Tineretul Liber, decembrie 1992 (Anul 4, nr. 808-828)

1992-12-01 / nr. 808

Steagul național ar putea fi arborat la fiecare locuință Ieri, cu începere de la ora 14,30, s-a desfășurat ședința co­mună a Senatului și Camerei Deputaților, consacrată zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Ședința a fost des­­chisă și condusă de dl. Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților. Pe baza înțelegerii It­tre li­derii grupurilor parlamentare, în prezenta celor două birouri permanente, au fost "«Marti! un număr de 15 parlamentari , dnii Corneliu Coposu (Partidul Național Țărănesc Creșin De­­­­mocrat), Constantin Avram­escu (Partidul Social-Democrat Ro­­ Patru au fost direcțiile lor care dl. Adrian Năstase și-a structurat ieri dizertația, la con­ferința de presă ce a avut loc la sediul Camerei Deputaților. A fost așadar vorba de noi ele­mente privind activitatea Ca­merei Deputaților, de­talii asupra activității comun­exter­ne a acesteia, de vizita la Chi­șinău a delegației parlamen­tare române și­ de conceperea unor viitoare contacte cu presa. Primul punct a constituit mai mult un raport statistic referi­tor la organizarea Camerei De­putaților. Al Cu­ita sinteză în doilea — o­­ sitc­­care a fost men­ționata vizita de Romania a delegațiilor parlamentare mân), Dan Marțian (Frontul Democrat al Salvării Naționale), Petre Roman (Frontul­­ Salvării Naționale),­ Costică­­­ Ciurtin­ (Partidul Unității Naționale Române), Verestoy Attila (U­­niunea Democrată din România), Corneliu Maghiară Vadim Tudor (Partidul România Mare), Șerban Rădulescu-Zoner (Par­tidul Alianța Civică), Adrian Păunescu (Partidul Socialist al Muncii), Bortă Rusu (Partidul Național Liberal — Aripa M­i­­nară), Petru Suhov (din partea grupului parlamentar al mino­rităților naționale, reprezentîn­d Comunitatea Rușilor Lipoveni­, boliviană și luxemberghezâ, ambele în urma decadă, a lui noiembrie. In schimb, asupra celei de-a treia chestiuni s-a insistat îndelung, în ciuda lip­­sei de intenție, declarată ini­țial de președintele Camerei. A fost firesc să se zăbovească mult asupra problemelor din Republica Moldova, fiindcă se vorbea despre prima acțiune majoră după constituirea nou­lui parlament și chiar imediat după validarea noului Guvern. Delegația română a fost tui­tă din 10 reprezentanți­­ alcă­ai partidelor politice și Unii al minorităților naționale, iar vi­zita s-a­­ legat într-un fel, de Marea Unire din 1­918. A fost Fetizta Rusid (din partea mi­­norității turce), Adrian Popescu- Necșești (Partidul Național Li­­brîral — Convenția Democrați, . .o.), Ion Coja (Partidul Demo­crat­ Agrar din România), Cor­­nel Protopopescu (Partidul E­­cologist Român), care s-au referit, la semnificația istorică reprezentată de momentul Decembrie 1918 și la semnifi­­­­cația lui pentru zilele noastre. In final, dl Adrian Năstase a arătat că ar fi frumos ca, de Ziua Națională, așa cum se practică în țările nordice, să fie arborat steagul național la fiecare locuință., și un mesaj frățesc sub formă de îmbărbătare, în condițiile de­­­ creștere din exterior a pre­siunii asupra structurilor sta­tale ale Republicii­­ Moldova. Vizita­ a îngăduit săi fie con­tactate toate forțele politice din­­ Moldova de­­ peste Prut. S-a de­monstrat, cu acest prilej, că exista o variantă românească aptă să susțină moralul unor oameni care, speriați de greu­tățile­­ cotidiene,­ tind spre o îm­păcare cu C.S.I. Relațiile... ro­­mâno-române trebuie să treacă dincolo de filosofia simbolică a podurilor de flori. IOAN LASCU Dorința de transparență PNȚCD. Spre realizarea unei acțiuni unitare a opoziției Luni s-a desfășurat la sediul central al PNȚCD o­­ conferin­ță­ de presă în cadrul căreia Ziarul „Tir­eretul liber“ a for­mulat următoarea întrebare pentru președintele acestei for­mațiuni politice, dl. Corneliu Coposu : „Cunoscun­d rolul untei opoziții unite pentm constru­irea și menținerea unei demo­crații autentice vă rugăm să ne spuneți care sînt intențiile de onogleciza­re a opoziției, atît la nivel parlamentar cit și la cel extraparlamentar ? Care sînt în momentul de față prin­­cipile Besí­ttcretjszari ale opo­ziției?