Tineretul Liber, noiembrie 1992 (Anul 4, nr. 782-807)

1992-11-01 / nr. 782

Din discursul președintelui Ion Iliescu : Declară în fața dumneavoastră și a întregii națiuni că depunerea jurămîntului ca președinte al României înseamnă pentru mine angajamentul suprem al vieții. • Vreau să-i asigur pe cei care mi-au acordat cu încredere votul lor, dar și pe cei care au avut alte opțiuni, că înțeleg mandatul ca un mijloc de a servi toți oamenii acestui pămînt românesc, indiferent de convingerile lor politice, de apartenența lor socială, etnică sau religioasă . Sînt ferm decis să-mi exercit mandatul in spiritul și litera Constituției ® Alegerile recent încheiate au reprezentat un elocvent indiciu al progresului pe care societatea românească l-a înfăptuit pe calea statului de drept . Electoratul român a infirmat acele aserțiuni nedrepte, potrivit cărora România ar fi nepregătită pentru democrație și reformă, pentru pluralism și viață politică modernă . Consider esențială în momentul de față intrarea țării în normalitate, cu structuri legitime și democratice, investite cu autoritatea necesară, pentru a gestiona problemele tranziției, intr-un mat de echilibru politic și cu social . Veți fi, cred, de acord cu mine că prima urgență se referă la domeniul vieții economice. Va fi nevoie, pe acest plan, atît de completarea sistemuluigislativ elaborat pînă acum recit și de adoptarea unor legi noi pentru care vechiul parlament nu a avut răgazul. O Sîntem cu toții datori cu elaborarea și adoptarea unui sistem cit mai eficient de protecție pentru întreaga populație, acordînd o atenție mai mare categoriilor defavorizate, cum ar fi tinerii, femeile, pensionarii, handicapații . Respectul absolut drepturile și libertățile pentru fundamentale ale omului va fi criteriul de bază a întregii mele activități . Includ în "acest cah," gajament protecția persoanelor aparținînd minorităților,. „ naționale, pentru care . Constituția oferă garanțiile necesare divind dreptul acestora la păstrarea' dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase. Este un merit incontestabil al suției noastre faptul de Constia prevedea în acest domeniu previdența reglementărilor internaționale la care România este parte ,în raport cu cele interne, ceea ce asigură persoanelor aparținînd minorităților naționale drepturi la nivelul celor mai înalte standarde ,general acceptate . Pe acest fundal, sînt cel puțin de neînțeles pretențiile la declararea pe baze etnice a unor forme de autonomie teritorială in România,fără nici un temei real în ordineatică morală sau juridică. O poli- Asemenea pretenții, care vizează in fond construcții artificiale în organizarea administrativ teritorială a țării, sunt neacceptabile. Ele contravin flagrant Constituției României, merg împotriva evoluției în societatea românească precum și a celor de pe plan european și nu pot avea decit efecte destabilizatoare. In virtutea mandatului a conferit de alegători, precum și prevederilor constituționale, în calitate de garant al independenței naționale, al unității și integrității teritoriale țării declar că nu voi face nici a un fel de concesii in asemenea probleme . Mă preocupă problemele cu care se confruntă tineretul, care suportă in mare măsură consecințele multiple ale tranziției și ale crizei prin care trece țara. Trebuie să identificăm resursele utilizabile în sprijinirea integrării sociale a tinerei generații și participării sale la procesele înnoitoare ale societății noastre. ® Trebuie să reușim, prin înțelepciune și dialog, să ieșim din cercul vicios al dezbinării și al răfuielilor pătimașe pentru a evita riscul de a intra intr-un blocaj politic de durată ’. ' Trebuie evitate două pericole extreme : etatismul exacerbat, pe de o parte, și non-intervenționismul pe de alta ® ’ Consultîndu-mă și cu reprezentanții altor formațiuni politice, voi căuta să desemnez în zilele următoare in funcția de premier o personalitate organică atașată valorilor