Tineretul Liber, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 808-828)

1992-12-01 / nr. 808

u I; DIMCMDOBIIIL: La Palatul Sutu, CANONIZAREA LUI Vineri, 27 noiembrie 1992, la Universitatea din București afi­­șe, puse și luate operativ, anun­­­țau comemorarea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, datorul Mișcării Legionare Ion. România. Astfel, duminică, din 29 noiembrie 1992, la Palatul Șuțu din București, într-o sală deve­­nită neîncăpătoare, aproape 1­ t­0 de persoane (septuagenare sau octogenare, marea majoritate) au comentat pe marginea de­ 200 de legionari mei : „Un creștin în slujba nea­­m­ului“. S-au amintit împreju­rările în care, in noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1939, pe șo­­seaua București—Ploiești, la Tîncăbești, a fost asasinat Cor­­neliu Zelea Codreanu. ,S-au de­­pănat amintiri despre și . cu Că­­pitanul : „Zelea Codreanu a sal­­­vat un evreu de la înec", „Era mare schior, lumea de la Sinaia ieșind să­ 1 vadă“, „La nunta lui Codreanu au participat 80 de CORNELIU mii de­ persoane“ etc. Mai mu­lți participanți au cerut „SA FIE CANONIZAT“ ! Gabriela Moța, descendentă a căpeteniei legio­nare Moța, ce a murit in Raz­­boiul Civil din Spania, a citit poezii de Aron Cotruș și Radu Gyra închinate Căpitanului. . S.a ținut un moment de reculegere. Cîțiva „codreniști“ au afirmat că „antisemitismul Mișcării Le­­gionare nu a fost o chestiune de rasism. A fost o chestiune le­­gată de epocă, pentru că evreii conduceau finanța. Acum, alte probleme ne interesează, alte nații ne covîrșesc“. Singura do­­rințâ a celor prezenți la Pala­tul Ș­uțu a fost aceea de „a re­­stabili adevărul istoric în legă­­tură cu cel mai interesant feno­­men dat de suflarea româneas­că". Cu acest prilej, dl. Suțu­ a anunțat­ prima manifestare pu­­blică a Partidului Noua Româ­­nie Creștină, declarat de­ orien­­tare legionară. Contactat telefo­­a­nic, fostul comandant al servi­­ciului de gardă, a lui Zelea Co­­dreanu, dl Mărculescu, 82 de ani, avocat pensionar, ne.a e­e­­clarat, în exclusivitate, urmă­­toarele : „Mișcarea legionară este perimată. Obiectivele ei de acum peste 50 de ani nu mai sint actuale. In schimb, idealu­rile ei sint nemuritoare“. SORIN GHERG­IT D­AN MIRCEA CIPARTU au cerut ZELEA CODREANU CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: • Dl. Caius Dragomir: Observații apolitice (pag. 2) • în exclusivitate d­e la agenția Novosti, Echipa Elțîn pusă la grea încercare (pag. 3) • Impozite pe... lături!? (pag. 6) ANUL IV - NR 80S • MARTI/MIERCURI, 1/2 DECEMBRIE 1992 8 PAGINI - 20 LEI ZIAR INDEPENDENT Fondat în 22 decembrie 1989 1 Decembrie, ziua națională a României o sărbătoare care, dincolo de cuvintele solemne, ne reamintește că trebuie să fim cu adevărat uniți Regele Ferdinand, Reîntregitorul, și Regina Maria își regăsesc locul în Panteo­nul istoriei noastre. De fapt, nu au lipsit niciodată ci doar au fost victimele pro­pagandei comuniste care nu s-a sfiit să „rescrie" trecutul țării. Acum adevărul ni se restituie în întreaga lui lumină. „Neamul românesc, întreg, în MIRCEA FLORIN ȘANDRU Prinși in mașinăria vieții cotidiene, cei mai multi dintre noi nu vor îmbrăca azi haine de sărbătoare. Și nici timp pentru reculegere nu vor găsi, încolțit de neliniști, de grijile exis­tenței imediate, sufletul nostru nu va cunoaște starea de har­ba care o aduc, îndeobște, ma­rile sărbători. Aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 - zi sfintă pentru destinul neamului românesc - nu ne găsește, așa cum nădăjduiau înaintașii, uniți in cuget și în sim­țire. Suntem­ incrîncenați, dezbinați, mai săraci și, parcă, lipsiți de speranță. După patru de­cenii și jumătate de totalitarism comunist pe care l-a spulberat cu prețul jertfelor din­­ decembrie ’89 , societatea românească, re­descoperind libertatea, se află in