Timpul, octombrie 1993 (Anul 4, nr. 193-214)

1993-10-01 / nr. 193

POPOR ROMÂN. NU GREȘEȘTI, CINE CREDE ÎN TINE COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184­4 pagins 25 iei ü . ,­­4- , ML MI­NE IEW. • la ședința sa de­­ eri, se­natul a dezbătut și a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea Româ­niei la Statutul Consiliului Europei. A fost acceptată și propunerea dlui senator Va­sile Văcaru, ca stenograma dezbaterilor să fie tradusă ur­gent și trimisă Cons­liului Eu­ropei. O decizie similară adoptat ieri și Camera Depu­­­taților. • Comisia comună a Par­lamentului României pentru exercitarea controlului asupra Serviciului Român de Infor­mații, care a început miercuri audierea dlui Virgil Măgurea­­nu, în vederea nominal­izării sale în funcția de director al acestui serviciu, se va pro­nunța în legătură cu aceasta luni, 4 octombrie, la ora 14. • Comisia parlamentară de anchetă privind cazur­­e de corupție își continuă acti­vitatea atît la sediu, cît și în teritoriu. în aceste zile sînt cercetate dosarele Societă­ii „Avicola International" din Bacău și ale Registrului Auto Român. • Ieri s-a întors de la New York, unde a participat la lucrările celei de-a 48-a se­siuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dl Teodor Me­eșcanu, Jiul român de externe. minis­t­ sa a declarat că în Comitetul pentru căi și mijloace al Con­gresului SUA a început ieri discutarea propunerii Execu­tivului Statelor Unite de a acorda clauza națiunii celei mai favorizate pentru Româ­nia . Ministrul francez al culturii și francofoniei a a­­nunțat ieri că, la apropiata reuniune la nivel înalt consa­crată francofoniei. România va primi statutul de membru cu drepturi depline. Aceasta conferință se va desfășura în­tre 16 și 18 octombrie, în In­sula Mauritius. • Comandantul armatei bosniace, majoritar musulma­nă, Rasim Delid, a anunțat ieri o încetare unilaterală fo­cului în conflictul cu cro­­a­ții bosniaci, în special in su­dul și centrul Bosniei. • Cvasitotalitatea teritoriu­lui Republicii Autonome Ab­­haze se afla ieri sub controlul separatiștilor, după căderea, în timpul dimineții de ieri, a ultimului mare zid din regiune, bastion gru­orașul O­­ceamciia. VREMEA. AZI Vremea va fi rece, cu ce­rul variabil. Vîntul va sufla moderat, din sud-est. Tempe­raturile minime ale zilei vor f cuprinse între 0 și 5 grade, iar cele maxime vor oscila între 10 și 15 grade Celsius. D­mineața, în zonele joase, se va semnala­­ eată și bru­mă. Tranziția spre analfabetism Evocînd calamitățile fostului regim, un oarecare publicist des­pre care nu știm, vorba lui Ca­­ragiale, dacă mai este „studiate în drept“, declară ritos, cu sigu­ranța de sine a ignoranței, că școala românească de mai anii trecuți ar fi produs, în serie ma­re, in special analfa eti. Nu știi ce să admiri mai întîi : insolen­ța, agresivitatea grosieră a lim­bajului, eclipsa bunului simț sau totala necunoaștere a feno­menului. Fiindcă, să fie bine stabilit, dincolo de excesele ideologizante cu o arie limitată de manifesta­re, școala a rămas totdeauna școală, iar matematica, fizica și chimia, gramatica ori literatura română n-au fost și nici nu pu­teau să fie deturnate de la o­­biectivele și de la scopurile lor formative esențiale. Ca proces instructiv, ca act de modelare spirituală, învățămîntul româ­nesc și-a îndeplinit rosturile și menirile prin pasiunea, vocația și competența zecilor de mii de slujitori anonimi ai catedrei. Care n-au meritat și nu merită jignitoarele calificative din par­tea oricărui nechemat, pe care învolburările sociale, bulversînd ierarhia valorilor, l-au metamor­fozat temporar sperăm în gaze­tar de strînsuri. Că au existat și ingerințe, ob­stacole, dificultăți, ba chiar eșecuri didactice (dovadă publi­ci­ciftul cu pricina) sunt realități pe care nimeni nu intenționează să le conteste. Dar s-au clădit mai pretutindeni școli unde, te­meinic sau superficial, oricine a voit a avut posibilitatea ș­i obli­gația să învețe. Gratuit Neispră­viți cu diplome au fost și vor mai fi, indiferent de regimul so­cial. Date fiind dimensiunile sis­temului școlar, care încorporea­ză aproape un sfert din popu­lația țării, o anumită marjă de eroare este inevitabilă. Iar