democrației și economiei de piață, de cea mai înaltă calificare și reputație, și care să reușească să formeze și să supună aprobării o echipă guvernamentală și un program de guvernare care să fie sprijinite cu bună credință de toate forțele politice și sociale. © Văd în relațiile cu țările democratice occidentale principala șansă de sprijin pentru procesele tranziției și democratizarea societății românești. Poziția geografică a României și interesele sale de durată reclamă, după părerea mea, dezvoltarea unor relații privilegiate cu Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franța și celelalte țări latino-europene, precum și cu toate celelalte state europene . Consider vitală pentru protecția securității naționale și apărarea integrității teritoriale a țării consolidarea legaturilor noastre cu NATO și Uniunea Europei Occidentale, inclusiv integrarea în perspectivă a României in aceste organisme . Pactul Ribbentrop-Molotov a siluit unitatea ființei românești. Evident, putem și trebuie să ne propunem lichidarea consecințelor acestui pact, dar exclusiv pe căi pașnice, în acord cu principiile general acceptate pe plan european și înscrise în documentele Conferinței pentru Securitate și Cooperarea europeană. Cronica unui moment festiv (Urmare din pag. I) Theodor Stolojan), a membrilor Corpului Diplomatic, acreditați la București și a numeroșilor invitați. Președintele Curții Constituționale, dl Vasile Gionea, a dat citire actului de validare a alegerilor pentru funcția de președinte. Printre cei care ascultau cu atenție i-am remarcat pe d-nii : Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Mihai Drăgănescu, Mircea Druc, Doru Pană, Crin Halaicu și alții, așezați simetric față de membrii executivului. După consumarea momentului cu tentă constituțională, președintele a fost invitat să-și rostească jurămîntul. Surprinzind pe toată lumea, dinsud a încheiat cu : „Ața să îmi ajute Dumnezeu !“, dar a uitat să jure pe Biblie, pe care am zărit-o undeva, in dreapta dlui Gherman. Sara a izbucnit în aplauze intense în stingă, sporadice în dreapta. Dl. Adrian Năstase a rostit un discurs de excepție, lupîndu-l pe președinte „Să fiți drept și înțelept și să ascultați în permanentă durerile neamului“. Dl. Theodor Stolojan asculta cu atenție, întristat, dar vizibil emoționat. După altă rundă de aplauze, dl. Ion Iliescu a rostit un discurs de învestitură foarte amplu, din care vă prezentăm pasaje semnificative într-un articol alăturat. Referirile exprese la adresa neconstituționalității recentei Declarații a UDMR au smuls ropote de aplauze parlamentarilor din stingă, care s-au ridicat în picioare. In timp ce președintele vorbea despre continuarea reformei, în paralel cu întărirea rolului și intervenției statului în punctele-cheie ale economiei, grupul FSN din jurul dlui Petre Roman comenta jovial, In schimb, dl- Theodor Stolojan își lua notițe, in sală s-a făcut liniște atunci cînd dl. Ion Iliescu a rostit: „Voi căuta să desemnez ca prim-ministru o personalitate organic atașată economiei de piață, de o înaltă calificare profesională, care să reușească sa formeze un Guvern capabil să-și asume riscurile“. A fost reiterată necesitatea opoziții constructive pentru unei că „adepții unui eventual obstructionism n-au nimic de cîștigat“. Dl. Ion Iliescu și-a încheiat astfel discursul : „Nu voi abandona nici o clină credința în puterea noastră de redresare și schimbare in bine. România are acum nevoie de toate competențele și valorile sale“. Aula Parlamentului a răsunat iarăși de aplauze : sincere în stînga, protocolare in dreapta. In final, dl. Adrian Năstase a declarat închise lucrările ședinței comune. Participanții s-au retras de-a valma, dornici să-l vadă de-aproape pe președinte. Dînsul a făcut o scurtă escală la Patriarhie. Intre timp, premierul Theodor Stolojan s-a retras discret. Un număr impresionant de angajați ai S.P.P. elibera traseul. Cîteva rune puternic fardate și bine îmbrăcate s-au