Tineretul Liber, februarie 1992 (Anul 4, nr. 585-605)

1992-02-01 / nr. 585

* /r/ 9 w (U BUNI DE PLATĂ?­ „Este posibil ca inculpații din procesul CPEx sa fie puși să plătească pensii și despăgubiri răniților și urmașilor celor căzuți în Revoluție”, a declarat agenției A.M. PRESS unul dintre liderii baroului de avocați din Capitală. „în orice caz, prin constituirea celor două asociații de răniți și urmași din Timișoara și București, în parte civilă, procesul „PEx va lua cu totul alt curs“, a afirmat avocatul, exprimîndu-și regretul că asemenea lucru n-a fost făcut încă de la început. Procesul foștilor lideri comuniști se reia în ziua de 16 mar­tie 1992. A.M. PRESS ANUL IV - NR. 585 CORNELIU OSTAHIE «A fi” Și „a avea" sunt cele două verbe esențiale ale gra­maticii oricărei limbi. Desigur nu întîmplător, deoarece ele exprimă ipostazele fundamentale ale existenței umane, nn toată complexitatea ei. Acest adevăr simplu a suscitat "de-a lungul timpului numeroase interpretări, dintre care unele exclusiviste, vizînd fie latura spirituală, in care s-ar concen­tra esența personalității individului, fie latura pragmatică, „mercantilă”, responsabilă,­in ultimă instanță, de rezultatele materiale ale activității omului. Numeroase nuanțări ale celor două poziții au dus in decursul istoriei la manifestarea unor fenomene dintre cele mai diverse, numite, rînd pe rînd, ego­centrism, egoism, narcisism, avariție etc... etc. Este evident faptul că perioadele de înflorire a civilizației umane au evitat căderea intr-o extremă sau alta, omul „deplin” fiind înțeles ca o sinteză armonioasă a lui „a fi” nu „a avea”. Am simtit nevoia să fac această scurtă introducere deoarece in socie­tatea noastră de astăzi se manifestă o „variantă" inedită a raportului dintre cele două sintagme. Mai oarecum precis spus, este vorba despre o „inovație” care, intr-o perioadă de timp nu prea mare, s-ar putea să ne ducă cu totul de vină.­­ Tipul reprezentativ de om este. In acest sens, cel care vrea să aibă cel mai mult fără ca el Însuși să Însemne mare lucru­. Cu­ alte cuvinte, varianta la care ne referim ar suna cam așa i „a avea fără a fi". Ce înseamnă asta ? înseamnă, In primul rind, dezinteresat total față de cultură și față de normele mo­rale , înseamnă disprețul față de lege, corupție, hoție, aban­donarea oricărui interes colectiv, „șmecherie” ieftină sau tră­dare de mari proporții ; mai înseamnă, de asemenea, diso­lute socială, decădere economică și improvizație politică in fata unei realități scăpate de sub orice control. Se spune că sărăcia extremă in care a trăit poporul român in timpul dic­taturii se află la baza acestei reacții care îi determină pe tot mai mulți concetățeni ai noștri să devină fiare cu semenii lor. Explicația este, firește, valabilă, dar nu e nici pe departe suficientă pentru a lămuri dimensiunile și consecințele ne­faste ale procesului in cauză. Acesteia trebuie să-i adăugăm in mod necesar altele, care își au rădăcina înfiptă în solul, chiar dacă subțire, al etapei post-revolutionare, etapă care, prin confuzia ei extremă, prin incapacitatea sa funciară de a defini sensul libertății in noua societate, a făcut posibilă ma­nifestarea neîngrădită a unor porniri primare și degradante, condamnabile oricînd și oriunde demnitatea umană este ci­ de­cil apărată de norme, legi și instituții corespunzătoare. Fără îndoială, avem și noi legi, norme și instituții de acest fel Ce ne facem însă cu faptul­­ că ele nu funcționează ,nu se articulează firesc, nu ..