Timpul, martie 1993 (Anul 4, nr. 41-62)

1993-03-02 / nr. 41

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT IERI. AZI, MllNE • Dunărea continuă să fie blocată de barajul celor 12 barje iugoslave de la Km 856, in dreptul localității româ­nești Izvoarele, din sudul ju­dețului Mehedinți. • Responsabilitatea blocării navigației pe Dunăre a fost preluată de Sindicatul Naviga­torilor Sîrbi. Dl Dușan Strugar, directorul general al Compa­niei Iugoslave de Navigație Fluvială, prezent la Prahovo, la discuțiile cu sindicaliștii, a declarat că singura rezolvare a situației este întoarcerea în portul de origine a navelor iugoslave. • în urma acuzațiilor adu­se de partea iugoslavă privind neparticiparea țării noastre la convorbirile de la Prahovo, ministrul transporturilor, dl Paul Teodoru, a declarat că România nu a fost invitată la discuții, deși autoritățile române și-au arătat deschis disponibilitatea de a găsi re­zolvarea cea mai corectă și avantajoasă pentru ambele părți a incidentului dunărean. • Ministrul român de ex­terne, dl Teodor Meleșeanu, a parafat ieri la Minsk, împreu­nă cu omologul său din Be­larus, dl Piotr Kravcenko, Tratatul politic de bază al relațiilor bilaterale dintre Ro­mânia și Republica Belarus. • In cadrul Conferinței In­ternaționale asupra fostei Iu­goslavii de la Geneva, ieri au fost reluate convorbirile indi­recte vizînd reglementarea Încetării focului între forțele guvernamentale croate și for­țele sîrbe, care controlează regiunea Krajna, din sudul Croației. Tot ieri au fost re­luate la New York convorbi­rile consacrate încetării ostili­tăților în Bosnia-Herțegovina. • Ucraina a ripostat la a­­pelul lui Boris Elțîn adresat Națiunilor Unite, care cere să acorde Rusiei puteri speciale pe teritoriul fostei Uniuni So­vietice, și nu recunoaște că teritoriul său se află în zona de interes special a Rusiei.­­ Atentatul cu lovituri de cuțit, care a avut loc la Tel- Aviv, în urma pierdut viața două căruia și-au persoane iar alte șapte au fost rănite, a fost revendicat de Organi­zația Jihadul Islamic din Pa­lestina. • Cancelarul german Hel­mut Kohl a sosit ieri în Co­reea de Sud, ultima etapă a turneului său prin cinci țări asiatice; în cursul vizitei la Seul, care va dura trei zile, el va avea întîlniri cu preșe­dintele Kim Yung Song și cu alte oficialități ale țării gazdă. VREMEA, AZI Din punct de vedere termic, vremea se menține în limite normale pentru această pe­rioadă a anului. Cerul va pre­zenta înnorări temporare, pe alocuri fiind posibile precipi­tații slabe sub formă de ploa­ie, care la munte se vor trans­forma în ninsoare. Vîntul va sufla din sectorul estic. Dimi­neața se semnalează ceață, cu depunere de chiciură. „Gloria“ consiliului local Ultimii 2-3 ani m-au făcut să cred că în ierarhia preferințelor pe care le are un bărbat, fotba­lul a pierdut în favoarea politi­cii și a afacerilor. Fals! La ulti­ma ședință a Consiliului Local al municipiului Reșița s-a dove­dit că tot fotbalul rămîne marea pasiune. Discutînd asocierea cu SG „Pro AS Gloria“ pentru amena­jarea, administrarea și punerea în valoare a terenului de zgură „Gloria“, numai pentru, doi-trei consilieri păreau să fie mai im­portante celelalte interese ale administrației municipale decît ale fotbalului. Dl consilier Boga­­ty a propus (nu este prima da­tă!) consiliului să preia afacerea in întregime. în fond, organiza­rea acelui talcioc nu presupune mari eforturi de