“. Iată și răspunsul dorit, fiului Coposu : „Va­ fi con­stituit un consiliu consultativ ,al Ca­merei Reprezentanților și al Senatului ce va reuni pe toți parlamentarii din cadrul­ Con­­venției D^m­Cratice. Această­­ structură, care va avea un pre­ședinte și un secretar, va avea rolul formării­ unei­­ atitudini unitare pentru abordarea în cele două camere a proiectelor de legi. In ceea ce privește o­ poziția extraparlamentara se preconizează restructurarea conducerii Convenției cratice iar luna viitoare Demo, vom adopta un regulament de func­ționare pentru inmănucherea tuturor propunerilor pentru feșnizarea unei acțiuni unitare opoziționiste., Se ve­r •, promova inițiative neguvernamentale privind promovarea unor pro­iecte de legi din partea Con­venției Democratici.’. Pe de altă parte, ne preocupă lărgirea Convenției prin analizarea so­­licitărilor venite din partea a 17 formațiuni de a fi admise“. în cadrul conferinței s-a a­­nun­țat inceperea sesiunii noilor organe­­ teritoriste. Duminică a fost dies noul gestitet municipal al orașului Craiova. Noul co­mitet are o vârstă medie de 35 de ani­, ceea ce reflectă dorin­ța de promovare a generațiilor tinere. ‘ , ARISTOTEL BUNESCO P.D.S.D. a renunțat la conducerea colectivă După lovitura de teatru ce a adus instalarea la conducerea Partidului Unității Social-Demm­o­­crate a d.lui Radu Theodoru și, in urma violentei altercatii cu C.1. Tudor, ieri noul președin­te a răspuns în­tr-o coniferință de presă ,la întrebările ziariști­lor. Discuțiile au fost deschise de dl. Nicolae Dide, vicepre­ședinte P.Ü.S.D., care connfirmă faptul că după o hotărîre colec­tivă, zilele trecute s-a făcut nu­mirea unui președinte in per­­s­curta­ti­ ha Th­eodoru : „Arti gă­sit U­n partid politic­ifi care fiu e­xista s­ete de putere, mincito­­rie și ceartă — aici se p­ot găsi oameni onești, cinstiți ce­i au avut responsabilități de­­ prim ordin. Aici am găsit liniiște și în­țelegere“, a declarat dl. Radu Theodoru. Din capul locului s.a cerut­ Că întrebările puse să nu vizeze conflictul­ cu C.V.­ Tudor. La întrebarea pusă de „Tinere­­tul liber“ a răspunis o exclusi­vitate dl. Serghei Mészáros, vi­­cepreședinte F.R.S.D. . Vedeți eșecul P.Ü.S.D. la „Cum ale­gemi, efect nu ați obținut nici unu la sută din procentaj și care sunt perspectivele viitoare pe care le aveți in vedere !“. Răspuns : „1. Eșecul s-a datorat faptului că timpul a fost destul de scurt de la înființarea și de­finitivarea reorganizării par­tidului care a trecut succesiv prin mai multe titulaturi." 2. O greșeală fundamentală la nivel de partid, care a substituit ac­tivitatea de organizare politică in teritoriu prin cea de campa­­nie electorală. 3. Factori con­­juncturali. Existînd o­ coaliție de trei partide politice ce au susți­nut candidatura la președinție a d­-lui Ion Iliescu, au­ fost su­puși consecinței nefaste ca dl. Iliescu, prin adoptarea siglei e­­i morale a F.D.S.N.-Ului. ..să de­lege o parte din potențialul său electoral asupra unui singur partid din­­ cele trei­­ partide de coaliție. BAN CIUCIUGU Propuneri TV TV 1: 13.30 Desene ssöíiate. 1A.­10 Recital Johnny Mathis. 