Știu” unele de altele ? N-aș vrea să „cobesc” în nici un fel, dar dacă în societatea și în mentali­tățile noastre nu se va schimba ceva esențial, ceva cu adevă­­rat important, vom ajunge ln situația nu numai de a nu fi, ci și în aceea de a nu avea nimic. itc.. Se vor ieftini tractoarele? După cum am aflat pentru dumneavoastră, la de presă a Ministerului Industriei, se pare că da I conferința Domnul Dan Constantinescu a afirmat că, reanalizind fundamentarea costurilor la Întreprinderile producătoare de tractoare, costul final a fost diminuat cu 20 la sută. Astfel, tractorul U 650, costă la nivelul producătorului, 1 250 000 lei, iar tractorul U 445, 950 000 lei. Același demers urmează a se face și in ceea ce privește prețul autoturismelor. Despre aceste Initia­tive, demne de luat in considerație, vă vom informa la timpul potrivit. Dacă vor reuși 1 (L. Simion). O amendă, cîțiva pumni și un director candidat Dacă vrei să vezi cu­ de gos­podari sînt edilii unei urbe, vi­zitează piețele. Aceste puncte vitale ale orașului dau prima și cea mai concludentă notă asupra activității celor ce-l gospodă­resc. Obișnuiți de p­rea mult timp cu situația jalnică din pie­țele Capitalei (dar ce merge bine in Capitală ?) am fost ten­tați să abandonăm subiectul sau să-l amîmăm pînă la primăvară, cînd iese trufandaua. Am reve­nit asupra hotărîrii noastre in momentul in care ni s-a sesizat la redacție un fapt deosebit, pe scurt, iată despre ce e vorba... In data de 28 noiembrie 1991, domnul Budurod Dumitru, lu­crător comer­cial la piața „Vete­ranilor”, din sectorul 6, s-a pre­zentat la Administrația piețelor­ DUMITRU MANOLACHE (Continuări la pag. a V-a) Oare zicala „Boală lungă, moarte sigură !“ o fi valabilă și în cazul economiei (de piață) ro­mânești ? „Pentru noi, «opoziția» o reprezintă cei care incalcă legile" Dl. general privește spre viito­rul luminos al Poliției române — ne declară domnul general-maior GHEORGHE GAMBRA, se­cretar de stat și șef al Inspectoratului General al Poliției — Intrucit ministrul de In­terne, domnul Victor Babiuc, într-o recentă conferință de pre­să, a vorbit despre demilitariza­rea poliției, am dori să cunosc o­­pinia dumneavoastră legată de acest subiect, iar daci procesul demilitarizării deja a început, care sunt primele formațiuni din poliție ce vor Îmbrăca ținuta ci­vilă ? — Văd că problema demili­tarizării poliției a stîrnit un larg interes. E vorba, un fond, de un proces de perfecționare absolut firesc, de la care nici o institu­ția a unui stat democratic nu poate face excepție, deci poliția. Vă rog să vă uitați nici la structura organizatorică a po­lițiilor unor state cu democra­ție avansată. Este așa cum do­rim și noci să le organizăm. Vă asigur însă că am analizat bine organizarea „modelelor“ noastre și vom lua numai ce ni se pare foarte bun. Aș dori să vă mai spun că demilitarizarea înseam­nă reducerea procentului de militari în raport cu civili mai mult la unele sectoare de acti­vitate și mai puțin in altele. Nu vor fi afectate însă, din punct de vedere material ,în nici un fel, cadrele care vor face obiectul demilitarizării. Acțiunea nu a Început, mă refer la poliție. Ea este de perspectivă, și se va produce numai atunci cînd toa­ a consemnat SORIN OVIDIU BALAN (Continuare in pag. a IlI-a) Coadă la avioane și elicoptere Proiectul Legii privind frontiera de stat a României dă de înțeles că într-un viitor apropiat cetățenii români vor avea dreptul să dețină avioane și elicoptere. La art. 50 al acestui proiect legislativ se prevede : „avioanele și elicopterele pro­prietate particulară vor fi parcate numai pe aeroporturi civile sau în locuri autorizate și folosite potrivit regimului de zbor al spațiului aerian al României“, întrebată dacă nu cumva textul se referă doar la cetățenii străini sosiți în România cu mijloace aeriene particulare, o importantă oficialitate în domeniu a dat reporterului A.M. PRESS următoarea replică: „Observ că și dumneavoastră credeți că românii nu trăiesc în Europa !