trădat, prin stațiile de eroisme-recepție, că erau tot de la protocol. Senatorul Corneliu Vadim Tudor a avut parte de o manifestație de simpatie, la care s-a scandat „Vădim, te iubim O altă manifestație, mai intensă, a avut loc peste 10 minute. Ea a fost destinată dlui Ion Iliescu. După ce a trecut in revistă garda de onoare, dl Iliescu a părăsit Dealul Mitropoliei într-un Opel Vectra cu flori pe capotă, împărțind zimbete și stringeri de mâlni admiratorilor entuziaști. Peste atmosfera solemnă a început să plouă mărunt, de toamnă,.. Democrație transparentă a sa „România Mare“ Ieri, cu puțin înaintea orei 13 ne-am prezentat la sediul Partidului „România Mare“, pentru a participa la conferința de presă organizată de conducerea acestui partid. Cum nu aveam cunoștință de vreo interdicție pentru participarea redacției noastre, la întâlnirile cu presa ale P.R.M., ne căutam un loc in sala unde urma să se desfășoare conferința de presă. In mod ciudat, am fost interpelați de domnișoara Cristina Pat, funcționară la P.R.M., care ne-a invitat să părăsim, sala pentru că redacția ziarului nostru... nu fusese invitată. Ne manifestăm surprinderea față de asemenea gesturi, mai cu seamă pentru faptul că redactorii departamentului politic, în ultimele trei săptămâni, fuseseră prezenți și relataseră cu obiectivitate despre conferințele de presă (dovadă, articolele publicate pe această temă) și aceasta cu toate că, nu de puține ori, in revistele.România Mare“ și „Politica“ apăruseră articole calomnioase la adresa noastră. Avind în vedere cele de mai sus, de astazi înainte, nu vom mai scrie despre „magistralele“ cuvîntări ale dlui. Corneliu Vadim Tudor, iar activitatea Partidului „România Mare va fi reflectată din exterior. (Cristian Oprea). O comunitate care are dreptul la adevăr ieri, la sediul Federației Comunităților Evreiești din România a avut loc o conferință de presă susținută de șef-rabinul Moses Rosen. în cadrul intilnirii cu ziariștii domnia sa a lansat un apel către presă,care este rugată să facă lumină și să oprească alunecarea spre antisemitism a unei părți a populației, manipulată de minciunile propagate de partidele extremiste, in special Partidul România Mare, prin ziarele „Europa“ și „România Mare“. „Săptămâna trecută, a afirmat dl. Moses Rosen, ziarul „Europa“ a publicat o scrisoare sosită de la Haifa semnată:,, Ițic și Struț în text sunt aduse acuze și insulte poporului român, armatei și culturii române. In același context,, in ziarul „Dimineața“ din 11 octombrie profesorul doctor Viorel Roman vorbește despre „partida evreiască“, din care ar face parte... Petre Roman, Adrian Severin si Theodor Stolojan. Procuratura, sesizată imediat, in legătură cu scrisoarea din „Europa“ a răspuns și de această dată negativ, afirmînd că nu există cadrul legal pentru a-l pune sub urmărire penală ,pe dl. Ilie Necșu, redactorul-șef al „Europei“. In legătură cu faptul că Federația Comunităților Evreiești nu are în acest moment un reprezentant In Parlament, șef rabinul a răspuns că această absentă reprezintă o formă de protest, repetatele sesizări ale comunității in legătură cu exacerbarea antisemitismului rămânind fără ecou. (Roxana Cruceru). Ca să scape de cadavru, s-a aruncat in canal Ingenioasa noastră economie de piață a permis unora să descîndă crîșme pînă și pe pontoanele plasate de-a lungul canalului Poarta Albă-Midia. Aici, cei care nu prind pește, cei care rămin cu șalupa in mii, datorită nivelului scăzut al Dunării, sau cei care s-au săturat pe viață pot să bea pînă își pierd mințile. Așa ,s-a întimplat cu un tînăr rum care, cu mințile tulburate de băutură, l-a ucis pe. unul dintre’.clienții acestei bodegi plutitoare. Ca sa scape. d«‘. Că , darru, l-a aruncat in apele ,Carnaiului am.mit crezind că, astfel, va reuși sa șteargă urmele crimei. Poliția TF Cshataura, pe fază, a intuit însă manevrele criminalului. (LUCIAN CRISTEA) , ;;;; ,T >* 'isik»* , ;1 7...,VTINERETUL LIBER SIMBATA, 31 OCTOMBRIE 