căutarea propriei identități, a pierdutului echilibru. Deo­camdată nu le-a regăsit. Profunda criză eco­nomică, politică și morală pe care o traver­sează constituie, probabil, prețul ieșirii din la­birint, a­ întoarcerii la propria sa albie. Nici hotarele de azi ale României nu sunt cele ale țării,­ reîntregite. Basarabia, Bucovina de Nord, Ținutul Herței, Cadrilaterul continuă să se afle sub stăpinire străină și clipa reîntoarce­rii lor la trupul românesc nu pare a fi prea aproape. Lucrarea celor care au implinit ma­rele vis al unirii a fost știrbită de marile pu­teri, prin nedrepte înțelegeri. Avea-vom înțe­lepciunea și tăria să-i aducem acasă pe fra­ții noștri de care suntem­ nedespărțiți de hota­re nedrepte ? Să nădăjduim. Și să nu uităm că nu sunt puțini cei care vor să redeseneze hartă Europei, in cancelarii oculte, capete „luminate" plănuiesc, poate, imbunătățirea Ro­mâniei. Spre a o oferi in tranșe conglomeratu­lui european. Ci­ de agresive se vor dovedi aceste intenții rămâne să vedem. Credința noastră este că toate aceste proiecte sunt sor­tite eșecului. Prea scumpă ne e ideea unită­ții, a integrității teritoriale ca să mai accep­tăm înstrăinarea unor părți din ființa pamintu­­lui românesc. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 re­prezintă încununarea unui ideal pentru care s-au jertfit generații înaintașe. Prima unire a țărilor românești, înfăptuită, pentru scurtă vreme de Mihai Viteazul, unirea Moldo­vei cu Muntenia, in 1859, dobindirea indepen­denței, in 1877, reprezintă acte de voință na­țională care au premers momentului nepere­che al înfăptuirii statului național unitar. Iz­bucnirea primului război mondial, in iulie 1914, aducea în prim-plan posibilitatea unirii tuturor românilor. După doi ani de neutralitate, Ro­mânia intră in război alături de puterile An­tantei. In proclamația către țară a Regelui Ferdinand se arată: „Astăzi ne este dat nouă să întregim opera înaintașilor, inchegind pen­tru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăp­tuit numai pentru o clipă: unirea tuturor ro­mânilor de pe cele două părți ale Carpaților". Cu doar citeva luni înainte de ziua Marii Uniri țara - încolțită din toate părțile, re­trasă pe o fișie de pămint, in Moldova, și pă­răsită de aliați, cărora le sărise in ajutor - este silită să accepte o pace înjositoare, la Buftea. Dar miracolul nu interzie. Cursul răz­boiului se schimbă și românii intră din nou în luptă. Regele Ferdinand, care nu acceptase nici o clipă condițiile păcii impuse de Puterile Centrale, se întoarce triumfal la București. In teritoriile românești aflate sub stăpinire străi­nă, mișcarea de eliberare națională renaște. Prăbușirea imperiilor vecine - țarist și hab­­sburgic — dă aripi românilor, care vor unirea cu țara. La 27 martie/9 aprilie Sfatul Țării, întrunit la Chișinău, decide unirea Basarabiei cu România. Congresul General al Bucovinei, întrunit la Cernăuți, la 15 noiembrie/28 no­iembrie hotărăște unirea acestui vechi terito­riu românesc cu patria mamă. Marea Adunare Națională de la Alba lulia, întrunită la 1 decembrie 1918 reprezintă che­ia de boltă a acestui edificiu îndelung visat. „Mina dumnezeiască­­ scria ziarul „Dacia" din București­­ a rupt zăbranicul care învălu­ia trecutul tragic al Ardealului. S-a înseninat și s-a potolit inima lancului celui înnebunit de nenorocul eroismului moților lui. Voința una­nimă care a biruit la Alba Iulia a zguduit și a demimat ultimul hotar, ultima rămășiță din granițele cu care lunga tiranie a istoriei a spintecat veacuri de-a rindul forța neamului românesc. Au murit hotarele vrăjmașe. Pe mormintul lor trece hora bucuriei generale. Suntem un popor, un pămint, un stat. Trăias­că neamul românesc, intreg, in țara Iui". Oare firma „NORVEA“, care pretinde că pasta de dinți produsă de ea are sex,appeal, își asumă și