănășii dintre popoarele din bazisaiul dunărean este fără îndoială și intensificarea schimburilor culturale. Până acum- soli sinceri ai unuia și acigăș climat social , sufletesc»- artiștii ne-aiu legat cu vecinii noștri primind pe colegii de aiurea și fiind ei înșiși oaspeți, la rândul lor. Din Iugoslavia, Bulgaria și Ungaria ne-au venit rând pe rând opere plastice ce sau organizat în expoziții, muzicieni, conducători de orchestre, soliști, scriitori, artiștii români fiind și ele chemați să duc artă noastră la cunoștința popoarelor amice. Ultima din aceste man&fiestări, de o deosebită importanță, este tiinita ansamblului de la Teatrul Armatei, la Budapesta. Firește că asmenea schimburi s-au mai făcut, dar cu totul altul este spiritul în care ele se fac astăzi în cuprinsul tinerelor democrații. Ceea ce se simtă tot mai puțin acum, dând astfel un larg interes și Un sentiment de sinceritate și adevărate entuziasme pentru manifestările artistice ale vecinilor noștri* și desigur ale noastre la ei, este scopul lucrativ al întreprinzătorilor de odinioară și pompa unor solemne și pedante oficieri, ce se desprinde din vechea idee înfrântă a unei arte pentru artă. Pornită cu acest gând, o vizită artistică se întovărășea cu un anumit orgoliu al producătorilor, izolându-se mod fatal în folosința unei anumite clase. Astăzi, câmpul însă este netezit. In artă, astăzi, o egalitate de muncă și scop urmărit stă la bază unei diversități firești de dărUri. Din această realitate iese cunoștința, comunicarea și întrecerea sinceră și tinerească dintre popoare, în formele celor mai înalte ale lor realizări, întrucât privește tehnica acestor schimburi, artistice mai ales, fără îndoială că ea se vă preciza, cu timpul, din ce în ce mai mult. Odată găsit spiritul în cuprinsul căruia ele să se desăvârșească, tehnica fiecăreia dintre arte va impune cel mai bun drum de ales. Astfel, în muzică, arta interpretatorilor va folosi la început deșigur bunurile muzicei clasice, pentru ca încet apoi, să aducă arta compoziției naționale, cu al cărui mers să ne informeze pană la zi. In plastică, teme comune inspirate din același climat social vor da o bază de unificare deasupra căreia să se supraconstruiască liber sensibilizarea individuală și națională a problemelor sculpturii și picturii. Expoziții și concursuri chiar organizate pe teme sau numai campanii de lucru polinaționale, vor da cu timpul priveliști impresionante și unitare. In literatură, firește, se pune în primul rând problema producătorilor și |n calitate și în cantitate, deci o problemă a cunoașterii limbilor ce se vorbesc la granițele noastre. In câtva timp, printr-o campanie de lucru intens, ea s‘ar putea remedia. Aceasta a fost una din marile lipsuri ale Culturii noastre, și de care ne resimțim mai ales acum: n‘am cunoscut îndeajuns graiurile vecinilor. Scriitorii înșiși ar putea remedia greșelile trecutului. Până atunci însă până ce vom avea bune traduceri ale colegilor maghiari, bulgari, iugoslavi, se pot că o istorie a acestor literaturi binp chibzuită, în liimba română, ar fi de c^rUf. Ar fi o lucrare de inițiere, care la marele public ar stârni legitime curiozități. Și în sfârșit teatrul. El a fost intotdeauna și este încă tribuna cea mare a tuturor ideilor generoase Firește că și în teatru ne întâlnim cu aceiași dificultate de limbă Acpssia întrucât privește drama, textul. Scena și săvârșirile ed hșist* însă o înțelegere la toate popoarele. Și aci ar fi poate, o experiență interesantă de făcut: reprezenta--»Continuare în pag. 2 col- 6-7- &&**•*• ...........................................1 CAPUL FAMILIEI Casa e scundă, așezată perpendicular pe strada nepavată. Curtea care o separă de ,.imobilul""‘ vecin, la fel și el, este îngustă. Gardul despăritor, e cenușiu, e gata să cadă înspre această sfoară de curte, și cu nasul in gardul de scânduri din față, se deschide ușă, un geam, o ușă, cu geam; repetat de vre-o cinci ori. Cu noi locuințe. Fiecare perechhe de ușă cu geam face un tot. independent, o independență relativă și plină de conflicte cotidiene. Acolo a început o recenzoare controlul forturarilor de recensământ AP Formularul e complectat cu un scris inegal și tremurat, aproape cu Cerdac. Cd o reminiscență după linie e albă. Lăsat loc ță locul capului la Recenzo crea: — ,Dar unde-i calpul familiei?! — . .Capul familiei?! — repetă tot interogativ femeia din casă. — „Dar, unde !?•• Femeia pare incucată, dar in cele din umnă începe,’ vorbind repede, ca pentru a corpoenset timpul pierdut. — .Nu mai e capul familiei. A p’er cai aseară. Bine c‘a plecat. Mai bine,așa!" Recenzocred pare un moment de potentată E un caz nou, neprevăzut- Viata e mai inventivă decât prevederile inst’uer hindoT. Dar își revine îndată. Este o anexă la formular: „Capul familiei*■ treb”? trecut în forța de re-onsomni* - -asei in care a dormit *u'»macrf *r*' tritima noanțe. Mai des că femeie de-act refuă. să-l mai recunoască drept cap al familiei Gandhi a fost asasinat NEW DELHI 30 (Rador). DUPĂ CUM ANUNȚA POSTUL DE RADIO INDIAN, MAHATMA GANDHI A FOST ASASINAT VINERI DIMINEAȚA CU PATRU GLOANȚE DE REVOLVER, DE CĂTRE UN HINDUS. MULȚIMEA LA PRINS PE ASAL W ȘI LA PREDAT IMEDIAT POLIȚIEI. In ultimul timp GANdHI A luptat contra războiului dintre Hindustan și Pakistan, făcând eforturi pentru înlăturarea litigiilor dintre cele două grafe, declarate independente contra voinței imperiului britanic. Gandhi, care a luptat pentru independența indien fără să măcării progresiste [UNK] [UNK] fi înțeles Scrisul grafie căreia independența tării sale s'ar fi realizat fără conflictul sângeros dintre cele două naționalități conlocuitoare, a sesizat insă just că războiul fratricid avantajează politica imperialistă, și a căutat să-l înlăture, indispunând pe aceia care nu văd cu ochi răi conflagrația dintre hinduși și musulmani, 5BÜ5? AM VĂZUT La Rușsiu, pe fostul domeniu regal UN IOBAG! SpoTedania lua PAVEL E ____________da MARIN SARBULESCU [UNK] Un Iobag — am văzut asta pe fostul domeniul regal Rușșiu — arată jalnie. E numai pielea și asul pe el, iar activ ofiliți in fundul orbitelor, abia mai licăresc. Haine nu are pe el, ci doar zdrențe adunate la gât, la glazne și la betelii, cu sfoară. Mănâncă te mir] ce. ți muncește pentru nimica, fără zare și fara răgaz. Când vobește, aducându-și aminte de trecut, plânge. Iată primele semnalmente ele iobagului Pavel F. Bădoiu cu care am discutat O oră despre vremurile când pe domeniu vânau monarhii și dădeau cu barda in Dumnezeu oamenii lui Negel. ★ Indiferent cu «Ine *r *ta de vorbă, Pavel Bădoiu, i-ar povesti cîm ași; — Eu nu sunt de aici. Sunt de f*lul meu, di n Drimbovița, comuna Bezdead. Anul trecut, prin Marie, când ne mureau copiii de toarne în casă, a venit la noi trimiși de pe domeniu, ca să angajeze oameni la muncă. Munceam aici, frișind în schimb trei duble de Porumb pe lună, simbria „așa cum s-ar rupe prețurile", Plus o arvună de 309.000 lfei care trebuia să se scadă la urmă din banii care nu s-ar fi cuvenit. Contractul, — pe Patru luni. Ne am bucurat — cine ai s'ar fi bucurat când mureau copii de foame în casă — am luat arvuna $i am vezijt. Că mai bine cu mai veneam Abia aici am aflat preturile și simbria Și știți oare era simbria? 