Timpul, februarie 1990 (Anul 1, nr. 25-44)

1990-02-01 / nr. 25

ANUL I NR. 25 REȘIȚA JOI 1 FEBRUARIE 1990 ZIAR SOCIAL­ POLHtIC-CULTURAL INDEPENDENT 4 pagini — 50 bani Producția, dar și 9 condițiile­­ sociale Cititorii au putut observa că, în numărul de ieri al ziarului, subliniam necesitatea ca, înce­­pînd cu luna februarie, în toate întreprinderile să se resimtă un puls normal al activității de pro­ducție. încă la prima oră a dimi­neții, ne-au parvenit, din partea unor muncitori reșițeni, mesaje prin care aceștia își exprimă a­­cordul față de cele menționate în articol. Cu un amendament, pe care ne facem datoria să-l men­­­­ținăm , normalizarea producției ni­ci luarea muncii sociale la un acceptabil implică și o grabnică normalizare a condiții­lor sociale ale muncii. Or, și în acest domeniu, haosul instaurat de fostul regim dictatorial, își vădește încă urmările dureroase „Noi înțelegem bine — ne-au declarat doi muncitori de la sec­ția 490 a întreprinderii de Con­strucții de Mașini Reșița, domnii Milan Voinov și Ioan Urlică — faptul că nu totul poate fi rezol­vat peste noapte. Dar sunt lipsuri care ne împiedică clipă de clipă să muncim cum ar trebui și cum am vrea și noi“. Intr-adevăr, muncitorii nu cer acum pardosele de marmură în vestiare, nici televizoare color Ungă strunguri. La drept vor­bind, nici nu ar fi nevoie de așa ceva. Ei cer în schimb o apro­vizionare ritmică — și legală — cu bunuri, scule și dispozitive de (Continuare In pag. I) MASURI PENTRU TARANI Așa cum ne-a obișnuit In ul­tima lună. Consiliul Frontului Salvării Naționale a stabilit noi măsuri pentru redresarea econo­mică a țării De această dată este vorba de un decret-lege pen­tru îmbunătățirea activității In agricultură, dînd posibilitate membrilor cooperatori, altor ca­tegorii de locuitori ai satelor de a beneficia de terenuri agricole menite să le asigure condiții mai bune de viață. Ceea ce așteptam cu toții a fost legiferat. Membrii cooperatori vor primi spre folo­sință cite 5 000 de metri patrați de teren arabil cu condiția să se achite de volumul de muncă sta­bilit în adunarea membrilor coo­peratori. Aceeași suprafață va fi atribuită și pensionarilor C­AP, precum și mecanizatorilor și ce­lorlalți lucrători din Stațiunile de mecanizare a agriculturii, cu obligația ca aceștia să-și realizeze în cooperative volumul de muncă stabilit sau lucrările mecanice prevăzute. De asemenea, se atribuie lo­­turi și altor persoane care doresc să se întoarcă în sat și să devi­nă membrii cooperatori. Suprafe­țele în folosință, pînă la 2 500 mp, se atribuie și altor categorii de persoane care locuiesc în sate sau din orașele din apropiere cu con­diția de a cultiva în bune condi­ții pămîntul și cu obligația de a plăti o taxă anuală cooperativei agricole Pentru a putea benefi­cia de chimizare, erbicidare, alte lucrări fitosanitare, aceste tere­nuri se vor atribui In­sele com­pacte în vatra satului. O mențiu­ne importantă se referă la fap­tul că terenurile se atribuie doar persoanelor care le lucrează și se angajează să obțină producții bu­ne fără a angaja forță din afară. In zonele de deal și munte, a­­­s­tribuirea în folosință a terenu­­­­rilor agricole se va face numai­­­ după stabilirea suprafețelor ne-­­­cesare bazelor furajere pentru Io­­­r­turile de animale Adunările ge­­­­nerale ale C­A­P, din aceste zone , și președinții pot organiza acți­­­­uni de cooperare pe bază de con­­­­tract cu membrii cooperatori ca­­­­­re doresc să preia animale în în­­­­treținere, aceștia urmînd să fi­­g­ureze unităților contractante