riscul eventualelor confuzii provenite din această afirmație ? VA ROG GA M! ACORDATI CIRCUMSTANȚE ATENUANTEI E fl­ÎTIt CORUPȚIE ÎN ’ - TIUR. GA M-AM MOLIPSIT SÎ EU IU. Existăm, că v-ajutam Pagina a 7-a Noile ritmuri ale Unirii românilor într-o oarecare măsură, con­­dițiile de la 1918 se repetă astăzi în ce privește raporturile dintre Basarabia și România. Propa­­ganda rusă cu latura sa roma­­nofoba exista și atunci, intelec­tuali care să promoveze idcea unionistă sunt și astăzi. Războiul sărăcise cumplit și România și Basarabia. Din punct de vedere economic, Bucureștiul de­ atunci și de azi nu era și nu este un Bom­ pentru Basarabia. Ar­­mata Roșie ajunsese la Nistru, dar era încă angajată în lupte­­le cu petituriștii de toate nuan­­țele. Nici astăzi, armata rusa nu ar fi disponibilă pentru toa­te fronturile care i s-­au deschis. Cu gîndul la aceste circumstan­țe, ziarul nostru s-a adresat unioniștilor de astăzi cu o sin­gură întrebare : — Credeți că, prin ceea ce ați făcut aici, la Chișinău, vă pu­teți numi pe drept cuvînt con­­tinuatori ai deputaților din Sfa­tul Țării, care, la 1918, au ho­­tărit Unirea cea Mare cu Ro­­mânia ? ALEXANDRU MOȘANU : „In­­cetu’ cu-ncetu' se tai­e oțetu’" — Dv. ați făcut o,paralelă in­­tre activitatea parlamentară din 1918 și actualele parlamente. Si­­tuația din acea epocă și cea din zilele noastre sunt diferite. Era o­­ altă situație pe plan intern și internațional în 1917—1918. Este­­ consemnat VIOREL PATRICHI (Continuare in pag. a 111-a) Atenție la reșours! /■ Lîvîn, de un an și jumătate, a ars de viu O întîmplare nenorocită i-a cutremurat acum două zile pe locuitorii orașului buzoian Ne­­hoiu. Pe la orele 13,30 vecinii familiei Furieanu din blocul 9 au sesizat ca din apartamentul cu pricina iese fum. Au sunat, au bătut în ușă, dar nici un răspuns. Pericolul extinderii in­cendiului era inevitabil. Au spart ușa. In cameră micuțul Liviu, de numai un an și ju­mătate, ardea de viu. De la un reșou supraîncălzit, focu­l a a­­juns, și la hainele copilului lă­­sat singur dormind. Chiar dacă au alergat cu el la spital, co­­pilul n-a mai putut fi salvat. (P.I. Dincă) Ce-ar fi ca după recen­­ta vizită în România se­­natorul Tom Lantos să devină brusc cel mai fer­­vent susținător al dării clauzei pentru acor. Ro­­mânia ? IMPORTANT: Credite pentru construcția de locuințe Casa de Economii și Consem­­nățiuni. a întreprins în terito­riu­ ultimele măsuri pentru în­ceperea operațiunilor de acor­­dare de credite pentru con­strucția de locuințe din fondul de 5 miliarde lei aprobat de Executiv, a declarat domnul Rakoczy Francisc, vicepreședin­te al CEC, redactorului Petru Uilăcan de la Redacția Infor­mații­ economice Rompres. Potrivit prevederilor legale vor beneficia de credite din a­­cest fond persoanele care au depus avansul de 10—30 la sută din valoarea locuinței și au în­­cheiat contractele de vînzare­­cumpărare, dar nu au fost puse in executare datorită sistării creditelor la 30 septembrie 1991 de către CEC, cele care au re­partiție, respectiv au optat pen­tru locuință și au constituit a­vansurile pină la data mai sus menționată, precum și cetățe­nii care îndeplinesc aceste con­diții și au achitat prețul inițial al apartamentului după 30 sep­tembrie 1991, urmind să pri­mească diferența pînă la prețul devizului actualizat. In continuare interlocutorul a arătat că nu pot beneficia de (Continuare in pag. a II-a) Criminalul s-a autodenunțat Intr-un cartier mărginaș al Brașovului s-a comis sîmbată 28 noiembrie o crimă abjectă. Constantin Bojocea a fost găsit in plină stradă, căzut la pă­­mînt, cu un cuțit înfipt in ini­mă. Asasinatul este urmarea unei altercații începute la cir­ciuma „Codreanu“. Locanta, de­ o promiscuitate indescripti­bilă, funcționează non-stop In­tr-o baracă, fiind deservită de copii de 14—15 ani., veniți din Moldova