Timpul, februarie 1948 (nr. 3646-3671)

1948-02-01 / nr. 3646

.«wmsvnvvvvwywwwvM; ABONAMENTE; > Lei 135.—una lună Lei 400.— 3 luni ! Pentru Autorități, In­stituția și Societăți ; Lei 5000.- 12 lun­i ! Abonamentele încep la 1 și 15 ale fiecărei luni ț Taxa de francare plătită în nu­­­­merar conf. aprobării Direcțiunei­­ Generale P. T. T. Nr. 30286/5 Mai 1939 •­­V.V.V.W­.’AVAV.W.AV.WW. 6 PAGINI 5 LEI L REDACȚIA ȘI administrația bucurești,­­ Str­ada Sărindar Nr .n Telefon, Redacția și Ad­ția 3.05.41 Tipografia 3.05.43 Pianinîcă I Ferar. 1948 ANUL XII — Wo. 3.4f .w.w.v.mww.v.v­­ ro L osi T *I r­ fAc-fi.U Timpul * SCHIMBURI CULTURALE 1 cte ION MARIN SADOVEANU Unul dintre cele mai interesante aspecte ale prieteniei și bunei to­­gănășii dintre popoarele din bazi­saiul dunărean este fără îndoială și intensificarea schimburilor cultu­rale. Până acum- soli sinceri ai unuia și acigăș climat social , su­fletesc»- artiștii ne-aiu legat cu veci­­nii noștri primind pe colegii de aiurea și fiind ei înșiși oaspeți, la rândul lor. Din Iugoslavia, Bulgaria și Un­garia ne-au venit rând pe rând ope­r­e plastice ce sau organizat în ex­­poziții, muzicieni, conducători de orchestre, soliști, scriitori, artiștii români fiind și ele chemați să duc artă noastră la cunoștința popoare­­lor amice. Ultima din aceste ma­­n&fiestări, de o deosebită impor­­tanță, este tiinita ansamblului de la Teatrul Armatei, la Budapesta. Fi­rește că as­menea schimburi s-au mai făcut, dar cu totul altul este spiritul în care ele se fac astăzi în cuprinsul tinerelor democrații. Ceea ce se simtă tot mai puți­n a­­cum, dând astfel un larg interes și Un sentiment de sinceritate și ade­vărate entuziasme pentru manifes­tările artistice ale vecinilor noștri* și desigur ale noastre la ei, este scopul lucrativ al întreprinzătorilor de odinioară și pompa unor solem­ne și pedante oficieri, ce se des­prinde­­ din vechea idee înfrântă a unei arte pentru artă. Pornită cu acest gând, o vi­zit­ă artistică se întovărășea cu un anumit orgoliu al producătorilor, izolându-se­­ mod fatal în folosința unei anu­mite clase. Astăzi, câmpul însă este netezit. In artă, astăzi, o egalitate de muncă și scop urmărit stă la bază unei diversități firești de dă­­­rUri. Din această realitate iese cu­noștința, comunicarea și întrece­rea sinceră și tinerească dintre popoare, în formele celor mai înal­te ale lor realizări, întrucât privește tehnica acestor schimburi, artistice mai ales, fără îndoială că ea se vă preciza, cu timpul, din ce în ce mai mult. Oda­tă găsit spiritul în cuprinsul că­ruia ele să se desăvârșească, teh­nica fiecăreia dintre arte va impu­ne cel mai bun drum de ales. Astfel, în muzică, arta interpre­­tatorilor va folosi l­a început deși­­­gur bunurile muzicei clasice, pen­­tru ca încet apoi, să aducă arta com­poziției naționale, cu al cărui mers să ne informeze pană la zi. In plas­tică, teme comune inspirate din același climat social vor da o bază de unificare deasupra căreia să se supraconstruiască liber sensibiliza­rea individuală și națională a pro­blemelor sculpturii și picturii. Ex­poziții