spe­­­­cializate, în numele cooperativei­­ g cu care au încheiat contract de g cooperare, cantitățile de produse g și produși stabilite. Prin acordul­­­ părților se stabilesc condițiile de­­ cooperare, avantajele, drepturile­­ și obligațiile în acțiunea de coo­ joj­derare. Membrii cooperatori se gg pot constitui în aceste cazuri î­i 3 asociații libere pentru a folosi 1g construcțiile, grajdurile și cele­­­­lalte utilități disponibile, cu a­­rg cordul cooperativei. De aseme­­­­­nea, suprafețele de pășune ale im­unităților agricole vor fi folosite jjj ca pășuni comunale. g| Măsuri de atribuire de tere­­­­nuri în folosință au fost luate și jjj pentru lucrătorii din I.A.S., iar gj produsele obținute, inclusiv ani­­­­malele și păsările, pot fi vîndu­­­­te pe piața liberă sau prin con­­t­­tracte încheiate cu unitățile spe­­­­cializate. Cei care preiau în fo­­­o­losință terenuri agricole și ani­­­­male vor beneficia de sprijin din­­ partea statului, concretizat în ji semințe, îngrășăminte, substanțe gi fitosanitare, mecanizarea lucră­­­­rilor etc., contravaloarea acesto­­ra­ra putind fi rambursată în pro­­st duse și bani. De asemenea, Sta­­tis­țiunile de Mecanizare a Agricul­­­­turii vor putea vinde prin licita­­­­ție publică pentru populație, trac­ g­toare, mașini și utilaje cu durata­­ de folosință expirată. „Mă propun director“? Un pamflet dactilografiat circulă, de cîteva zile, prin secțiile Spitalului Județean Reșița. Sub paravanul „onestității“ și al „demnită­ții“, autorii lui — au­ ghicit: ANONIMI , cum se putea alt­fel ? — se dedau la o răfu­ială radicală cu unul dintre mai tinerii medici reșițeni, dr. Teodor Ban, precum și la o deșănțată campanie „electo­rală“ în vederea alegerii în funcții de conducere la Direc­ția Sanitară a Județului Caraș- Severin a cîtorva dintre me­dicii reșițeni : Stelian Stoia, Iosif Rab și Aurel Gavra. Nu am fi dat curs sesizărilor cu privire la acest „pamflet”, dacă nu ar fi unele amănun­te peste care nu se poate tre­ce Primul i dr. Teodor Ban a fost prezent în revoluție încă din 21 decembrie, cînd soarta regimului dictatorial era de­parte de a fi definitiv decisă, și a rămas în Consiliul Jude­țean Provizoriu al Frontului Salvării Naționale, precum și în biroul executiv al acestuia, pînă astăzi, cu același devota­ment și aceeași energie cu care ani un șir a luptat pen­tru viața bolnavilor săi pentru triumful binelui, al adevărului, pentru dreptate Medic curant și cercetător deja cunoscut In cercurile din țară și de peste hotare interesate de proble­mele cancerului, dr. Ban este, incepind din anul trecut — In pofida opresiunii fostului regim — membru cu drepturi depline al Asociației Europene de Cercetare In Cancer, cu sediul In Marea Britanie. Pu­teți fi siguri, stimați cititori, că el nu a fost primit în a­­ceastă asociație pe bază de „pile și relații". Al doilea , prin vot majo­ritar (57 la sută din totalul delegaților prezenți), reuniu­nea delegaților personalului medico-sanitar din județ, din ziua de 18 / 1990, a cerut tu­turor directorilor plini și ad­juncți ai direcției județene să plece: printre aceștia, se număra și dr Stelian Stoia, cunoscut de foarte mulți ani datorită absenței sale din prac­tica medicală reșițeană — și a județului —, in schimb pre­zent la toate aranjamentele manevrate in cadrul acestei direcții. Al treilea , în spatele pam­fletului la care ne referim — precizăm din nou , nesemnat — se află nu purtători de cu­­vînt ai intereselor medicinei, nu exponenți ai deontologiei medicale, ci promotori ai pro­priilor interese, ai acțiunilor