5.0(H) de 1*1 pe al. BADOIII — când un pachet de tutun costa 20,009.. In afară de asta, o mâncare... Ciorbă de mere acre cu turtă de mălai, dar n'aveam încotro, că făcusem contract. Și apoi, ne era nădejdea la porumb Ce ziceam noi? Trei duble Pe lună, în patru luni se adună douăsprezece, e ceva. Și au trecut cele patru luni. Am vrut plecăm. Dar... ce credeți? Când ne am dus la șeful de regie să ne cerem drepturile, am aflat că aveam contra** pe opt luni Și că până nu trec opt luni, nu căpătăm nimic. Și acasă ne mureau copii! de foame.„ și au mai trecut încă patru luni. A venit norocul Plecării, și rar s-au dus oamenii să și ceară drepturile. Dar cu ce credeți că s-au ales după o vară întreagă de muncă? porumbul SO a socotit la SO.IXJO kilogramul, deși noi nu aveam decât 5083. Pe zi șase zile, pentru un kgr de porumb... . Și a mai scăzut apoi arvuna primită la plecare, așa să vedeți ce au mai luat bieții oameni. Banil ie au ajuns până Ia Ploești. De acolo a trebuit să meargă p* 1 ° 3... Și muncisem o vară Intreagă, domnule fără haine P* noi, flămânzi, tițu «ați ’ s| asupriți, fără să avem dreptul să ne mișcăm de pe m»ș"a lui Vo dă. Eram lertați de Pământul iste blestemat, ca pe vremea robilor. Sfârșind povestirea. Pavel F Bidoiu se șterge la ochi. Plânge, intr‘adevăr. E om în toată firea călii de necazuri și de greul vieții, dar plângă ca un copil. Ișî jelește anii risipit, fără zare și fără bucurii, slugă la atâția și atâția stăpân!. O întrebare îmi stă totuși pe buze: "— Dumneata de ce ai rămas? — Am rămas pantru că. In toamnă asta s'a făcut sindicat și avem și noi curajul să ne spunem păsurile Da când cu sindicatul, s'a mai îndulcit viața. Din faptele pe care îl bea înainte numai șeful de regie cu ai lui, b'm acum șî noi. Trăim mai bine, ru ne mi suduie, nu ne mai bate nimeni.. Și apoi, de când cu plecarea regelui, așteptăm să scăpăm șî de slugile lui. Abia acum a scăpărat o rază de lumină in ochii lui Bădoiu. Acum când a venit vorba despre sindicat- Dar cu sindicalizarea a fost o poveste întreagă asupra căreia este încă, de discutat. DATELE PROVIZORII ALE RECENSĂMÂNTULUI VOR FI CUNOSCUTE LA 15 MARTIE Irol ll Durldt mașini «MiMieul MMM datele statistice.« mașina a datta 12.000 răspunsuri pe ora La iKStjtmul de Statistici, totul este pregătit pentru prmirea materialului strâns de recenasore dîn întreaga țară. Aria nu înseamnă că toate lucrările știu terminat și că Institutul de StattWcă va trece imediat la lucrările de centralizare Este o operație de durată, o operație ticăloasă, care necesită timp. Să nu uităm că recensământul agricol din anul 1941 încă n’a fost complt terminat, — iar mașinile Institutului Central de Statistică adună încă demografia lunară și artuată Pe 1917. De la 3—7 Februarie se centralizează în țară formularele de recensământ, iar între 7—14 Februarie centralizarea se face pe județe. Abia după aceea lăzile expediate de Institutul Central încep să se reîntoarcă în București, pline cu datele recensământului. Astă înseamnă că abia pe la 15 Martie crt. se vor cunoa*ște datele provizorii ale recensământului Cifre provizorii, sau definitive. Vizitând erlecția mașinilor de la Institutul de Statistică ne-am putut da seama de ce un recensământ general necesită pentru o centralizare