1992 1 NOIEMBRIE - ZIUA RADIODIFUZIUNII Ziua de mîine va purta semnul cinstirii și evocării savanților, inginerilor și cronicarilor adunați în cuprinsul generosului elan de zidire a „cetăților albastre ale lumii“. Va fi ziua acelor oameni care mîine și-au însușit vocația și truda jurnaliștilor de Radio. Aflați mereu pe dunga subțire a pichetelor care străjuiesc prin cuvînt cadența inimii mărginitoare de țară, ziariștii posturilor întrunite în ființa denumită simplu Radio România își ordonează clipă de clipă rostirea, prefăcînd-o — nu atît de ușor precum ar putea să ne fure închipuirea în lumină de veghe peste țară. Orice legănare mai nervoasă din sîmburele pămîntului, orice gol din mersul nefiresc al lumii, orice depășește măsura din gîndirea noastră ne așează cu graba instinctului în fața acelei realități vestitoare de intîmplare căreia ii spunem Radio. Aflat pe drum sau acasă, jurnalistul de Radio tresare la orice pauză de undă prelungită, la orice „tampon“ de program care a rupt într-un joc nepotrivit țesătura emisiunii. Ziaristul de Radio permanent la puterea a trăiește doua. Suportă adesea zădărnicia, pentru că îndelungatele lui șlefuiri de cuvînt, de îmbogățire semantică a ivirilor neașteptate din substanța realului zboară a dobîndi traseul material fără care litera presei scrise îi conpesacră duratei istorice. Bucuria de a fi fost „copil de trupă“ al unei admirabile redacții de jurnaliști de Radio m-a deprins pretimpuriu cu aceste rosturi, uneori amare, ale creației radiofonice. Mai tîrziu mi-a fost dat să înțeleg că puterea pașilor mei prin viață și lume a rămas îndatorată în fața a două făpturi rămase pentru totdeauna în partea cea mai bună a inimii mele ; aceste două scăpărări de dreaptă așezare a caracterului se numesc Ion Roman, învățătorul gului sat al țăranilor mei întredin Horodnicenii Sucevei și Radio Iași, o redacție stăpânită de patima arderii în propria cenușă pentru strălucirea meseriei de ziarist dăruit emisiunilor radiofonice. Preluarea moștenirii celei dintii emisii radiofonice de pe teritoriul românesc a însuflețit fără tăgadă redacția Postului de Radio Iași atrăgind-o pe calea prestigiului de a nu ezita o ieșire in fața oricărui elan de creație radiofonică de valoare europeană. Bătăile continentale ale acestui post de radio adăugate unor nobile însușiri de creare a faptului jurnalistic și cultural radiodifuzat se revarsă cu dărnicie pe făgașul de inspirație, inteligență și cultură denumit Radio neodihnită instituție de România, reîntărire a tradițiilor noastre de vrednică pedagogie națională. In restrînsa fonotecă de aur a redacției din Iași stau orînduite peste pragurile timpului mărturii încredințate microfonului de către o parte a savanților neamului atașați rosturilor tive ale propagării actului educade cultură pe calea undelor radiofonice. Printre ei se numără academicianul Vasile Pavelcu, logicianul Petre Botezatu, filosoful Ernest Stere, renumitul profesor și inginer Gheorghe Alexa, autorul Istoriei limbii române, Gheorghe Ivănescu. Pentru mulți ucenici ai scrisului românesc ,Radio Iași a fost de-a lungul anilor o vatră de ardere în aer liber a metaforelor literare. Mîine, confrații jurnaliști de la Radio Iași vor cuprinde fiecare pe măsura simțirii lor făptura unor foști colegi, ziariști și , oameni de cultură, modele de claritate a adevăratei adîncurilor sufletești și intelectuale, călătoriți prea devreme către atingerea veșniciei, precum au fost Ada și Gheorghe Fărtăiș, Marin Florea, Ana Muștea, Aurel Butnaru, Iancu Șerban, Grigore Hoarță, Mihaela Diaconu. Ziua de mîine este așadar ziua jurnaliștilor care străjuiesc neîntrerupt arderea luminii peste țară. Tuturor, le dorim drumuri limpezi pe deasupra lumii. I TEODOR MANCAȘ j diplomat al Institutului de înalte Studii Europene din Strasbourg I Je vom investi, dacă nu vom avea un program guvernamental de lungă durată“ A declarat in timpul conferinței de presă de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, domnul