“. Aceeași oficialitate a declarat că deja există cetățeni români care vor să-și cumpere avioane și elicoptere și că e posibil să fie alcătuită o listă de așteptare, „întocmai ca la autoturismele Dacia, Oltcit și Aro“. A.M. PRESS SIMBATA 1, DUMINICA 2 FEBRUARIE 1992 | 6 PAGINI - 10 LEI „Tineretul liber“ comentat la nivel înalt CONTINUA TOCMEALA PENTRU SALARIUL MINIM Confederația Națională Sindicală Cartel „Alfa" a organi­zat, ieri, o întilnire a liderilor Consiliilor Federale cu primul ministru al României, dl. Theodor Stolojan. La această intil­­nire au participat și lideri sindicali, precum și reprezentanți ai conducerilor Confederației Sindicatelor Independente „Fră­ția" și Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din Ro­mânia. Dialogul primului ministru cu liderii sindicatelor din Consiliul Național Consultativ s-a desfășurat pe tema salariu­lui minim stabilit pe economie și asigurarea protecției sociale reale in țara noastră. Dezbaterea s-a axat în principal asu­pra celor două poziții, guvern — sindicat, privind limita maxi­mă a salariului minim, dl. Theodor Stolojan incercînd să ar­gumenteze și aici, așa cum a făcut-o deja, imposibilitatea și efectele ce le-ar produce stabilirea unui salariu minim așa cum l-au propus cele trei confederații sindicale. Pentru că discuțiile nu au ajuns la nici un consens, premierul a promis că va trimite răspunsuri mult mai elaborate și mai bine fun­damentate teoretic din punct de vedere economico-financiar problemelor care au fost ridicate. Liderii Consiliilor Federale ale Confederației Naționale Car­tel „Alfa" au dat girul lor Comitetului Director să nu fie, în continuare, de acord cu salariul minim stabilit prin hotârire guvernamentală și să poarte negocieri atît pentru creșterea acestuia cit și pentru a cere Guvernului, primului ministru, să fie garant în aplicarea prevederilor Contractului de muncă la nivel național. ________ _ CRISTINA BÁLINT AJUTOR PENTRU LEU PENTRU AJUTORA­­REA BĂNCII NAȚIO­­NALE a Republicii Mol­­dova în vederea Introdu­cerii pe piață a monedei naționale (leu moldove­nesc), Banca Națională a României va scoate, la imprimeria ma emisiune proprie, pri­a acestei monede. „Proiectul dezvoltării colaborării economice in bazinul Mării Negre are baze puternice“ - ne declară dl. YAMAN BASKUT, noul ambasador al Turciei în România — — Am dori să cunoaștem care sunt ultimele evoluții proiectul de colaborare privind econo­mică în bazinul Mării Negre. — După cum se știe, textul Comunicatului care va constitui baza­­ colaborării economice in Bazinul Mării Negre a fost ac­ceptat de părți acum aproxima­tiv 6 luni. Faptul că acest Co­municat nu a fost încă semnat se explică în mod deosebit prin evoluțiile ce au avut loc in fosta Uniune Sovietică. Datorită faptului că în prezent situația este mai clară, Turcia a invitat republicile fondatoare care au participat de la început la lu­­crări, adică România, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Rusia, Geor­gia și Azerbaidjanul, la o re­uniune la nivelul miniștrilor de externe, care va avea loc la 3 februarie. In cazul în care păr­țile vor conveni asupra datei respective, în cadrul reuniunii va fi