precisă, nu luni, ci câteodată ani, și ne Intrebăm cum ar fi mers treburile înainte de apariția acestor mașini electrice când fiecare cifră trebuia scrisă de mâna omului, adunată și împărțită pe grupe și cetățeni. Iată de exemplu o categorie: câte feme intre 50—6'.» «nu trges in țară ! Infirpte vreme trebuia făruri o întreagă adunare. Acum, cu mașinile perfecționate Ce stau la dispoziția Institutului de Statistică, cîfva se cunoaște automat, după ce toate datele au fost centralizate Bîne înțeles însă că formularele recensământului trec mai, intâî pe la celelalte secții Institutului Apoi, la mecanizare. Dar înainte de a arăta mecanismul operațiunilor vom reaminti că fie*sare întrebare din formularul »1« recensământ se limstomă la Institutul de St’-tratică — in cfra. Răspunsul — cifră a trecut, intr'un anumit cod, pe o foaie de codificare. Cifrele din grupe, date, localități ori județe sunt perforate pe niște cartele ce seamănă cu dhitanțele Societății de electricitate, perforările făcute dta,i!!H»rul mașinilor, sunt In fond c'fre Să tiu se uite că fiecare grup de date trebuie să cuprindă eu«ct de exemplu, numărul Pruncilor născuți In dimineața recensământului ,la ,să nu mai vorbîm de ■'î’t'î*c de ramurî. ale altor răspunsuri date Întrebărilor din recensământ, Tre-Î t pnî d © raș’n’ Cartelele perforate v*n apoi in ord!®* 1, mașinile următoare, c*re 1« centrali**a*ă automat, și unde «unul are foarte puțin fie lucru. In adevăr, cartela perforată imprimă cu exactitate cifrele corespunzătoare, fiecare gaură a *i apăsând un restt ce scoate cu Precizie număr*u respectiv. Mașinile pe care Ifl posedă Institutul Central de Statistcă sunt de trei feluri: ede de sortat numărat și tapetat. Continuare în pag. 2 vol 64* Ultimul model de mașini de calculat «h V*' Un singur Unificare a Frontului Plugarilor Partidul Țărănesc certetnTIxsecutiv și biroul politic ales COMUNICAT In urma însârcînărllor primite, de la forurile conducătoare respective delegrati ai Frontului Plugarilor si ai partidului Țărănesc s’au întrunit pentru a perfecta hotărîrea de unificare a celor două organisme politice. Au participat din partea secretariatului Frontului Plugarilor: Dr Petru Groza Constantin Aga, Florea Gală, Radu Gheorghe stoian, șerban Ioan Grigore Stanciu Gfiamănu și Vasile Hulduban, iar din partea biroului partidului Țărănesc Anton Alexandrescu Alexandru Mâță, Vasile Modoran Aurel Poto, Ion Simon, Gh. Mazeescu și Ion Lungu. In urma discuțiunilor avute conducerii celor două partide au căzut de acord asupra celor ce urmează: 1) unirea țărănimii muncitoare prezintă o mare însemnătate pentru intărîrea democrației populare in țara noastră. Fărâmițarea țărănimii muncitoare in partide multe a prim:* în ti ® ca* forțelor reacționare—moșierilor bancherilor și fabricanților — să *târpească și să exploa^z ® ma*sele țârinești. Țărănimea muncitoare și» cre laŭ drum spre unitate in cadrul Frontului Plugarilor. Frontul plugarilor, organzația în rănimii muncitoare s ® intăreșt ® Mm prin intrarea în rândurile sale a Partidului Țărănesc. 2) După cum s'a arătat în comunicatul din 28 Aprilie 1947, Frontul Plugărilor s'a nâncut din frământările maselor țărănești, înșelate în trecut de guvernările partidelor „istorice". El s a închegat și a crescut in lupta cu dușmanii țărănimii muncitoare printre care a socotit în primul rfld partidul Național Țărănesc (MA nIU) I" lupta sa Frontul Plugarilor s’a alăturat de;a început strPt și dusă de clasa muncitoare. Un caracter asemănător de organ tofie de luptă împotriva dușmanilor țărănimii slare și partidul țărănesc (A. Alexandrescu). 