in căutare de lucru, între criminal și victimă se is­­case o gîlceavă etilică. La mij­loc se pare că era disputa pen­tru camera pe care Unul dintre ei o ocupa intr-un cămin de nefamiliști, împreună cu soția și cu copiii. Pentru a tranșa definitiv și categoric nrea camerei din cămin, chestin­Crimi­nalul, Ion Maxim, muncitor ne­­calificat, venit și el din Moldo­va, i-a aplicat victimei o lovi­tură cu un par, după care­­ i-a înfipt cu mare precizie cuțitul în inimă. A fugit de la locul faptei, dar numai după citeva ore l-a contactat pe avocatul fratelui său, căruia i-a povestit incidentul Avocatul l-a sfătuit să se autodenunțe, ceea ce s-a și întîmplat. (Alexandru Bălan) Se subțiază galeria românească 7­8 de suporteri au rămas în Cipru . Alți 8 au petrecut o noapte în închisoarea aeroportului Il­­inți returnați a doua zi *și cursa Tarom. • O noapte de pușcărie cipriotă rosta, așadar, exact 116 250 Idi 0 Ce declară patronul fir­­mei de turism „I’eter Expres“, fostul arbitru de fotbal reier­na­­taș . Declarația uneia dintre arestate • Dacă mai avem citeva meciuri in Cipru, facem o colonie românească pe insulă în toată regula. (Continuare in pag. a Vill­a) BL S tárnok— fără permis de conducere •Desemnarea tî- lui Nicolae Vă­­stoiu in funcția de prim-mi­­stru a produs diverse modi­­fi­cari în viața acestuia. dintre ele este renunțarea îna cursurile scolii de șoferi amu­lă­tori pe care și ie achitase. Con­form declarației unui instruc­tor, dl. Văcaroiu plătise 30 de ore și efectuase 20 la data de­semnării sale, moment nu a renunțat la ambiția de care a­ și lua carnet de șofer. „Dl. Văcă­­roiu făcea orele cu directorul școlii, dl. Mezdrea. Se prezen­ta binișor, dar un poligon dărâ­­ma multe saloane, avind difi­cultăți la slalom și parcarea laterală. (AM Press). în vederea extinderii activității societății GEPA ELECTRO­CENTER Angajează Economisti­ci • tînăr, dinamic, obișnuit cu flexibilitatea și tactul ce trebuie să caracterizeze comerciantul modern, îndeplinind următoarele condiții: • studii universitare; • cunoștințe temenice de limba engleză (eventual franceză); • bun cunoscător al actualei legislații comerciale; • permis de conducere. • perfect cunoscătoare a limbii­ engleze (eventual franceza); • perfect cunoscătoare a­l dactilografi­ei (mașini de scris electronice); • virsta maxim 30 ani. Candidații vor trebui să aibă domiciliul în Municipiul București și să trimită o cerere + “Curriculum Vitae” +1 fotografie, exclusiv pe adresa:Căsuța Poștală 63-3-București Cel mai tîrziu pînă la data de 0612 1992. A fi notat și numărul de telefon pentru relații ulterioare. Secretara Muzeul Chihlimbarului, unic în Europa, a fost jefuit­ HOȚII SUNT „EXPERȚI" ÎN MESERIE Acum două nopți, Muzeul Chihlimbarului din comuna Colți, județul Buzău, a fost je­fuit de unul sau mai mulți „ex­perți“. Unic in Europa dato­rită consistenței și cromaticii specifice, chihlimbarul de Bu­zău, cunoscut și ca „Românii“, are o valoare deosebită. Auto­rii furtului n-au fost încă de­pistați­ de organele de poliție, dar avînd în vedere modul în care au acționat se presupune că ar fi vorba de niște cunos­cători în domeniu. tn primul rînd, cei care au operat au cu­noscut modul de funcționare al sistemului de alarmă, reușind să-l neutralizeze. De asemenea, luind în calcul faptul că hoțul sau hoții au făcut o selecție a­­proape riguroasă­­ a pieselor sustrase se presupune că ar fi mina unor „experți“. A fost fu­rată o piatră nativă de 1,7 kg (exponat unic), coliere prelu­­crate, pietre cu o cromatică di­versă, valoarea lor la cursul actual al leului ridicîndu-se la o cifră imensă. In această vară muzeul de la Colți a fost vi­zitat de numeroase grupuri de turiști din țară. In arhivă se află evidența lor, precum și cea a ghizilor. Probabil că în scurt timp hoțul sau hoții vor fi prinși. D.I.

Next