parafat de miniștri, după care se vor lua hotărîri in ceea ce privește activitățile ul­­terioare. Turcia dorește ca acest comunicat să fie semnat cu­ mai curînd și la cel mai înalt nivel și să se treacă la realizarea pri­melor proiecte ale colaborării noastre. — Ne-ați putea oferi citeva date privind scopurile colaboră­rii In bazinul Mării Negre . CAROL ROMAN (Continuare in pag. a IlI-a) LA PARIS, TRIUMF ROMÂNESC In Teatrul perioada 20—27 Ianuarie „Bulandra" Împreună cu Teatrul franco-român au efectuat un turneu In Franța. • Spectacolul „Hamlet” s-a bucurat de un succes uriaș (a­­mănunte vom afla cu ocazia conferinței de presă ce se va ține la sediul UNITER in ziua de 3 februarie). Pentru moment. Insă, putem să vă spunem că la ambele seri — 24 și 25 ia­nuarie — sala Teatrului„L’Eu­­rope-Odéon" din Paris a fost plină­ ochi, in timp ca afară se mai căuta un bilet ț Iar la sfâr­­șitul reprezentațiilor reacțiile publicului au fost extraordinar de emoționante, cu strigăte de „Bravo !“, cu flori și mani­festări de admirație. Prima seară a fost onorată de prezența lui Emil Cioran , domnia sa le-a Împărtășit actorilor impresiile sale extrem de favorabile, fiind profund marcat de calitatea a­­ce­stui spectacol. • Spectacolul conceput de regizoarea france­ză Sophie Loucachevski im­­preună cu actorii români și in­titulat „6 personaje in căuta­rea..." s-a bucurat de reacții la fel de emoționante, cu lacrimi, mulțumiri și „asaltul” Interpre­ților la ieșirea da la spectacol. Vom reveni. (Olivia Șireanu- Chirvasiu). „TINERETUL LIBER“ întreabă, cititorii răspund într-un moment în care cetățeanul României postrevoluționare este înghesuit în colțul ringului și făcut K.O. de o realitate ce se derulează dramatic și rapid, am încercat să-i aflăm gîndul, punîn­­du-i o întrebare tulburătoare și, în același timp, incitantă. Ce pe­ricol considerați că amenință, astăzi, România 7 „Vines lumii, maica, asta ei" Din multitudinea de răspun­­suri primite, redăm cineva, in continuare : Gh. Eftimie, muncitor, Reșița: „Foametea, domnule ! Eu cred că vom muri de foamei Mă uit in jur, văd ce vedeți și dum­neavoastră, mă uit apoi în pun­gă și-mi vine să plîng. Deși se găsesc aproape de toate, nu ne putem apropia de nimic. Prețu­rile mari, salariile mici — că dacă ai căuta, le dai pe între­ținere, transport și trei kilogra­me de salari“. Ion Mocanu, țăran, Călărași: „Eu mă pricep mai puțin la po­litică, dar cred că cel mai mare pericol pentru România este ura dintre oameni. Mai bine rămînea totu’ cum a fost (?! — n.n.). La noi la țară se omoară oamenii intre ei pentru pămînt. Se bat frații între ei, părinții cu copiii, dracu’ mai știe ! Eu vin la oraș pentru un proces și mi-e frică. Mi-e frică să nu-mi dea unu’ in cap cu ceva să-mi ia banii și să-mi rămînă copiii pe drumuri“. I. Grigoraș, profesor, Oradea: „Cel mai mare pericol pentru România? Discordia internă și politica iredentistă a «fraților» de peste Tisa“. Un pensionar, București: „Fără vorbe prea multe, domnule — comuniștii ! Cei care au fost și sînt și astăzi tari. Putem să fa­cem ce am face, pînă nu scăpăm de ăștia, țara n-o s-o ducă mai bine E. Pricăjel, șomeră : „Ce tot Întrebi, dom’le 7 Iliescu, Roman, Marțian și Birlădeanu, chiar dacă se ceartă intre ei! Sînt unși cu toate alifiile. Și-au Împărțit ciolanul, armata, poliția și ba­nii. Nu le mai pasă de nimic. Cînd vor ieși la pensie, au vili­­șoarele lor, bănuiți la bancă și femei !n casă. Proștii o să moa­ră de foame!