și concursuri chiar organi­zate pe teme sau numai campanii de lucru polinaționale, vor da cu timpul­­ priveliști impresionante și unitare. In literatură, firește, se pune­ în primul rând problema producători­lor și |n calitate și în cantitate, deci o problemă a cunoașterii lim­bilor ce se vorbesc la granițele noastre. In câtva­ timp, printr-o campanie de lucru intens, ea s‘ar putea remedia. Aceasta a fost una din ma­rile lipsuri ale Culturii noa­stre, și de care ne resimțim mai ales acum: n‘am cunoscut îndeajuns graiurile vecinilor. Scriitorii înșiși ar putea remedia greșelile trecutu­lui. Până atunci însă­ până ce vom avea bune traduceri ale colegilor maghiari, bulgari, iugoslavi, se pot că o istorie a­­ acestor literaturi binp chibzuită, în liimba româ­nă, ar fi de c^rUf. Ar fi o lucrare de iniție­re, care la marele public ar stârni legitime curiozități. Și în sfârșit teatrul. El a fost in­totdeauna și este încă tribuna cea mare a tuturor ideilor generoase Firește că și în teatru ne întâl­nim cu aceiași dificultate de limbă Acpssia întrucât privește drama, textul. Scena și săvârșirile ed hși­st* însă o înțelegere la toate popoare­le. Și aci ar fi poate, o experiență interesantă de făcut: repreze­nta--»­Continuare în pag. 2 col- 6-7- &&**­•*• ...........................................1 CAPUL FAMILIEI Ca­sa e scundă, așezată perpen­dicular pe strada nepavată. Curtea care o separă de ,.imobi­lul""‘ vecin, la fel și el, este îngustă. Gardul despăr­itor, e cenușiu, e gata să cadă­ înspre această sfoară de curte, și cu nasul in gardul de scân­duri din față, se deschid­e ușă, un geam, o­ ușă, cu geam; repetat de vre-o cinci ori. Cu noi locuințe. Fie­care perechhe de ușă cu geam face un tot. independent, o independență relativă și plină de conflicte coti­diene. Acolo a început o recenzoare con­trolul for­turarilor de recensământ A­­P Formularul e complectat cu un scris inegal și tremurat, aproape cu Cerdac. Cd o reminiscență după linie e albă. Lăsat loc ță­ locul capului la­ Recenzo crea: — ,Dar unde-i calpul familiei?! — . .Capul familiei­?! — repetă tot interogativ femeia din casă. — „Dar, unde !?•• Femeia pare incu­cată, dar in cele din umnă începe,’ vorbind repede, ca pentru a corpoenset timpul pierdut. — .Nu mai e capul familiei. A p’er cai aseară. Bine c‘a plecat. Mai bine,așa!" Recenzocred pare un moment de­ po­tentată E un caz nou, neprevăzut- Viata e mai inventivă decât preve­derile inst’uer hind­oT. Dar își revine îndată. Este o anexă la formular: „Capul familiei*■ treb”? trecut în forța de re-onsomni­* - -asei in care a dor­mit *u'»macrf *r*' trit­ima noanțe. Mai des că femeie de-a­ct refu­ă. să-l mai recunoască drept cap al fa­­miliei­ Gandhi a fost asasinat NEW DELHI 30 (Rador).