14.33 Film serial: ..Bonanza“. 15.30 Studioul șlagărelor : Dida Dragan, Mirabela Dauer, Mioa­ra Feraru, Paula Mitrache, La­­urențiu Duță.­­Gateriel. Goiabița- 17.00 Repere­­ transilvane 13.00 Salut prieteni! 19.00 C­e fiori sunt pe păm­înt... Cîrttece popu­lare. 19-30 Desene animate. 20.45 Unirea crea mare. Documentar ; tv. 21.13 Concert de gală spec­­­tacol organizat cu prilejul Zilei de 1 Decembrie 23.00 Teleci­­nemateca: „Diavolul și cele zece porunci“ (Italia — Franța, TV II, 19.30 Desene animate 1 „Călărețul singuratic“ 17.35 Film serial: „Doamnele de la malul mării­““ rep. 3­. 18.45 Video-sate­­lit. 20.15 Studioul muzicii de cameră: 21.30 TVE Internacio­­nal. 22.00 TV 5 Europe 22.35 BBC : News From London. TV * 8.40 Lecții de franceză TS-pö Varietăți 14.15 parcul curajo­șilor 14.40 Film artistic­ , 16.10 Magazinul cineastitor. 17.30 Pescuit diabolic, 13.05 Magazi­nul Sănătății. 18.45 Lecții de franceză’. 21.00 Reportaje Ä.30 Reporter neobișnuit 0.10 Maga­zin cultural și# Joc eu mistile. MINTCU­T (SUA, 1954), orele 10 . 18.45. Super Orațies 14.30 Știri ,15.00 Reportaje in­terne 15.30 Serie neagră. 16.00 Caleidoscop 18.00 Videoshoev în direct 19.30 Bonanza. 20.30 Serie neagră. 21.00 Eu spionez. 23.00 Știri 24.00 „Adevărul ■ combă­tut“ (S.U.A.). Spectacole Teatrul Național (Sala Ahifi, teatru) . MERIDIANELE AR­TELOR ora 17. Teatrul „I. Creangă“: IVAN TURBINCĂ, ora 10. Teatrul „Țăndărică“ (sala Victoria): CENUȘĂREA­SA, orele 10 și 15. (sala Laho­­vari) : O FETIȚA MAI CU MOȚ, ora 14. Teatrul de ope­retă . I. Dacianu : VĂDUVA VE­­SELA, ora 18. Meteo Miercuri: Vremea va fi rece,­­fer eerul variabil. Tempera­tura aerului se va încadra la valorile minime între —8 și A2 ° C, iar cele maxime Intre 0 si a’C. Local se va produce ceață. ■ Joi și vineri: In vestul­, cen­trul și nordul țării cerul se va înnora treptat și pe alocuri VOT cădea precipitații slabe sub for­mă de ploaie, lapoviță și nin­soare. Temperaturlle minime in aceste zone vor fi cuprinse în­­­­tre 0 și 6 ° C, iar cele maxime Intre 2 și 8 ° C. Izolat pot fi con­diții de formare a poleiului­, în restul țării cerul,­ va­ fi­ mai mult senin, astfel incit tempe­­raturile minime nu vor depăși 0”C, iar temperaturile maxim­e se vor situa între 6 și­­ 12'C. (Me­teorolog : Adriana Sima) Cinemateca Eforie : ALICE NU MAI LO­­CUIEȘTE AICI (SUA,­­1375), orele 10 . 1«; IVAN , CEL GROAZNIC (URSS, 1944) ora 12.15; PRUNCUL, PETROLUL ȘI ARDELENII (România, 1980),­ orele 14,30 ;­­­10,­45; Union, AVENTURA FAN­TASTICA (Franța, 1946), orele 10 , 14,15 , 16,30 ; SAREA PA­ rr Faur-fi­lm la 25 de ani Unul dintre cele mai vechi el­­ecluburi românești, ..F.­UR- film" împlinește frumoasa vîr­­stă de 25 de ani, prilej de a organiza vineri 4 decembrie de la ora 9:00 la sediul societății c«» același nume, o festivitate. Va fi prezentată o gală de fil­me realizate în ultimii ani de către membrii cineclubului bucureștean, va fi vernisată o­­ expoziție documentară,.. emen­­ndatorii vor împărtăși din ex­periența, dar ,și din năcazurile lor, mai cu seamă acum, ...Cînd lipsa de peliculă, substanțe, .a­­par­ăte le transformă activita­­tea î­ntr-un act de. .braVură. "De ■ . un deosebit interes se Va bucu­­ra. .nu ne îndoim...­ vizionarea unui film documentar de arh­i. 1­vâ , dedicat­­„Uzinelor1' Malaxa“, realizat în­ 1940. TV. :Bî­i ii „UN PĂMÎNT NUMIT ROMÂNIA“ Mierc­rri, 2 decembrie 1992, orele ■ 17,45, în Sala Mare a Casei de Cultură a Studenților (Calea­ Plevnei 61), trupa stu­dențească de dans contempo­­ran și,, teatru experimental STUDIO1 ’24 susține un specta­col di­n suflet românesc „UN PÂMINT NUMIT ROMANIA“ pe texte de Nichita Stanescu, Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Fănuș Neagu și muzică de Mircea Florian, Vanghelii, Phoenix. Spectacolul este dedi­cat aniversării Zilei Naționale a României.