“. Un cetățean: „N-are impor­tanță cum mă cheamă... Vreau DUMITRU MANOLACHE (Continuare la pag. a V-a) O CĂRĂMIDĂ PENTRU O NOUĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR DIN ARAD Povestite de profesorul Iustin Cornea și de părintele Popa, evenimentele istoriei Ioan A­­radului din acest col își relevă noi frămîntat­­e­semnificații, circumscriindu-se ideii luptei continue pentru afirmarea fi­inței naționale și a implicării bisericii ortodoxe in toate ma­rile momente ale vieții neamu­lui românesc. început încă din secolul XIX (să amintim doar de apariția Preparandiei lui Țichindeal) acest proces a cu­noscut, de bună seamă, perioada de glorie în anii Marii Uniri de la Alba Iulia, cînd Aradul, prin Vasile Goldiș, Ștefan Cici­o Pop, loan Suciu și episcopul Ignatie Pap­a a jucat un rol esențial in organizarea și pregătirea mă­rețului act. Fapt ce­ justifică mîndria arădenilor, dar și cre­dința lor că aici e necesar să se mențină un „bastion“ al luptei pentru păstrarea nealterată a elementului românesc, pentru consolidarea sentimentului or­todox național in fata influente­lor interne și externe. Or, pen­tru aceasta, e nevoie de institu­ții religioase puternice, repre­zentative. Din această­­ necesi­tate dar și ca o prelungire a unor aspirații ce-și au obîrșia Încă din anul 1918 a renăscut ideea construcției unei Catedra­le Ortodoxe in Arad care ală­turi de cea de la Oradea (aflată intr-un stadiu mai avansat de lucru) și de la Timișoara (ajunsă un simbol al Revoluției din De­cembrie) să stea drepte, seme­țe, la marginea de vest a țării, adunînd în jurul lor credincioși. O idee care românii cină“ sufletul adevăraților „ma­ro­mâni și pentru care la Arad s-a pus în mișcare un întreg me­canism. Deocamdată, s-a fort GHEORGHE CRIȘAN (Continuare in pag. a V-a) Jtf Sulina — rezervație * pentru oameni? Se știe că in urmă cu citeva săptămîni, Delta Dunării fost declarată rezervație a bio­­­sferei și inclusă in acest circu­it. Cititorii noștri știu, din cele scrise în aceste pagini, dar și la alte cotidiene, despre dra­ma pe care au trăit-o locuitorii Deltei timp de 20 de zile, sfârșitul anului trecut, fiind ra­zolați de restul lumii ln con­­­­diții cumplite. Această izolare forțată a mai fost îndulcită dar, in Deltă, la ora actuală, e­­xistă un transport de necesita­te. Primarii din așezările Del­tei au tras numeroase semnale de alarmă. Pentru că ei consi­deră în continuare, că din punct de vedere social, se încalcă un drept elementar : cel al liberei circulații pentru 16 mii de ro­mâni. Mai mult, tarifele pe a­­ceste nave, care circulă fanto­matic — 3 curse pe săptămână pe cele trei brațe — sunt pur și simplu prohibitive. Pentru un cărucior de copil se percep 173 de lei, fiind considerat ca a­­vînd 50 kg. Iar pentru un te­levizor apreciat ca avînd 43 kg — 157 de lei. Exemplele ar pu­tea continua. Oamenii Deltei Insă nu sînt dispuși să mai tră­iască în condiții de „închisoare naturală“. De aceea, unul din­tre liderii Deltei, domnul An­drei Victor, primarul orașului­­­ulina. Împreună cu Consiliul r­mărilor și sindicatele din eltă, propun guvernului urmă­toarea soluție­­ constituirea în județul Tulcea a unei regii au­tonome de transport pentru călători și marfă, fluvial sub­venționată in totalitate de că­tre guvernul României. El con­sideră că aceasta este singura cale viabilă de rezolvare a pro­blemelor care macină viața lo­cuitorilor Deltei. Totodată, ei sunt dispuși să accepte scuzele guvernului pentru cele 20 de zile de embargou la care au fost supuși locuitorii acestei minunate rezervații a biosferei. (M. CONSTANTINESCU) O rană deschisă: BUCOVINA La Cernăuți, o mină de