ministru secretar de stat Victor Dumitrache, referindu-se la necesitatea elaborării de către guvern a unor programe prioritare de dezvoltare a României. Pentru perioada de următoare, MLPAT guvernare va iniția, in acest sens, programe cu caracter interdisciplinar și interministerial (infrastructură în transporturi, telecomunicații, infrastructură urbană, agricultură, turism). „Doar așa, a adăugat domnul Victor Dumitrache, poate fi orientat în tree efortul economiei naționale și al investitorilor străini către relansarea activității investiționale în România“. A fost oferit și un exemplu, cal al Japoniei, unde programe inițiate în 1946 sunt urmărite și astăzi. O altă preocupare a MLPAT este privatizarea societăților comerciale din sectorul construcțiilor. Au fost propuse pentru vînzare 50 de active, din care au fost vîndute doar 15, valorînd 467 milioane lei. .Această sumă reprezintă aproape 6 la sută din valoarea tuturor activelor vîndute pe economie. (ADA ȘTEFAN). Festivalul „Craiova Muzicala" Filarmonica „Oltenia" găzduiește începind de vineri a XIX-a ediție a Festivalului „Craiova muzicală“ care se deschide cu o „Cantata pentru primă audiție: soliști, cor mixt, cor de copii și orchestră“ de C. Orff, Carmina Burang. In urma raidului de ieri al Poliției, în zona Grozăvești, astăzi vă putem spune cine sunt „Turiștii“ noștri milionari! în urma acțiunii de „Șicanare“ a Cheiului Dîmboviței de traficanții de valută, la sediul Secției 20 Poliție din sectorul 6, s-a făcut „inventarul“. Astfel, din totalul celor ridicați de poliție miercuri, 28 octombrie, au fost confirmați ca traficanți de valută 24 de cetățeni străini : 22 iranieni, 1 pakistanez și 1 irakian. Asupra acestor persoane s-au găsit 5.579.836 lei, 21078 dolari, 1720 mărci, 21 000 riali, 60 de lire sterline. Banii au fost confiscați, iar străinii au primit amenzi. Modice, dispozițiilor legale. De conform reținut că, deși în momentul reținerii, cea mai mare parte a străinilor au declarat că sunt studenți, la cercetare a reieșit că nici unul dintre ei nu avea această calitate. 14 persoane nu aveau pașapoarte sau acte de identitate, iar 2 aveau vizele expirate. Tot în această razie au picat Si minorii Sáli Tudor, 15 ani, din Corabia județul Olt, și Mecik Surai Marian, 16 ani, din București, autori ai mai multor furturi din căminele studențești. La rulota cu numărul I B 9445 amplasată in colțul Podului Cotroceni, domnul Cpt. Ion Cristea, de la SPCU, a găsit intr-o cutie elastice colorate folosite de traficanți la prinderea bancnotelor. Cu privește actele legale de funcționare acestei rulote este de mirarea avizul favorabil al Primăriei sectorului 6. Există inițial un act prin care se stabilea că pentru 60 m.p. să se plătească suma de 28 tei m.p. Apoi, printr-un alt aviz favorabil, semnat de viceprimarul sector 6, domnul Laurențiu Briceag, se stabilește pentru aceeași suprafață o chirie de 14 tei m.p. în nici un caz nu se specifică locul de amplasare al rulotei (..pe raza sectorului 6“). Pe avizul de principiu a ADP sector 6 (semnat de dl. Lupu Sorin) se menționează „situată în Splaiul Independenței — spațiu verde“. Acestea se numesc acte legale obținute de arabi în timp record ! Nu degeaba înjură românii pe holurile primăriilor ! SIMONA IONESCU FEMÎNEȘII NUMIL COSMII ZÎCEȚÎ! CÎND SPUN CII VALÎFSESTE EXERCIȚIUL DEMOCRATIC,SIL ȘTÎȚÎ CĂ E AȘA CUM ZIC EU !!] în numele teatrului „Masca": masca ff (Urmare din pag. I) In după-amiaza zilei de joi, am avut șansa să-l intilnesc pe dl. prefect Doru Pană, care ne-a declarat : „Constatînd astăzi că actorii Teatrului „Masca“ sînt In continuare in stradă, fiind puși in situația să n-aibă unde-și desfășura activitatea, am chemat la prefectură Inspectoratul de cultură al municipiului București pentru a intra în amănuntele acestui caz. Mi-au fost date explicațiile de rigoare, pornind istoric de la constituirea teatrului, precum și obligațiile pe care primăria le are