dacă tot discutăm despre analfabeți, în accepțiunea origi­nară a termenului, îl informăm pe firescoful ziarist că abia de aici înainte ne putem aștepta ca aceștia să apară necontenit și în proporție de masă, cum scria știm noi cine cunoaștem din surse autorizate că sînt în țară zeci de mii de copii care nu frec­ventează nici măcar învățămîn­tul primar, alte zeci de mii care ocolesc clasele gimnaziale, iar Al. BÂRSESCU (Continuare 1,­1 pag a 4-ai (Continuare Io­pag a 4-a) Din prea multă dragoste Relațiile familiale, pe traseul vieții, pot căpăta uneori încărcă­turi dramatice Toc­mai pentru că mem­brii unei familii sunt legați prin numeroase fire, ce nu se regă­sesc în alte raporturi sociale. „Glasul singelui“, obligația de fidelitate și întreținere, senti­mentul acut al proprietății, per­petuarea numelui și atîtea altele nu sînt vorbe în vtnt. O situa­ție mai aparte o reprezintă rela­ția bunici-nepoți, indiferent dacă aceștia sunt materni sau paterni. Adesea ei afișează fată de nepoți o dragoste în limita dintre nor­mal și anormal, sufocantă și creatoare de traumatisme Și nu puține sînt cazurile în care ne­potul este chiar.........furat" de bunic de 'a părintii săi firești, declanșînd apoi o apr gă luptă pentru păstrarea acestuia. In care copilul, purtat prin anchete sociale și judecătorii, este dispu­tat ca un simplu obiect, în rîn­­durile care urmează, din proce­sele aflate pe rol cu un astfel de „obiect“, vă prezentăm două ca­zuri. Familia Binder din Reșița are doi copii minori, băiat și fetiță. Cu toții au locuit în gospodăria bunicului patern Iosif Binder. La o vreme, soții își găsesc o locuință in apropiere, se mută în ea și un timp lucrurile se desfășoară normal. Moare însă tatăl copiilor ei pentru Floarea Binder, soția supraviețuitoare, începe un adevărat calvar Bu­nicul ia fetita minoră la domici­liul său și nu mai vrea să o Îna­poieze mamei, nici In ruptul ța­­pului ' Fata nu mai vrea, spu­nea el, dar este greu totuși de crezut în temeinicia unei aseme­nea decizii pună in gura unui co- Mircea CAV­ADIA Falimente? Citim cu emoție, în „Eveni­mentul zilei“ de marți, 28 septembrie a.c., despre 20 de societăți comerciale declarate falimentare. Cu îngrijorare și uimire, descoperim între ele nu mai puțin de trei societăți comerciale cu capital de stat din Caraș-Severin : Confecții SA Reșița, Mocars SA și Bis­­tra SA (Autobaza TA) Ca­ransebeș. Momentul părîn­­du-ni-se de o mare gravitate, fiind de fapt începutul unui proces cu care ne vom obiș­nui cu greu mai tîrziu — fa­limentul — neam străduit să aflăm unele amănunte. De la Direcția Generală Finanțelor Publice și a Con­­­trolului Financiar de Stat Ca­raș-Severin, ni se spune că cele trei societăți au fost, alături de altele, anunțate la Minis­terul Finanțelor, conform Le­gii 76/1991, ca fiind în inca­pacitate temporară de plată. Aceasta nu presupune starea de faliment, cum eronat sus­ținea „Evenimentul zilei“, în­­tr-o știre deformată și publi­cată fraudulos. Vom reveni mîine. (N. Sîrbu) „Noii stâpîni ne ajută ca apa simțită“ O discuție cu oricare dintre actualii directori ai regi­lor auto­nome de gospodărie comunală, aflate, cum se știe, de la 1 iu­nie a.c in subordinea consiliilor locale, duce invariabil la bani. In absența sprijinului și a înțe­legerii din partea consilierilor, directorii acestor unități trăiesc acum o adevărată dramă. Re­ducerile masive de personal, fă­cute deja, n-au adus nici ele re­virimentul așteptat. Consiliile locale, primăriile orășenești, ca­re s-au zbătut atîta să și le sub­ordoneze, dovedesc acum un de­zinteres vecin cu nepăsarea. In loc de orice alt argument, dar și în speranța unei intervenții mai hotărîte din partea Consiliu­lui Județean, vă propunem di­­alogul-confesiune avut recent cu dl ing. Dan Grămescu, direc­torul Regiei Autonome de Gos­podărie Comunală Caransebeș. — Păreți cam supărat domnu­le director. Vă știam mai plin de viață Vă supără cumva pre­zența noastră ? — Nici nu știți ce bine ați pi­cat ! Necazurile cu care mă con­frunt nu mai suportă nici o a­­mînare. Trag nădejdea că, au­­zindu-le, vor interveni și alții. E vorba, totuși, de un oraș mare și nu ne putem juca. Oamenii au dreptul să știe ce îi așteaptă și cine