­­Gabriela Kure­­zeanj. Misiunea economică olandeză la București In perioada­­ 29 noiembrie — 2­ decembrie ne vizitează țara Misiunea Economică Olandeză, care grupează oameni de afa­ceri din „Țara lalelelor“. Vi­­zita se înscrie în cadrul unui­­ acord,, pe care Camera­­ de Co­merț și Industrie a României îl­ are cu Netherlands Council for Trade Promotion — NCH (Consiliul Olandez de vare­­a Comerțului). Sînt Promo­pre­zente­­ 23 de companii, printre care „Philips International (IÖCOI 28 in lume în clasamen­tul companiilor industriale), ABN Aftiro Bank (a șasea ban­că din Europa și a 16-a , din lume), König International (cunoscută în Europa de Vest pentru rețeaua sa de superm­a­­gazine­­ și produ­se alimentare), Fokker Aircraft (care contribuie la producerea aeronavelor Air­bus). In paralel cu întîln­irile de afaceri, la sediul Ministerului Comerțului s-au desfășurat lu­crările­­ Comisiei Mixte Inte­­guvernamentale Româno-Olan­­deze, la încheierea cărora a fost semnat protocolul de co­laborare în domeniul com­er­­țulu­i. " Iată­ ce ne-a declarat dl. A. Korbelek, reprezenttantul Armei „König“ : „Am venit în Romă­­nia pentru a explora piața, pen­tru a vedea care sunt posibili­­tățile de a vinde în România. De asemenea­ suntem­ aici pen­tru a vedea dacă e posibil să creăm societăți mixte cooperarea in fabricarea pentru pro­duselor alimentare și exportul lor in țările Europei Occiden­­tale". (FLORIN MIHALACHE). Maghiarii din România cer reînființat Universității „Bolyai" Am primit la redacție memo­­riul înaintat președintelui Ro­­mâniei, primului-ministru și mi­­nistrului invățămîntului de către SOCIETATEA BOLYAI. Docu­­mentul susținea necesitatea unei Hotărîri Guvernamentale prin care să fie reînființată la Cluj Universitatea „Bolyai« cu limbă de predare maghiară. Pentru ca nu putem reproduce textul In extenso, redăm punctele ce ni s-au părut mai importante. • In 1945 M.S. Regele Mihai I, prin Decretul 407 a aprobat înființarea universității cu lim­ba de predare maghiară din Cluj, cu 4 secții (litere și filo­­sofie, drept și economie, știin­țele naturii și medicină) Totodată s-au creat la Cluj in­­stituții de arte cu secții cu lim­­ba de predare maghiară (de muzică, de arte plastice și de teatru), și in mod similar în cadrul Institutului Agronomic și Institutului Politehnic din Cluj , odată cu preluarea pu­terii de către regimul comunist, aceste instituții au început să fie erodate, și-au pierdut trep­­tat autonomia sau au fost des­ființate,­ invățămintul universi­­tar în, limba maghiară ajungînd astfel intr-o stare catastrofală , după revoluția din decembrie 1989 minoritatea maghiară, în speranța unei cotituri funda­­mentale in tratarea problemelor minorităților (...) a formulat și a înaintat guvernului provizoriu memorii (...) prin care s-au propus soluții practice privind reînființarea universității „Bo­lyai“ • lipsa unui sistem uni­versitar complet in limba ma­ghiară privează tinerii noștri de motivația de a învăța In scoli medii (Și intr.o viitoare fază în școli elementare) în limba ternă pe considerentul, de a ma­fi în Viitor handicapați în școlile superioare față de cei ce învață ,în școli cu llim­ba de predare română , nu putem fi de acord cu­­ reducerea­ învățământului su­perior minoritar doar la prega­­tirea necesarului de cadre pen­tru invățământul mediu și pen­­tru teatre. O populație de aproa­­pe două milioane este in stare și are dreptul de a