față de acest teatru ce a fost înființat printr-o hotărîre guvernamentală. Am văzut că totuși li s-au oferit de către primărie o serie de săli de spectacole, dar săli care nu se potrivesc cu specificul de manifestare al acestui teatru, el dorind, de fapt, un spațiu tip hală, publicul și actorii fiind la același nivel. Deci fără scenă. De aceea, am cerut astăzi Inspectoratului de cultură nota cu solicitarea și drepturile acestui teatru, dar și cu posibilitățile de rezolvare, urmînd ca în cursul zilei de mîine, împreună cu persoane autorizate din primăria Capitalei, să analizăm acest lucru și să putem oferi, spre rezolvare, o soluție“. Vineri, la ora 7,30, ca un ministru care ere respectă și respectă munca, dl. Ludovic Spiess a avut amabilitatea să mă primească în biroul dinsiuz : „Există o preocupare permanentă din partea noastră și nu este o preocupare de ultimă oră. Alarma era din timpul în care Teatrul „Masca“ era în proces pentru sala din Piața Activitatea acestui teatru Amzel, este bazată pe o structură pentru care și un teatru ar trebui să fie făcut special. Această sală noi nu o avem, iar dacă ar exista o asemenea sală, ea ar aparține unei alte instituții și s-ar putea ca această instituție să nu accepte ideea unui teatru în spațiul lor. S-a luat legătura și ieri cu prefectura, cu primăria. Și dînșii sînt în căutare, in tatonare, pentru că spațiul este al Primăriei Capitalei. Instituțiile care aparțin Ministerului Culturii nu dispun de așa ceva, de un spațiu care să se preteze și să fiu adecvat genului de teatru pe care-l practică Teatrul „Masca". Am stabilit prin Direcția de Teatru un contact pentru luni sau marți cu trupa actorilor Teatrului „Masca“. Dorința lor este ca la această intîlnire să participe și presa și aș fi foarte bucuros să găsim o soluție care, intr-adevăr, să-i mulțumească ..și, care sa-i ajute ,să nut poată desfășura această activitate. Vreau să subliniez, Încă o dată, că noi am înțeles situația, am incercat să-i ajutăm și am fost alături de dînșii. Peste anumite, să le spunem — capricii — (arta se face cu capricii !) trebuie să trecem, îi înțeleg. Știu ce se petrece în sufletul unui artist care nu are unde să-și ardă energia și crezul, împărtășesc perfect lucrul acesta și realmente regret situația de față» Dar și eu sunt în situația cjiuf nu întrevăd soluția. Apoi, lucrul acesta nu depinde numai de mine. Aș vrea să cred că aceste dorințe, conjugate și jnite, vor finaliza acest neplăcut fapt“. Convenția Democratica: Locul in care nu se întîmplă nimic? Este pentru a treia oară în această lună cind Convenția Democratică își anulează în ultima clipă conferința de presă- Sigur ,cu deranjul și timpul pierdut cu aceste ocazii nu au darul de te înveseli prea mult, mai ales a cînd un funcționar viabil și țirios te’ poftește afară, neuitind să-ți amintească. ..Dacă nu-ți convine, scrie la ziar“. Amintrile mai sus amintite, din păcate, depășesc simpla impolitețe ori ’vexarea involuntara și omenească de moment. Inițial, am crezut că e vorba de o proastă organizare, principalul vinovat fiind serviciul de presă al venției. Reflectind mai mult Condiționând zvonurile tot mai inși sistente de pe culoare, ne-am dat seama că, de fapt, Convenția este zguduită — așa cum se zice — de puternice disensiuni interne. Cum se explică că ceea ce anunță cineva faptul dimineața se contramandează seara de altcineva ? Probabil, conducerea Convenției nu reușește, să se pună de acord ! Probabil, e vorba de neînțelegeri tot mai greu de conciliat intre PAC și PNȚCD, între generații — tineri și bătrîni. In orice caz, evitarea presei nu poate să salveze imaginea idilică a unei opoziții unite și puternice. Gricit de neplăcut ar fi adevărul tot va ieși la lumină. Nu vrem să dramatizăm inutil, iată, sîntem dispuși să acceptăm ideea că avem de-a face cu o întîmplare. Pentru a limpezi lucrurile, Convenția Democratică nu trebuie decis să organizeze o conferință de presă. în ciuda experiențelor