anume intervine pentru ei. — în cazul acesta, să începem cu problema nr. unu ... — ... Și aceasta este, de depar­te, asigurarea stocului de com­bustibil în prezent, avem circa 40 tone de combustibil lichid u­­șor, care ne permite să asigurăm apa caldă pentru aproape 800 de apartamente pînă la sfirșitul lunii octombrie. Dintr-un total de 5750 de locuințe existente In oraș. Pentru a intra în iarnă ne trebuie un stoc minim de tone de combustibil și vreo 600 58 milioane lei ca să­ î achităm, bani pe care, în mod sigur, nu-i avem. O știu asta și consilierii, dar și dl Petru Grozăvescu, pri­marul orașului, care ne îndeam­nă mereu să ne zbatem, să cău­tăm soluții. Aud că vom fi ana­lizați curând într-o ședință consiliului local. M-aș bucura ca a domnit în cauză să nu se rezu­me doar la constatări, ci să ne sprijine efectiv. Altfel, toată a­­naliza ar fi ca o apă sfințită. Noi avem mare nevoie de bani, pentru că iarna bate la ușă. Consilierii nu pot rămîne indi- A consemnat Gheorghe DOI­OT (Continuare in pag a 2-a) ANUL IV NR. 193 (960) REȘIȚA VINERI 1 OCTOMBRIE 1993 Apă caldă sau demisia! Cine este vinovat de între­ruperea apei calde la Reșița? — se întreabă și ne întreabă mulți cititori ai ziarului nos­tru. Să încercăm să dăm un răspuns. Domnul ing. Dan Reghiș, directorul Filialei E­­lectrocentrale Timișoara, ne trimite un drept la replică (pe care îl publicăm în pagina a doua a ziarului de azi), fă­­cînd apel la lege. Și unde-i lege, nu-i tocmeală ! Se pare însă că in „țara fărădelegii“ fiecare-și face legea lui. Ast­fel, de ce nu se întrerupe furnizarea apei calde și la Timișoara, unde­ am aflat din­­tr-o sursă neautorizată, dar demnă de încredere, că da­toria fată de RENEL se ridi­că la aproape 800 milioane lei ? Prohibit că un gest de bunăvoință din partea dom­nului Reghiș și tratarea in continuare, pe cale amiabilă, cu conducerea PRESCOM Re­șița a acestei probleme pină la rezolvarea ei ar fi fost în favoarea unor oameni com­plet nevinovați : locuitorii Reșitei, care în marea lor majoritate și-au plătit dato­riile față de PRESCOM Și pentru că vorbim de vinovăție și nevi­novăție, în cazul apei calde, să vedem cu ce se ocupă PRESCOM Reșița, unitatea responsabilă de confortul nostru din apartamente. Un răspuns ar fi : conducerea regiei nu vrea să supere pe nimeni, deși ar fi trebuit de mult să facă ceea ce a făcut Timișoara cu Reșița, adică să întrerupă furnizarea agentu­lui termic către societățil­e de­bitoare pină la plata de că­tre acestea a prestațiilor. Dar n-o face Face în schimb ga­fe Una dintre ele este că dis­pune oprirea centralelor ter­mice de bloc (independente de CET), pentru ca nici lo­catarii celor citeva imobile In această situație să nu aibă a­­pă caldă Geniul, nu-i așa ? Dar sa ne întrebăm ce fac aleșii și numiții noștri ? Pro­babil că ați observat din cele scrise pînă acum că unii din­ Petru BUZZI (Continuare I« pag a *-aj „(...) Și iartă-i Doamne, că nu știu ce fac...!“ La începutul acestei luni (1 septembrie), la Tic­van­iul Ma­re a decedat o femeie în vîrstă, Elena Oprean. Bote­zată greco-catolică (unită), ceremonia înhumării necesita, firesc, prezența unui preot al acestui cult. Ceea ce, pînă la urmă, s-a întîmplat. Dar, pînă in 5 septembrie, aici s-au Întîmplat și altele. Lu­cruri urîte, care n-au de-a fa­ce cu sfinta casă a bisericii, oricare ar fi orientarea cre­dincioșilor. Dacă in a doua zi a decesului amintit, preo­tul ortodox fusese anuntat de familia moartei să oficieze, ulterior situația s-a schimbat, la dorința acelorași gîsin­­du-se un preot unit, însă, in ziua înhumării de fondul l­­nei mai vechi animozități In­tre ortodcși și uniți, a existat tendința unor cetățeni de a folosi suma acuzațiilor reci­proce, mai vechi, ca pe un prilej de a forța intrarea in sfîntul lăcaș. Preotul (orto­dox) a invocat inventarul, a­­le cărui etape, după constată­rile noastre, n-au fost stră­bătute In Întregime: el a fost realizat anul trecut, la o a­­dresă a primăriei 10.04.92­, de către o­­ nr. 1391/ comisie (procesul verbal din 12 04 92 e semnat de preotul ortodox și nouă membri ai Consiliului Parohial). Dar consultînd O­­ficiul Județean pentru Patri­moniu, atragem atenția un­ui­(Continuare în pag a *-«»

Next