inte­lectuali lupta pentru recunoaș­terea drepturilor firești ale ro­mânilor din Bucovina de Nord. O luptă grea, ce se anunță lun­gă și pe care acești oameni ad­mirabili o duc singuri, intr-o superbă — dar acuzatoare pen­tru noi, cel din țară — Izolare. De la indiferența de gheață ce ascundea, pînă nu demult, pro­blemele lor, s-a trecut acum la ostilitatea fățișă a puterii și al­tor reprezentanți ai națiunii ma­joritare. Sintem­, ciudat, nemilos de nepăsători față de nevoile acestor români, nu facem ceea ce ar trebui nici măcar in sen­sul popularizării frământării, neodihnei lor. Glasul acestor ro­mâni neingenunchiați răzbate consecvent doar in presa din Republica Moldova și in publi­cația românilor din regiunea Cernăuți. Se detașează, prin competență, precizia demonstra­ției și pasiunea intervențiilor, vocea doamnei Alexandrina Cer­­nov, președinta Societății pen­tru cultură românească „Mihai Eminescu” din Cernăuți. Por­nind de la articolele și studiile publicate de domnia­ sa, consul­­tând, pentru dumneavoastră, do­cumentele de arhivă și adăugind discuțiile personale cu mulți pătimiți cunoscători ai situației, vom Încerca să ridicăm, fie și parțial, vălul necunoașterii neimplicării — fie doar cu su­și­fletul — stare care ne transfor­mă, vizind-nevrînd, din frați buni In frați vitregi. Deși — afirmă doamna Cernov — se spune că partidul comu­nist a ieșit și în Ucraina defini­tiv de pe scena istoriei, „anali­­zînd structurile administrației de stat, vom vedea că ele sînt con­duse de foștii nomenclaturiști care, pentru a se menține la putere, cochetează, pe rînd, cu noile partide formate, căzînd brusc dintr-o extremă la alta. Lupta pentru putere abia a în­ceput, iar viitorul, acoperit cu o pîclă deasă de promisiuni și ignoranță, încă nu ne promite prea multe... Partidele existente nu ne insuflă prea multă încre­dere nici nouă, nici celor de alte origini etnice, nici ucrainie­­nilor. Dar ceea ce ne îngrijorea­ză mai mult este faptul că ele se lansează și acționează con­form acelorași metode adminis­trative de comandă. Mizând însă pe sentimentul național, ele pro­duc senzația de renaștere, ceea ce aduce satisfacția unor națio­nalități, in special a celor domi­nante, și îngrijorarea altora. Oare nu din aceleași conside­rente foștii nomenclaturiști și-au schimbat costumul sobru și cra­vata pe cămașa națională?... Ucraina, care și-a proclamat in­dependența, este un stat multi­național, în care doar 72,7 la sută din numărul total al populației I­ constituie ucrainienii. Actua­lul parlament al republicii nu are însă camera naționalităților. Iar românii, care, conform da­telor oficiale, reprezintă peste 480 mii de locuitori ,nu­ au nici un deputat. Nu sunt reprezenta­te la parlament nici alte națio­nalități. Și nici nu există vreo perspectivă oarecare în această privință”. în regiunea Cernăuți, procen­tul ucrainienilor este azi de 70,8 la sută, în anul 1774 el era, în Bucovina, de numai 11,2 . Pesimismul românilor este ex­plicabil prin aceea că reprezen­tanții mișcării naționale ucrai­­niene vor impune, în noua lege electorală, ignorarea prevederii conform căreia „în localitățile cu populație compactă națională sectoarele electorale trebuie re­partizate după principiul națio- CEZAR STRATON (Continuare in pag. a IlI-a) LA MAI ȘI RODIM TOATĂ ZÎUA STĂ LA OGLÎNDA V­ÎȘÎ CAUTĂ UN ZÎMBET ELECTORALI .'Ur­isem- PILULĂ CONTRA ZIDURILOR Un viitor primar de sector speră să rezolve situa­ția celor 300 de refugiați albanezi. Mai rămîne so­luționarea problemelor celor 22 milioane de com­patrioți și gata.

Next