­­ DUPĂ CUM ANUNȚA POSTUL DE RADIO INDIAN, MAHATMA GANDHI A FOST ASASINAT VINERI DIMINEAȚA CU PA­TRU GLOANȚE DE REVOLVER, DE CĂTRE UN HINDUS. MULȚIMEA L­A PRINS PE ASAL W ȘI L­A PREDAT IMEDIAT POLIȚIEI. In ultimul timp GANdHI A luptat contra războiului dintre Hindustan și Pakistan, făcând eforturi pentru înlăturarea litigiilor dintre cele două grafe, declarate independente contra voinței imperiului­ britanic. Gandhi, care a luptat pentru independența indien­ fără să măcării progresiste [UNK] [UNK] fi înțeles Scrisul grafie căreia independența tării sale s'ar fi real­izat fără conflictul sângeros din­tre cele două naționalități conlocui­­toare, a sesizat insă just că războiul fratricid avantajează politica impe­rialistă, și a căutat să-l înlăture, in­dispunând pe aceia care nu văd cu ochi răi conflagrația dintre hin­duși și musulmani, 5BÜ5? AM VĂZUT La Rușsiu, pe fostul domeniu regal UN IOBAG! SpoTeda­nia lua PAVEL E ____________da MARIN SARBULESCU­ ­ [UNK] Un Iobag — am văzut asta pe fos­tul domeniul regal Rușșiu — arată jal­­nie. E numai pielea și asul pe el, iar activ ofiliți in fundul orbitelor, abia mai licăresc. Haine nu are pe el, ci doar zdrențe adunate la gât, la glazne și la betelii, cu sfoară. Mănâncă te mir] ce. ți muncește pentru nimica, fără zare și fara răgaz. Când vo­bește, aducându-și aminte de trecut, plânge. Iată primele semnalmente ele iobagu­lui Pavel F. Bădoiu cu care­­ am discu­tat O oră despre vremurile când pe domeniu vânau monarhii și dădeau cu barda in Dumnezeu oamenii lui Negel. ★ Indiferent cu «Ine *r *ta de vorbă, Pavel­­ Bădoiu, i-ar povesti cîm ași; — Eu nu sunt de aici. Sunt de f*lul meu, di n Drimbovița, comuna Bezdead. Anul trecut, prin Mar­ie, când ne mu­reau­ copiii de toarne în casă, a venit la noi trimiși de pe domeniu, ca să anga­­jeze oameni la muncă. Munceam aici, friș­ind în sc­himb trei duble de Po­rumb pe lună, simbria „așa cum s-ar rupe prețurile", Plus o arvună de 309.000 lfei care trebuia să se scadă la urmă din banii care nu s-ar fi cuvenit. Contractul, — pe Patru luni. Ne am bucurat — cine a­i s'ar fi bu­curat când­­ mureau copii­ de foame în casă — am luat arvuna $i am vezijt. Că mai bine cu mai veneam Abia aici am aflat preturile și simbria Și știți oare era simbria? 5.0(H) de 1*1 pe al. BADOIII — când un pachet de tutun costa 20,009.. In afară de asta, o mâncare... Ciorbă de mere acre cu turtă de mălai, dar n'aveam încotro, că făcusem contract. Și apoi, ne era nădejdea la porumb Ce ziceam­ noi? Trei duble Pe lună, în pa­tru luni se adună douăsprezece, e ceva. Și au trecut cele patru luni. Am vrut plecăm. Dar... ce credeți? Când ne am dus la șeful de regie să ne cerem drepturile, am aflat că aveam contra** pe opt luni Și că până nu trec opt luni, nu căpătăm nimic. Și acasă ne mureau copii! de foame.„ și au mai trecut încă patru luni. A venit norocul Plecării, și rar s-au dus oa­menii să și ceară drepturile. Dar cu ce credeți că s-au ales după o vară întrea­gă de muncă? porumbul SO a socotit la SO.IXJO kilogramul, deși noi nu aveam decât 5083. Pe zi șase zile, pentru un kgr de porumb... . Și a mai scăzut apoi arvuna primită la plecare, așa să vedeți ce au mai luat bieții oameni. Banil ie au ajuns până Ia Ploești. De acolo a tre­­buit să meargă p* 1 ° 3... Și muncisem o vară Intreagă, dom­nule fără haine P* noi, flămânzi, tițu «ați ’ s| asupriți, fără să­ avem dreptul să ne mișcăm de pe m»ș"a lui Vo dă. Eram lertați de Pământul iste blestemat, ca pe vremea robilor. Sfârșind povestirea.