propaga o­­ cultură proprie integrală (artă, știință, religia, invățământ și creație tehnică) • experiența universității comune demon­strează, că această instituție nu satisface cerințele legate de menținerea vitalității culturale proprii de dezvoltare după spe­cificul etniei maghiare a aces­­tei culturi, pentru că în cadrul dat, cadrele didactice și studen­ții maghiari — fiind minoritari — nu-și pot exprima și afirma identitatea și personalitatea pro­­prie. Votul secret al majorității decide­­ este un imperativ în­sușirea limbii curente și a ter­­minologiei de specialitate în lim­­ba oficială a statului. Este problemă de principiu și o înda­­­torire fundamentală a viitoare­­lor instituții de Invâțămînt de toate gradele asigurarea acestei cerințe. DL. DR. SÁNDOR BALASZ, profesor la Facultatea de filo­­sofie din Cluj, președintele SO­CIETĂȚII BOLYAI va reveni cu precizări în cadrul unui in­terviu­­ ce-l vom publica în­­tr-unul din numerele noastre viitoare. ALEXANDRU balaN Supusă ani de zile unui tratament sexual abominabil, Bădica Marinela •­­ " " • " • ; . . . " •" • " • , își omoară soțul cu ajutorul fiicei sale­ (3) Costel și Marinela‘Bădica e­ sau căsătoriți, de mulți ani. A­­vuseseră împreună’ 8 copii, din care rămăseseră în viață doar 15. Costel avea 51 ani și era șo­­fer la „Transehirul“ S­ A. Bucu­rești. Marinela are 34 și casnică. Supusă unor bătăi era a­­troce și unor aberante acte se­­știa­.e. aminită­ți alungată im­­preună cu copiii în tim­pul cri­zelor de alcoolism ale bărbatu­lui, Marinela sfîrșește prin a-Și omorî soțul lovindu-l cu toporul in timp ce dormea. Fetița de 13 ani asistă la crimă, lovindu-și la rindul ei răstal.­ .­­ A doua zi după ciitstă Mari­­­nela s-a dus in vizită la Euge­nia C. căreia i-a povestit că so­­­țul ei­ a plecat în Austria pen­tru o perioadă de 6 luni. A­ttto, cisterna pe care- l conducea Castel era lipsă parcată, că de obicei, în fața, casei. Ar fi fost imposibil de ascuns crima, mai ales Că cei d­e la „Tra­nseniiffi“ incepusera să se intereseze de ce lipsește de la serviciu Bă­dica Costel. Așa că, Marinela a reven­­­t­ in casă Eugen­iei trei zile mai tîrziu, marturisinidu-și crima. .La­ aplariția fiului Eu­­geniei, Marinela l-a rugat sa o insețe sscl piai acasă. aici,, ii povestește și lui Ajunși Tudor fapta comisă în noaptea de iulie și-l roagă să o ajute să sa- i mormimteze cadavrul. Crima comisă a motiva­t-o", afirmind că soțul­ său­­ incercase să o vio­leze pe fiica sa, Mioara Bădica. Tudor, refuzând sa-i dea vreun ajutor, a părăsit imediat curtea­­ locuinței ,­fam­­iliei Bădica. Polițiștii ceatei­­ 14,,­ ■ primii care au intcgput cercetarea mis­­terioasei dispariții a șoferului Costel Bădica, șâf care abando­nase mașina statului în fața propriei­ case, au găsit viul acestuia aruncat pe cada­scă­rile pivniței. Apoi, cercetările au fost preluate de procurorul Adrian Miclescu, criminalist la Procuratura Municipiului­­ Bucu­­rești. Audiată de către acesta, Marinela Bădica a declarat că soțul său întreținea relații in­­cestuoase cu fiica sa, Mioara, a recunoscut crima. Cu ocazia primei audieri, Mioara a dezmințit faptul că ar fi avut relații sexuale cu tatăl său, dar ulterior, cu ocazia unui nou interogatoriu, a afirmat că­, în urmă cu un art, tatăl său violase. In urma acestei decla­­a­rații, dl. procuror Adrian Mi­cleanu a dispus o expertiză pe­­dico-legală obstretico-gin­ecolo­­gică care a stabilit că „Bădica “ Mioara este virgină“; întocmind rechizitoriul, pro­­curorul motivează încadrarea juridică — omor calificat — prin posibilitatea pe care o avea in­culpata Marinela Bădica de divorța, punînd capăt șirului