organizare. Ba chiar a propus preluarea în to­talitate a echipei „Gloria" de către municipalitate. Dintr-un calcul estimativ rezultă că s-ar putea obține un venit anual de cca. 20 de milioane lei. Din a­­ceastă sumă s-ar putea sponsori­za generos și „Gloria“ și alte a­­sociații sportive și copiii săraci, care nu au ce mînca. Dl consi­lier Barac, prin natura profesiei, la curent cu „afacerile“ sportive, a insistat în cîteva rînduri pen­tru asocierea directă, între con­siliul local și „Gloria“, fără in­termediar. Insistența i-a dat pri­lejul altui consilier, dl Irimia, să puncteze : „Dar proprietarul acestei firme este dl Roșea“... Dl Roșea, prezent la ședință, s-a simțit obligat să se explice. Asociația Sportivă „Gloria“ a lu­at ființă în anul 1951. De atunci, pînă în 1990 a fost susținută, din toate punctele de vedere, de că­tre fostul IJCM. în 1990, un grup de susținători ai echipei de fot­bal au hotărît constituirea socie­tății comerciale „Pro AS Gloria“, tocmai pentru a susține în noile condiții echipa de fotbal. Anul trecut, societatea a avut un ve­nit de 5 800 000 lei. Pentru anul acesta se estimează un venit de 8 milioane lei. Altfel spus, talciocul de pe st­a­­dionul „Gloria“ reprezintă prin­cipala sursă de venituri a AS „Gloria“. Sau a echipei de fotbal, cum doriți. Deci, termenii în ca­re a fost privită această asocie­re au fost următorii: se ajută sau nu echipa de fotbal „Glo­ria“?!. .. Ei, aici să vedeți cum s-a animat ședința. Fiecare con- Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 2-a) Amendament la în toamna anului 1946, locuito­rii comunei Berzasca — mai pu­țin 30 de persoane nominalizate într-un proces-verbal de­ atunci — pun mină de la mină și cumpă­ră 369 ha de pădure în zona To­­ronița, din apropierea comunei. Vînzarea-cumpărarea este auten­tică și în 29 noiembrie 1947 are loc predarea-primirea celor 983 iugăre cadastrale, dintre fostul proprietar, respectiv Gara Pădu­rii Statului, București, Direcția a X -a, Regiunea Silvică Lugoj, O­­colul Silvic Berzasca și noul poprietar, comuna Berzasca. în actul încheiat cu această o­­cazie se mai arată că, pentru su­prafața de 983 iugăre s-a achitat la casieria Ocolului Silvic suma pretinsă, de 589 800 lei, această sumă reprezentînd atît valoarea terenului, cit și a materialului lemnos. Ca atare, suprafața trece de drept și de fapt, în proprieta­ legea junglei tea comunei, vînzătorul nemaia­­vînd nici o pretenție administra­tivă sau tehnică. Procedura este apoi continuată și definitivată și prin sentința judecătorească nr. 332/1947, se consemnează dez­membrarea terenului din pădu­rea Ocolului Silvic și intabularea acestuia în folosul comunei. Din păcate, după cum se știe prea bine, la scurt timp, pădu­rile trec în proprietatea statului, dreptul de administrare reve­nind ocoalelor silvice. In aceste condiții, nici cele 369 ha nu fac excepție. După 1989, primăria comunei Berzasca, cu toate docu­mentele ce-i atestă dreptul de proprietate, începe să bată pe la tot felul de uși, doar, doar va intra în posesia pădurii cumpă- Mircea CAVADIA * * (Continuare în pag. a 3-a) j­I­BLIOTECA JUD­EȚE­­A 1 CARA$ SEVERIN j “ 1 * ‘ A ANUL IV [NR. INV NR. 41 (808) ” 1 11 REȘIȚA MARȚI 2 MARTIE 1993 8 pagini - 15 lei r­ nwmsmmmmmammnmrTn ~ 4 m­i­mf ■—umimii—_b­il.. .1 ijhil—. PRIMARUL REȘIȚEI ESTE INDEPENDENT Sîmbătă, 27 februarie a.c., a avut loc întîlnirea dlui pre­fect Traian Zamfir cu mem­brii și simpatizanții