­­ Pavel F­ Bi­­doiu se șt­erge la ochi. Plânge, intr‘adevăr. E om în toată firea călii de necazuri și de greul vieții, dar plângă ca un copil. Ișî jelește anii risipit, fără zare și fără bucurii, slugă la atâția și atâția stă­pân!. O întrebare îmi stă totuși pe buze: "— Dumneata de ce ai rămas? — Am rămas pantru că. In toamnă asta s'a făcut sindicat și avem și noi curajul să ne spunem păsurile­ Da când cu sindicatul, s'a mai îndulcit viața. Din faptele pe care îl bea în­ainte numai șeful de regie cu ai lui, b'm acum șî noi. Trăim mai bine, r­u ne mi­ suduie, nu ne mai bate ni­meni.­. Și apoi, de când cu plecarea regelui, așteptăm să scăpă­m șî de slugile lui. Abia acum a scăpărat o rază de lu­mină in ochii lui Bădoiu. Acum când a venit vorba despre sindicat- Dar cu sindicalizarea a fost o poveste în­­treagă asupra căreia este încă, de dis­cutat. DATELE PROVIZORII ALE RECENSĂMÂNTULUI VOR FI CUNOSCUTE LA 15 MARTIE Irol ll Durldt mașini «MiMieul MMM datele statistice.« mașina a datta 12.000 răspunsuri pe ora La iKStjtmul de Statistici, totul este pregătit pentru pr­mirea materialu­lui strâns de recenasore dîn întreaga țară. Aria nu înseamnă că toate lucră­rile știu terminat și că Institutul de S­tattWcă va trece imediat la lucrările de centralizare Este o operație de durată, o operație­­ ticăloasă, care necesită timp. Să nu­ uităm că recensământul agricol din anul 1941 încă n’a fost com­­pl­­t terminat, — iar mașinile Inst­itu­tului Central de Statistică adună încă demografia lunară și artuată Pe 1917. De la 3—7 Februarie se centralizează în țară formularele de recensământ, iar între 7—14 Februarie centralizarea­ se face pe județe. Abia după aceea lăzile expediate de Institutul Central încep să se reîntoarcă în București, pline cu da­tele recensământului. Astă înse­amnă că abia pe la 15 Martie crt. se vor cunoa­*­ște datele provizorii ale recensământu­lui Cifre provizorii, s­au definitive. Vizitând erl­­ecția mașinilor de la Ins­titutul de Statistică ne-am putut da seama de ce un recensământ general necesită pentru o centralizare precisă, nu luni, ci câteodată ani, și ne Intre­­­băm cum ar fi mers treburile înainte de­­ apariția acestor mașini electrice când fiecare cifră trebuia scrisă de mâna o­­mului, adunată și împărțită pe grupe și cetățeni. Iată de exemplu o categorie: câte feme intre 50—6'.» «nu trges­ in țară ! Infirpte vreme trebuia făr­uri o întreagă adunare. Acum, cu mașinile perfecțio­nate Ce stau la dispoziția Insti­tutului de Statistică, cîfva se cunoaște automat, după ce toate datele au fost centralizate Bîne înțeles însă că formu­larele recensământului trec mai, intâî pe la celelalte secții Institutului Apoi, la mecanizare. Dar înainte de a arăta mecanismul operațiunilor vom reaminti că fie*sare întrebare din formularul »1« recensă­mânt se limstomă la Institutul de St­’-­­tratică — in c­fra. Răspunsul — cifră a trecut, intr'un anumit cod, pe o foaie de codificare. Cifrele din grupe, date, localități ori județe sunt perforate pe niște cartele ce seamănă cu dhitanțele Societății de electricitate, perforările făcute d­t­a,i!!H»rul mașinilor, sunt In fond c'fre Să tiu se uite că fiecare grup de date trebuie să cuprindă eu«ct de exemplu, numărul Pruncilor născuți In dimineața recensământului ,la ,să nu m­ai vorbîm de ■'î’t'î*c de ramu­rî. ale altor răspunsu­ri date Întrebărilor din recensământ, Tre-Î t­ pnî d © raș’n’ Cartelele perforate v*n apoi in ord!