de dezbinare medico-sanitar a personalului Dovadă , toc­mai faptul că s­au ascuns bine sub paravanul anonimatului. (Andrei Vuia). MARIN SORESCU Mi/get/g­iatului Din viața acestor oameni Lipsesc mai multe secții, iar altele, aici ar fi Bunăstarea materială, fericirea și norocul In istorie. " Sunt slab reprezentate. Nu intilnești aici nici o monedă. Pentru că, neavînd aur și argint. Țăranii și-au gravat anual chipul de boabe de mei,de griu, de porumb Care nu ni s-au păstrat. Păsări împăiate Ar fi putut ei, ce e drept, aduce destule. Dar le-a fost milă să ucidă Privighetoarea, ciocîrlia, mierla și cucul Care­le cîntau fără bani toată viața. Și toată moartea. Era primitivă. Antică,medievală Apar ca una singură.­­ Fiindcă, neștiind carte, țăranii N-au băgat de seamă că între aceste epoci Există deosebiri Fundamentale. Aici exponatele cele mai numeroase Sînt bordeiele. De la munca pămintului Țăranii intrau direct în pămînt. Să se odihnească Din loc în loc între bordeie Sînt intercalate răscoalele > A lui Doja, a lui Horia, Cloșca și Crișan, a lui Tudor. Construite de data asta la suprafață Cu un uimitor simț al simetriei Arhitectonice. Vizitatori. Nu atingeți sărăcia și tristețea Aflate-n muzeu Sînt exponate originale Ieșite din mîna, din sufletul și din rărunchii acestui Popor Intr-o clipă de încordare și spontaneitate Care a durat­­ 2000 de ani. llllili!l!HM­­Ii!ll!l!llllllllliilli:i!ll Socoteala de acasă și tîrgul agriculturii Da. S-a adeverit încă odată cu­ adevăr ascunde zicala „Soco­teala din tîrg nu se potrivește cu cea de acasă i* Sau, în cazul nos­tru concret inițiativa de dumini­că, de la Sala Polivalentă, a unei minorități, s-a dovedit aceasta, față în față cu cea de miercuri, de la Casa de Cultură, a majori­tății. Sunt cele din urmă două momente — au mai fost trei an­terioare, remarca cineva — în care specialiștii din agricultura județului au fost convocați pen­tru alegerea democratică a con­ducerii Direcției Generale pen­tru Agricultură și Industrie Ali­mentară. Dacă duminică nu au putut fi luate hotărîri din cauza prezenței evident nereprezentati­ve, ieri. In schimb, s-a întrunit mare parte a celor convocați. După un început în care, in conformitate cu drepturile sale legale, adunarea a infirmat ac­tuala conducere a D.G.A.I.A. (nu ar fi fost bine, totuși, să o con­firme, dacă tot a fost realeasă?, ar fi cîștigat timp toată lumea) ceea ce, de altfel a impus deja­(Continuare in pag. a 2-a) s= Pe calea... laptelui De cîțiva ani buni, ferma zootehnică a C.A.P. Macoviș­­te, deține recordul între uni­tățile de profil ale județului în ce privește producția de Lapte. Chiar și acum, în pli­nă iarnă, se mulge de la o va­că în jur de șapte litri zil­nic. Practic, de la cele 94 de vaci în lactație se colectea­ză zi de zi 650—660 litri de lapte. E drept că printre ele se află și 7 recordiste, fiecare umplînd cam două găleți pli­ne ochi cu lapte. Să precizăm că In județul nostru doar fer­ma Pohanca a I.A.S. Berzo­­via se mai întrece, media pe județ situindu-se cu mult sub trei litri pe cap de vacă. La „originea“ acestei abundențe stă, desigur, munca harnică și conștientă a mulgătorilor-in­­grijitori: Maria Mirza, Maria Măluț, Ion Botoș, Vasile Co­­cîrcă, Irina și Gheorghe Pop, Ana și Ion Manolache, din zori și până noaptea care târ­­ziu veghează ca animalelor să nu le lipsească nimic, mun­cind cu dragoste, cu deosebită pasiune. Crajdurile, dotate cu jgheaburi moderne, arată ca o farmacie. Și nimeni din sat nu se mai miră că, lunar, a- Gheorghe DOLOT (Continuare In pag a l­a)

Next