de a umilințe la care o supunea soțul. Soluția aleasă de ea este centra­­ră legii și moralei. Împotriva Mioarei nu s-a­­ luat nici o măsură fiind mino­ră, iar autopsia a relevat să fe­ti» și-a lovit­ tatăl doar t peste picioare și după ce acesta­­ d­e­­cedase. In raportul de au­­­sp. sie se specifică că laziun­le de la cap, gît și antebraț ,­»a fost produse de, un alt tip de topor decit Céle de la gleSPO. Cei 5 copii au rămas în îngri­jirea Eugeniei ,u aceasta a­­dresindu-se autorităților rare pentru formele legale tate­ de Încredințare spre creștere și e­­ducare a minorilor. Cinci copii vor tări probabil prin viață pă­catele părinților. Poate că to­tuși Dumnezeu va fi dun cu.d­. SIMONA IONESCU Editura Humanitas voi oferă: • Radu Preda, Jurnal cu Pe­­tre Țuțea. O carte tulburătoare despre personalitatea fascinan­tă a celui care a fost un­ spirit atras de sublim ca și de minu­ția analizei­ Din acest jurnal putem învăța mai mult decît din toate Cărțile care au apărut pîna acum legate de numele lui Petre Țuțea. • Filosoful rege ? Reprezintă o antologie de texte din operele unor figuri, copleșitoare ale a­­cestui secol : Husserl, Wittgen­stein, Jaspers, Russel, Popper, Whitehead. Punctele de vedere asupra filosofiei, moralei, vieții publice sunt cu atât mai bineve­­nite intr-o lume ca a noastră privată parcă de orice reper și de orice conduită. Deși, pe alocuri sunt pagini aride, aces­tea nu afectează linia sobră și profundă a discursului. • Andre Glucksmann, Prostia. O disecție halucinantă a meca­nismelor totalitare ne oferă a­­ceastă lucrare semnată de unul din cei mai cunoscuți reprezen­tanți ai „noului val“ de filo­­sofi francezi. Toată suferința epocii moderne, absurdul cri­­minal se datorează pînâ la urmă unei imense practii care acțio­­nează de foamte jos pină la ni­­velul palatului prezidențial. ¤ Alain Besanțou. Confuzia limbilor. După Anatomia spectru avem prilejul de-a m­ai citi o altă carte a filosofului, Secte, legalul și politologului francez, binecunoscut prin studiile sale documentate și pătrunzătoare făcute asupra leninismului, a­­naliza bisericii catolice in toată complexitatea ei incepînd din secolul trecut și mergind In pre­­zent formează subiectul acestui eseu extrem de dens prin pro­­blematică și stil. • Convorbiri cu Le Monde, întrebări pentru sfîrșit de mile­niu. Celebrul ziar parizian­­ a găzduit de-a lungul timpului interviuri cu personalități din diferite domenii ale vremii noas­­tre. Spiritul interogativ, neliniș­­titor al acestor convorbiri mează principala calitate a lor, a­­cestei selecții care cuprinde nume de la savantul Prigogine la scriitorul Baroja. (D.S.). 1 TINERETUL LIBER MARTI, 1 DECEMBRIE 19« Credite pentru construcția de locuințe (Urmare din pag. I) astfel da credite persoanele fi­zice, “care împreună­ CU sau soția și copii minori soțul po­sedă î­n proprietate o altă lo­cuință. Nu se acordă asemenea credite nici cetățenilor care au obținut deja de la CEC un împrumut pe termen lung, pre­cum si celor care au integrat prețul locuinței achitat stabi­lit de contract,­ prea­te fineie lunii septembrie a anului tre. CU!. i.­e. Condițiile stipulata, de actele normative ce­­ reglementează mo­ .­dalității s a de­­ acordare­­ .at,­­ aces­tor credite, a arătat domnul Rakoczy, sînt indeplinite pentru • un număr: «te:­­ 2 440 * del • aparta­­mente din 13 județe ale țării și municipiul, București, număr ce este stipulat în mod expres, inclusiv valoarea creditului pentru fiecare județ în hotă­­­­rirea gUVOritei. Creditul, a precizat autorul, se acordă pe un interlor ter­men de pînă la 15 ani cu o do­­bîndă de 4­­ la sută. Valoarea maximă a creditului o repre­zintă diferența între prețul de jIOVlz­ actualizat și suma "depu­să de cumpărătorul aparta­mentului pînă la apariția ho­­tărîrii Guvernului nr. 707 — 10 ■noiembrie 1992. Peste cîteva zile ,unitățile. CEC ,din cele, 13 județe și din Capitală vor acor­da celor : ’ Îndreptățiți­ Credit.. . pentru construcția de locu­ipțe. (Rompres) : ....... 