®* 1, mașinile următoare, c*re 1« centrali­­**a*ă automat, și unde «unul are foarte puțin fie lucru. In adevăr, cartela per­forat­ă imprimă cu exactitate cifrele co­­respunzătoare, fiecare gaură a *i apă­sând un restt ce sco­ate cu Precizie număr*u respectiv. Mașinile pe­­ care Ifl posedă Institutul Central de Statistcă sunt de trei fe­luri: ede de sortat numărat și tapetat. Continuare în pag. 2 vol­ 6­4* Ultimul model de mașini de calculat «h V*' Un singur Unificare a­ Frontului Plugarilor Parti­dul Țărănesc certetnTIxsecutiv și biroul politic ales COMUNICAT In urma însârcînărllor primite, de la forurile conducătoare respective del­egrati ai Frontului Plugarilor si ai partidului Țărănesc s’au întrunit pentru a perfecta hotărîrea de uni­ficare a celor două organisme po­litice.­­ Au participat din partea secreta­riatului Frontului Plugarilor: Dr­ Petru Groza Constantin Ag­a, Flo­­rea Gală, Radu Gheorghe stoian, șerban Ioan Grigore Stanciu Gfia­mănu și Vasi­le Hulduba­n, iar di­n partea biroului partidului Țărănesc Anton Alexandrescu Alexandru Mâ­ță, Vasile Modoran Aurel Poto, Ion Sim­on, Gh. Mazeescu și Ion Lungu. In urma discuțiunilor avute con­ducerii­ celor două parti­de au că­­zut de acord asupra celor ce ur­mează: 1) unirea țărănimii muncitoare pre­zint­ă o mare însemnătate pentru intă­rîrea democr­ației populare in țara noastră. Fărâmițarea țărănimii mun­citoare in partide multe a prim:* în ti ® ca* forțelor reacționare—moșierilor bancherilor și fabricanților — să *târ­pească și să exploa^z ® ma*sele țâri­nești. Țărănimea muncitoare și­» cre laŭ drum spre unitate in cadrul Frontului Plugarilor. Frontul plugarilor, organzația în­ rănimii muncitoare s ® intăreșt­ ® Mm prin intrarea în rândurile sale a Parti­d­ului Țărănesc. 2) După cum s'a arătat în comuni­catul din 28 Apr­ilie 1947, Frontul Plu­gărilor s'a nâncut din fră­mântările m­aselor țărănești, înșelate în trecut de guvernările partidelor „istorice". El s a închegat și a crescut in lupta cu dușmanii țărănimii muncitoare printre­ care a socotit în primul r­fld partidul Național Țărănesc (MA nIU) I" lupta sa Frontul Plugarilor s’a alăturat de;a început strPt și dusă de clasa muncitoare. Un caracter asemănător de organ­ tofie de luptă împotriva dușmanilor țărănimii sl­are și partidul țărănesc (A. Alexandre­scu). 3) Frontul Plugarilor unificat cu-i partidul Țărănesc, va fi ceeaace tre­­cut­ul și caracterul actual al celor organisme unificate o cere: organiza­ția țărănîmiij muncitoar* — a țăra* nilor săraci fără pământ «au cu p­­­mânt puți», precum și a tuturor cn* lor ce-Și muncesc s*nguri pământu­l. I 4. Alianța dintre țărănimea muncioaș Continuare țn pag. 6 col* 1-2« , CONGRESUL „ARLUS“ nr. IONESCU Vice președinte al filialei București Desene de BOSS 4 PAPADOPOL-CALIMAH Secretar general adjunct , RESTR­ATIFIC­ARE­A POPULAȚIEI Ce înseamnă și cum se face restratficarea, înființarea coopera­­tivelor de producție, cursuri pentru tractoriști, voluntari în brigăzile de lucru« Reducerea stagiului pentru dobândirea „cărții de maestru** acordată noul­or meseriași restratificare. 