neplăcute de pînă acum, promitem să nu lipsim de la ea. Garantăm că nimeni nu ne va contramanda decizia. S. PREDA „încercăm să potențăm relațiile!" In perioada 29 octombrie — 1 noiembrie a.c] .se află.,în vizită în țară noastră o delegație de oameni de afaceri sud-coreeni,, care a avut ca principal scop sesiunea de consultare a Comitetului Economic Mixt namental România — Neguver- Republica Coreea. Delegația a fost condusă de dl Chun Jin-Hwan, președintele firmei „Lucky Goldstar Internațional“. Lucrările sesiunii au avut loc vineri, 30 octombrie a.c. ,la tău. bul „Die Năstase“.,^ Copreședintele părții coreene in, acest comitet este dl. Chun Jin-Hunan, iar copreședintele părții române este dl.. Aurel Ghibațiu,.. președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Dl. Ghibațiu’ ne.S'declarat ' in ' exclusivitate: .„Acest comitet poate sa facă foarte multe lucruri pozitive. Oamenii de afaceri își fac singuri bussinesulrile, cadrul fiind creat, dar trebuie să fie cineva care să-i pună in contact, să se cunoască, să se informeze. Dorim o conlucrare buna cu autoritățile din ambele țări ,deoarece cu cit vom conlucra mai eficient, cu atît va fi mai bine, pentru toată lumea. Deja avem mai multe comitete de acest fel. Fină acum, insă, ele erau “ interguvername mare, pentru că toate aceste lucruri erau monopol, de stat. Acum, avem un sector privat și o autonomie a întreprinderilor, indiferent de forma de proprietate. Să fim bine înțeleși ! Noi nu preluăm ceva de la guvern, ci încercăm sa potențăm relațiile interguvernamentale. In sens, comitetul poate ajuta, acesta în mod real, la stabilirea strategiei de dezvoltare In România“. STELIAN DAMOV * BURSA DE MĂRFURI SI VALORI TELEFAX »33.53 .69 .ORELE 10-14 OFERTE PRODUSE ALIMENTARE « fauna (Bulgaria», Ungaria)* prat- la_cotatia zilnica * prez (China,Vietnam, Thailanda)preț La cotatia zilnica * zahar(sfecla sau trestia da zahar) * Lânii 36 to/sapt. * alcool'dublu' rafinat» • PETROLIERE • motorina • benzina » păcură • cotatia zilnica AUTO « acumulatori 45/12 * anvelope 155/13 * elevator electromecanic pentru uz auto« PRODUSE DE'DOMESTICA * diverse . ELECTRONICE' «' diverse' CERERE DE OFEST* MATERIALE CONSTRUCȚII * cimensc gri ci alb (oferta completa) * faianța alba « gresie alba • parchet stejar . CONFECȚII.ÎNCĂLȚĂMINTE « de sezon pentru"copii, femei , barbeți • costume bărbătești - linie moderna"- 45 %< lina» .PRODUSE PETROLIERE * benzina * motorina ( cantitati nelimitate )‘ . • . ALIMENTARE «ulei de floarea soarelui(preț ofertant) * pasta de tomate •» cartofi « aere • carne «preparate din carne ( inclusiv pui ) » unt - faina(cantitati nelimitate ptr. toate produsele) * mars natural pentru cirnati si salam * CEREALE • griu - cantitati nelimitate METALE « aluminiu « tabla zincata * tabla neagra "MIJLOC Transport mixt, eventual numai aarfa,* 0 familie și-a mutat in... holul Pina în data de 24 octombrie 1992 familia Stoica, soții și un copil, au locuit intr-o meră din blocul C13, de gardope strada Vlad Dracul. De la această dată ei și-au permutat domiciliul in... holurile Primăriei sectorului 3. De ce ? Pentru că I.C.R.A.L.-ul, la seminalele primăriei ,au sigilat locuința și au schimbat sala, oprindu-le accesul în casă. Să fie oare un abuz ? Viceprimarul sectorului 3, domnul Preduț, ne-a răspuns . ..înainte de 1989 familia a locuit la căminul Întreprinderii și imediat după de țigani domiciliul primăriei Revoluția au profitat de situație și au ocupat abuziv garsoniera. Prin cadouri,și ..pe și-au făcut buletine de București și acum, deși in casă afară, nu mai vor să plece și nici camera pe care le-am repartizat-o intr-o casă. .naționalizată, de pe strada Doamnei, nu le place. Deci, să fie clar, eu nu pot asigura protecția socială, ci aplic legea și repartizez locuințele care-mi din decese, evacuări și nu parvin din Fondul de Stat, ca apoi să poată fi cumpărate“. (Cruceru Roxana) Minuni din trecut și din prezent ale prea cuviosului părintelui