1/ TEATRUL MASCA : Un exemplu al luptei teatrului românesc a lori, la prînz, în sediul UNI­v­TER, teatrul .„Masca“ a orga­­nizat prima conferință de pre­­să din­ existența sa, în deseni­­u ®/51 ®?níeeinter- președintele UNITER, dl Ion Caramitru, a punctat, «pe scurt» efortul pe care teatrul românesc îl face de aproape 3 ani de a impune­­ cdltura romârei­escă,­­atit în țară, cit și în lumea largă. „­Subiectul acestei conferințe de presă este un exemplu al lup­tei teatrului românesc — a spus di­tel C­aramitru — dar rezol­varea acestei situații era un lucru care se putea realiza in­finit mai rapid“. Dl Mihai Mălaînu are direc­torul teatrului „Masca“, a ex­primat mulțumiri tuturor celor care le-au fost alături, susțînînd ideea de cultură. Reputatul ac­tor a ținut să precizeze că Ho­­târîrea Guvernului, prin care se atribuie teatrului „Mesca“ sediul din str. Biserica Amzei nr. 5--7, nu a atacat o h­otărîre judecătorească, așa cum s-a ve­­hicuiat într-un cotidian, ci Ho­­tărirea Guvernului se bazează tocmai pe această hotărîre ju­decătorească. pentru că ambel instituții aparțin Ministerul Culturii, acest for a considera că sala respectivă este mult mai utilă unui „teatru care reușit sa se impună sclipitor­i în străinătate" (Ion Caramitru decit unei Universități popu­lare care beneficiază și de spa­țiul sălii Dalles. Urmează c­re­ditele ulterioare apariție hotărîrii guvernamentale Monitorul.Oficial, trupa teatru­­­­lui „Masca“ sa se poată instal­an noul sediu. Interesant este că, la confe­rința de ieri, un ziarist a pu problema reclamei pe care și-a făcut-o teatrul „Masca“ ori ieșirea în Stradă. Dacă a­cel drept la existență culturală s poate numi reclamă, este O­K $1 e bine ca noi toți să facem re­clamă culturii pentru a­ putea vorbi de civilizație, au fost­­ momente șinoi am făcut recla­mă pentru benzină, pentru asis­tentă medicală, pentru cărbun ș.­a. SIMONA IONESCU în sprijinul inițiativei particulare Proiectul rețelei Internaționale de incubatoare in România, me­­todă de încurajare a dezvoltării noilor afaceri, a fost inițiat in urma discuțiilor purtate între UNA Veneto (Italia), centrul internațional de studii antrepre­­noriale și Universitatea Bucu­­rești. Stopul conferinței de pre­­­să , de­­f .ormeaza un­ prim in­cubator pilot: Euro-In-In Fas Eco S.A., In calitate de partene local. Finanțarea va fi asigu­rata­ de CNA Veneto, aleasă în cadrul asistenței PHARE pentru a defini strategia generală d dezvoltare a întreprinderile mici și mijlocii. Sumă alocată 50 milioane lire italiene. (Ad. ștefan). ȘEFI DE PARTIDE C­VIL­S DRAGOMIR Puține aspecte ale vieții pu­­blice disting mai net România, astăzi, de, orice altă țară demo­cratică, in cursul, unei evoluții democratice, ori adsptind nu­mai aparențele și formele ne­semnificative ale democrației, pe cu­ faptul surprinzător că nici unul dintre partidele mî­­jore nu a fost apt, în acest an, să își­­ avanseze conducătoru­l drept candidat la funcția de președinte al României. Apă­­rem­ o situație similară pare să existe in Statele Unite, dar în realitate acolo partidele există și funcționează pentru ca țara să aibă candidați, să aibă un președinte, senatori, guverna­­tori reprezentanți. Dacă reușim să­ facem experimentul imaginar al eliberării