FDSN, cu alți cetățeni. Deși a fost ini­țiativa organizației municipa­le a FDSN, la întrunire au participat și cetățeni din ju­deț. S-au conturat cîteva pre­ocupări de ultima oră ale pre­fecturii :­­ protecția socială a cetățenilor și modul cum este ea respectată de societă­țile comerciale cu capital pri­vat ;­­ stoparea traficanților de lapte din zona Teregova- Rusca Teregova spre Timi­șoara. Cetățenii prezenți au făcut și cîteva propuneri : - să se verifice modul în care se apli­că Legea fondului funciar la Slatina Nera;­­ S.C. UCM Reșița SA să studieze posibi­litatea de a realiza contoare pentru gazul metan ; © să se clarifice situația de la S.­C. „Timiș“ SA Caransebeș. încă de la începutul întîl­­nirii a fost remarcată absența primarului municipiului. In­vitat să participe, dl Mircea Popa a precizat că domnia sa este primar independent și ca atare nu participă la întruni­rile de partid. (Dorina SGA­VERDIA). Oricît ar fi de bogați gu­gulanii, primăria n-are bi­at de investiții Caransebeșul a fost și a rămas orașul județului în care spiritul intelectual domină. Anul trecut, la alegerile locale, cînd un inte­lectual nu se considera intelectu­al dacă nu era orientat spre opo­ziție, Caransebeșul a ales candi­datul CDR la funcția de primar și preponderent candidații GDR în­ consiliul l­o­c­a­­l Acum, la un an de la alegeri, căutînd răspuns la întrebarea : „ce părere aveți despre aleșii noștri?“, am întîlnit același spi­rit intelectual, de data aceasta într-o manifestare prudentă, in­trovertită. Caransebeșenii își construiesc, nu numai frazele, ci și imaginea. Răspunsurile la întrebarea noas­tră îmbracă forma sugestiilor, a întrebărilor retorice, iar autorii lor doresc să rămînă necunoscuți. Etica profesională ne împiedică să le dezvăluim identitatea, atîta vreme cu­ ni s-a cerut expres a­­cest lucru, dar vom încerca sinteză a acestor opinii: " „Nu­­ este păcat că toate investițiile începute cu doi ani în urmă — casa de cultură, casa franceză, extinderea alimentării cu gaz — au fost stopate?..• „Caranse­beșenii cer o casă de cultură, pe măsura tradițiilor, de cel puțin 25 de ani. Haideți să nu o lăsăm la stadiu de groapă! Nu de alta, dar dacă mai stă mult așa, afec­tează și structura de rezistență a muzeului“. " „Bune telefoanele ALCATEL de la primărie, dau o anumită notă de eleganță și mo­dernitate, dar parcă tot mai bine era să se betoneze fîșia aceea de 50 de m din plin centru, în fața magazinului «Timiș»“. 9 „Ce se mai aude de alimentarea cu apă? Vom avea apă și la etajele 3-4 din cartierul "Țiglăriei"?“ © „Am participat la cîteva ședințe de consiliu. Legea permite. Mi se pare mie sau discuțiile se pre­lungesc prea mult, încep după­­masa la ora 17 și se termină la ora 2 din noapte“.­­ „Știu că au existat două proiecte interesante, unul de amenajare a pieței agro­­alimentare din «Țiglărie», celă­lalt pentru orașul copiilor în car­tierul «Teiuș». Ce se întîmplă cu ele?