3) Frontul Plugarilor unificat cu-i partidul Țărănesc, va fi ceeaace trecutul și caracterul actual al celor organisme unificate o cere: organizația țărănîmiij muncitoar* — a țăra* nilor săraci fără pământ «au cu pmânt puți», precum și a tuturor cn* lor ce-Și muncesc s*nguri pământul. I 4. Alianța dintre țărănimea muncioaș Continuare țn pag. 6 col* 1-2« , CONGRESUL „ARLUS“ nr. IONESCU Vice președinte al filialei București Desene de BOSS 4 PAPADOPOL-CALIMAH Secretar general adjunct , RESTRATIFICAREA POPULAȚIEI Ce înseamnă și cum se face restratficarea, înființarea cooperativelor de producție, cursuri pentru tractoriști, voluntari în brigăzile de lucru« Reducerea stagiului pentru dobândirea „cărții de maestru** acordată noulor meseriași restratificare. 3000 de activiști în brigăzile „U. T. M.” Uriașele prefaceri care îndreaptă țara noastră pe un drum nou, punând temeri înt mai solide democrației populare, au dat naștere unei întregi serii de probleme ce urmează să fie rezolvate cât mai rapid și eficace. Una din acestea este și stratifica... pe a populației evreiești. Restratificarea, departe de a fi o formulă abstractă, este un proces care readuce la viață și dă rost deplin unor oameni care, prin fapul că actualmente se face in câmpul muncii o masivă deplasare spre sectorul industrial, se vedeau amenințați să devină epave sau balast social. Organizat metodic, cu seriozitatea necesitată de întinderea problemei, cu o privire atentă a tuturor aspectelor, acest proces se face pe etape și pune în valoare câteva zeci de mii de oameni dornici de muncă. RESTRATIFICAREA LEAGA EVREIMEA DEMOCRATA DE TOT RESTUL POPORULUI ■ MUNCITOR ȘI O FACE FORȚA DINAMICA A UNUI ORGANISM SĂNĂTOS, FACTOR PRODUCTIV IN PROCESUL DE RECONSTRUCȚIE A ȚARII. Csoperatîaj b«zar © strat»ftcârîi p«întru atingerea unui 1*1 *Ht dft însemn 3*, pentru a dovedi practic cj iiața începe la orice vârstă,și a recomizat un acord complet între toate «organizațîile evreești, ajungându:«^ —* sub egida C»mite*ului Democratic E vreiesc, organul inițiator al acțiunii*^ la un comitet de coordonare compus din organizații de educat* a tinsrețtlui, asociații fi 9 credit și asistență. K«am adresat, deac«*», acestui Comitet, care ne a pus la di*iM«Un datele ne cesare. Un rol primordial l *e atribue, nu a« c«astă vastă operă de reeducare, coa operației de producție. Acolo unde există un capital ințial ar materii prin»« Pontinoare în pag- 6 1*2-3« 0 IMFiORTANTA DISPOZIȚIE Â MINISTERULUI DE FINANȚE ITAREA IMPOZITELOR CU PRIVIRE LA AC! Avându- se în vedere că astăzi* 31 Ianuarie a. c.. este ultima zi în care contribuabilii mai pot a chva în termen impozitele prevăzute de legea pentru sancționarea evaziunilior fiscale* Ministerul Finanțelor a dispus ca ghișeele percepțiilor și administrațiilor financiare să fie descînsa în permanență, până noaptea târziu, adică până când ultimul contribuabil din fața ghișeelor va fi satisfăcut. Alâine Duminică 1 Februarie a. c., percepțiile și administratile financiare vor fi închise organele fiscale fiind ocupate cu organizarea echipelor de control care vor eși pe teren cu începeri de Luni 2 Februarie a. c.* pentru descoperirea celor cari nu s'au conformat legii mai sus anulate. (Agernes). paginsa DATE IMPORTANTE PENTRU TOT CETĂȚENII Excepția Sa Mihail Sadoveanu la desehîderea expoziției *,Republica Populară Bulgaria" în imagini. (Darea de seamă în pag 2*a). I