nostru Dimitrie cel nou din Basarabi Două femei surori, Aspra Și Boștenina, din anume satul Cernavodă, au făcut o biserică prea frumoasă, punîndu-i hramul Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu și pururea Fecioarei; și s-au sfi* țuit intre ele, cum ar putea să ia vreo simțului părticică din moaștele in biserica Dimitrie și s-o aducă lor ; căci le lua cu totul, socoteau că nu va vrea sfîntul, precum a și fost. Deci, venind cu smerenie și cu evlavie, și închinîndu-se *î ntului, au luat în taină o părticică din moaștele lui, mică și voind să se ducă cu căruțele lor, caii nicidecum n-au putut a_se mișca.din locul acela cu căruțele, deși vizitiile bateau cumplit, iar ele cunoscînd pricina și pogorindu-se din căruțe. Cu lacrimi, au alergat ..șicăzut in moaștele simțului, au a pumnd părticica la Tocul » s-au rugat să le ierte greșeala; și așa izbăvindu-se de nevăzuta oprire, s-au dus în pace In șalul lor. Altă dată a venit Prea Sfințitul Nichifor, mitropolitul navei, cu clerul său, ca să vîrse închine sfintelor moaște ale Sfîntului Dimitrie. Și închinîndu-se mai întîi mitropolitul $i sărutînd sfintele moaște, s-a depărtat puțin și a șezut pe un scaun , după aceea mergînd pe rînd toți ceilalți dintre clericii săi, și sărutînd moaștele un oarecare monah anume Lavrentîe, în vremea sărutării, ispitindu-se să rupă cu gura o mică părticică din moaștele sfîntului, a rămas cu gura căscată ; și văzîndu.l toți ceilalți cu gura astfel înțepenită, nu pricepeau ce a pătimit. Iar mitropolitul i-a poruncit să se dea în lături ca să se închine și ceilalți Dar ei fiind mut și fără glas, abia s-a depărtat puțin de la sicriul simțului. Iar după ce au ieșit toți, a căzut cu lacrimi la moaștele sfîntului cerîndu-și iertăciune, și astfel i s-a dezlegat limba și a grăit ca mai înainte. După aceea mergînd el la mitropolitul i-a spus toate cele ce a pătimit. Iar acela i-a zis : „O, păcătosule ! — cum n-ai socotit, că de ar fi fost să se împartă sfintele moaște la toți care vin să se închine lor, pria acum n-ar fi rămas nimic ? Deci de acum pocăiește-te, căci ai greșit lui Dumnezeu și sfîntului“. In octombrie 1989, cu zile inainte de praznuirea câteva cea de peste an a Cuviosului Dimitrie, Ceaușescu era foc de supărat. Cum de era oare cu putință ? Nici cu ajutorul celor mai coercitive și mai amenințătoare convocări ale dragilor tovarăși, pretins și neprieteni de pretutindeni, nu reușise niciodată să adune un număr cîtuși de puțin comparabil cu cei peste un milion de oameni care tălăzuiau în fiecare an timp de 3 zile și 3 nopți spre a se închina sfintelor moaște ale Cuviosului. De aceea a dat dispoziții ferme ca relicvele cele vinovate de „contaminarea“ poporului cu doze inadmisibile de evlavie ortodoxă, să nu mai fie expuse în fața catedralei patriarhale-Vederea fluviului de oameni de pe dealul Mitropoliei îl provoca migrene și insomnii cumplite ; mai mult, compromitea însăși imaginea eficienței propagandei ateiste, idolul său mult iubit. Astfel s-a ajuns ca odorul cel neprețuit al sfintelor moaște să fie dosit undeva la vale, str. 11 Iunie, după biserica spre St Nicolae Vlădica, socotindu-se că creștinii, fiind nevoiți să se înghesuie pe străduțele laterale înconjurătoare, nu vor mai putea veni în numar chiar atît de mare. Dar judecățile lui Dumnezeu sînt foarte admneisi cu desăvirșire inaccesibile tiranilor. Afluența creștinilor sosiți din întreaga țară — ba chiar și din țări învecinate — a fost mai mare ca oricînd, iar 2 luni mai tîrziu, trupul pizmătorețului slavei sfinților, ciuruit de gloanțe, era dosit în pămînt, sub o placă de beton fără nici o inscripție ,intr-un loc mai de nimeni știut. Căderea dărimătorului de biserici, dintre care cea mai vestită si mai jefuită de creștini fusese „Sfinta Vineri“, s-a petrecut intr-o zi de vineri... Minunat este Dumnezeu intru sfinții Săi și judecata, răzbunarea și slava sînt ale Lui...După „Viețile sfinților fi „Istoria contemporană“ (încă) nescrisă)