“. . între toate răspunsurile la în­trebarea noastră, unul se parti­cularizează. Răspunsul și autorul — Gheorghe Stăvăroiu, contabil­­șef al Asociației „Energometan“, care nu a cerut să intre în ano­nimat. „Noi sîntem o asociație civilă, nelucrativă. Practic, nu am constituit această asociație ca să scoatem bani. De la înfiin­țare am introdus în Caransebeș gazul la 1851 de familii. La un moment dat, mai erau în per­spectiva extinderii cu gaz, 4 000 de familii. Dacă nu veneau ale­ Dorina SGAVERDIA (Continuare în pag a 2-a) . Pledoarie pentru tineri Recent, la Cluj s-a consumat o intîlnire între ministrul tineretu­lui și sportului, Gheorghe Ange­­lescu, și șefii de Oficii Județene pentru Tineret și Sport, precum și asesorii specializați în proble­me de tineret din cadrul acesto­ra. întrevederea pare să dea un nou impuls abordării mai concre­te a problemelor nu puține și nu facile ce afectează această delica­tă categorie socială, supusă unui șir lung de dezamăgiri, defulări, penitențe și, ceea ce este mai grav, uneori chiar luptei pentru supraviețuire. După toate semna­lele deci, actualul deținător al portofoliului, Gheorghe Angeles­­cu — împreună cu echipa pe ca­re o conduce și cu prelungirile județene — dorește să dea o for­mă materială acțiunilor ce se im­pun pentru sprijinirea tineretu­lui. Nu trebuie uitat că ei, tinerii, reprezintă potențele creatoare ce-și vor intra foarte curînd în rolul lor de a duce mai departe ceea ce le transmit actualele generații mature. Orice pledoarie e însă în plus, deoarece sperăm că oricine înțelege corect acest lucru și rea­lizează importanța tinereții unei națiuni. în fapt, întîlnirea de la Cluj a avut cîteva puncte de reper. Bu­getul alocat a fost unul dintre a­­cestea. El se cifrează la 900 mi­lioane lei. Pare mult față de anul trecut, dar puțin pe lîngă nevoi­le tineretului, s-a afirmat. Ori­cum, cea mai mare parte a aces­tei sume va fi destinată finanță­rii unor programe pentru tineret. Aceste programe sunt alcătuite de asesorii oficiilor județene, îm­preună­ cu diverse organizații sau asociații de tineret, constituite legal, fiind ulterior înaintate mi­nisterului, pentru a putea fi in­cluse într-o sinteză de programe naționale aprobate de guvern și apoi finanțate corespunzător. „Vă pot arăta cîteva din aceste pro­grame, pe care le-am trimis deja la București­, ne-a spus dl ing. Rusalin Fie, asesor la Oficiul Ju­dețean pentru Tineret și Sport din Reșița, participant la întîl­nirea de la Cluj. Este vorba, de înființarea unui birou pentru forță de muncă temporară, care poate intermedia pentru tineri, diverse slujbe pe o perioadă de­terminată după modelul francez Daniel BOTGROS (Continuare în pag a 3-a) Mărțișor Intii și intii, Mărțișorul nu este o iluzia. joacă nu este, Nici măcar o nici o vorbă copilărită, această cea mai dezmierdată zi dintre zilele anului. El este o realitate în­că de la jumătatea lunii fe­bruarie, de cînd au apărut ghioceii — o altă vorbă ca o jucărie într-o mînuță de copil. Este un adevăr al cerului și al pămintului, apoi o po­doabă a ceasului acela cînd căutăm semnul cel mai potri­vit, pentru cineva anume. Așa intrăm în primăvară. Cu o iubire și într-o joacă, in ziua care seamănă doar de depar­te cu numele unui zeu fioros, dar nu are nimic din trecerea lui prin lume. De azi încolo o să ne încerce din nou îndoiala în așteptarea Babelor. O să fulgure ori o să fie senin, după legile norocu­lui și firii. Și să ajungem la jumătatea lui, a marelui dez­mierdat, la răsărirea tot mai devreme și opunerea tot mai tîrzie a soarelui, pînă la Echinox. Dar din cite ginduri aduce Mărțișorul, să fie toate doar de bine și de dragoste, ar fi ideal. Această zi poate că este un pic mai altfel decit ar trebui să fie pentru mulți. Mărțișorul acesta poate să fie in nesfirșitele înfățișări ale timpului, aliniat de expre­sia colorată a sufletului stîr­­nit la capătul nopților de iar­nă. 1 Ștefan GECZI

Next