3000 de activiști în brigăzile „U. T. M.” Uriașele prefaceri care îndreaptă țara noastră pe­ un drum nou, punând temeri înt mai solide democrației populare, au dat naștere unei întregi serii de probleme ce urmează să fie rezolvate cât mai rapid și eficace. Una din acestea est­e și­­ stratifica... pe a populației evreiești. Restratifica­­rea, departe de a fi o formulă abstrac­tă, este un proces c­are readuce la via­ță și dă rost deplin unor oameni ca­re, prin fap­ul că actualmente se fa­­­ce in câmpul muncii o masivă depla­sare spre sectorul industrial, se ve­­de­au amenințați să devină epave sau balast social. Organizat metodic, cu seriozitatea necesitată de întinderea problemei, cu o privire atentă a tuturor aspecte­lor, acest proces se face pe etape și pune în valoare câteva zeci de mii de oameni dornici de muncă. RESTRATIFICAREA LEAGA E­VREIMEA DEMOCRATA DE TOT RESTUL POPORULUI ■ MUNCITOR ȘI­­ O FACE FORȚA DINAMICA A UNUI ORGANISM­ SĂNĂTOS, FAC­TOR­ PRODUCTIV IN PROCESUL DE RECONSTRUCȚIE A ȚARII. Csoperatîaj b«za­r © strat»­ftcârîi p«întru atingerea unui 1*1 *Ht dft însemn 3*, pentru a dovedi practic cj i­iața începe la orice vârstă,ș­i a recom­izat un acord complet între toate­ «o­r­ganizațîile evreești, ajungându:«^ —* sub egida C»mite*ului Democratic E­­ vreiesc, organul inițiator al acțiunii*^ la un comitet de coordonare compus din organizații de educat* a tinsrețt­­­lui, asociații fi­ 9 credit și asistență. K«­am adresat, deac«*», acestu­i Comitet, care ne a pus la di*iM«Un datele ne cesare.­­­­ Un rol primordial l *e atribue, nu a« c«astă vastă operă de reeducare, coa­ o­perației de producție. Acolo unde exis­tă un capital in­țial ar­ materii prin»« Pontinoare în pag- 6 1*2-3« 0 IMFiORTANTA DISPOZIȚIE Â MINISTERULUI DE FINANȚE I­TAREA IMPOZITELOR CU PRIVIRE LA AC! Avându- se în vedere că astăzi* 31 Ianuarie a. c.. este ultima zi în care contribuabilii mai pot a ch­va în termen impozitele pre­­văzute de legea pentru sancțio­narea evaziunilior fiscale* Mi­nisterul Finanțelor a dispus ca ghișeele percepțiilor și admini­strațiilor financ­iare să fie des­­cîn­sa în permanență, până noap­tea târziu, ad­ică până când u­lti­mul contribuabil din fața ghi­­șeelor va fi satisfăcut. Alâine Duminică 1 Februarie a. c., percepțiile și administra­tile financiare vor fi închise organele fiscale fiind ocupate cu organizarea echipelor de control care vor eși pe teren cu începeri de Luni 2 Februarie a. c.* pen­tru descoperirea celor cari nu s'au conformat legii mai sus a­nulate. (Agernes). pagi­nsa DATE IMPORTANTE PENTRU TOT CETĂȚENII Exce­pția Sa Mihail Sadoveanu la desehîderea expoziției *,Re­­publica Populară Bulgaria" în imagini. (Darea de seamă în pag­ 2*a). I

Next