partidelor america­­ne­te implicarea on­ alegeri vom sdiez», de îndată, că am lăsat mo­­delul .Sostru fără instituțiile po­litice, ,despre care este vorba aici, în Europa șefii partidelor dețin­­ o serie de funcții și atri­buții specifice, exacte, sau mă­car una ori alta dintre aces­­tea : oferă un element recog­­noscibil și clar pentru identita­tea ,, partidului, întrupează o ideologie, produc explicații și scuze pentru partid in momen­­tele neinspirate ale acestuia, re­­prezintă elementul de continui­tate atunci cîrîd to­tul este­­ dis­continuu si) viața respectivei formațiuni politice,­­exercită­­ in rol mediatic. In România aceas­tă ultimă funcție este decisivă. Programele politice, în particu­lar programele partidelor, nu au suferit o analiză suficientă la­ presă. Organizarea internă, a partidelor și sistemelor de alianțe nu a fost consistent corelată. Nimeni nu poate cita o așezare paralelă a lucrurilor in discuție asupra­­ serviciilor și de serviciilor făcute de partide națiunii. Pentru că totuși ana­liza trebuie­ să fie prezentă, în presă, apar considerații asupra alternativelor posibile la actele de guvernare ale luărilor­ de poziție prezidențiale. Se discută — firesc — elaborarea și conți­­nutul legilor. Cîteva­ înteligențe strălucite se utilizează atașînd feed-feede-uri unor acte ai structuri valoric minuscule, în raport n­u doar cu destinul is­toric românesc, dar și cu nevo­ia românească actuală, de is­­torie. România 1% s-a aureolat c­u nici un act politic major fîîn seara zilei de 22 decembrie 1989 și pînă astăzi. Constituția — lăudată sau criticată — nu este decît prelungirea faptelor revo­­luției. Procesul de privatizare sau impărțirea pămîntului sînt, fnoa, n­u mai mult decit proge­­ni­turi firave ale sperarețelor noastre. Regăsirea —­ c­stă este — a idealurilor umane, afirma­rea unui set oarecum consistent de­­ drepturi ale omului repre­zin­tă însăși revoluția. Creati­­vitatea noastră politică pare să­ fi încetat spre­­ miezul nopții lui 22 decembrie acum ,aproape trei ani. Să recunoaștem înssă : pu­bliciștii și­­ analiștii politici au Pretins multe și au făcut lucru­­rile, cele mai meritorii, dar nu au pretins așa ceva , șefii par­ fetelor au oferit, m­­ulte “și ' a făcut, eventual,­ lucrurile ce é mai meritorii, dar nu au oferit dovada ateei asemenea creativi­­tăți. Stabilitatea politică și ini­ foaforis politică au părut a tre­­bui ,să își găsească­ expresii di­­ferite. De o parte cei sortiți să garanteze că partidele vor dăi­nui. De altă parte cei sortiți să dovedească faptul că partidele nu vor dăinui degeaba. De o parte șefii, de cealaltă parte candidații. Conexiunea­ celor doi poli politici ai vieții noastre publice — șefii de partide și can­didații­— este, sau a fost ,pînă nu de mult, pe care să eșueze. Este greu de spus că se va întimpla. In viitor, în această privință. De relevat­ mai de mult, fap­­tul că aspectul activităților po­­litice românești nu se­ acoperă cu s­pectrl partidelor­ politice. Am­­ acuzat atunci instituții și structuri­ care..in principiu ar fi trebuit Să fie' apolitic... de imixtiune έn viața politică. Pot observa acum faptul, invers că prinn date nu se dovedesc deplin apte s­ă acopere spațiul care este rezervat acțiunii .“lor poli­­tice. Peftrr­i umplerea acestui gol instituția candidaturii.. pr.e­­zidenției a revenit și o­bligato­­rie și decisiv­ă în acesi an“. ,prec. torul 1992. Datul însă, odată.­ale­­gerile trecute, se accentu­ează. Ce trebuie făcut la continuare . Să sesizăm înainte de a răs­punde la această întrebare că dis­arteția celor două instituții politice majore a fost produsă din două direcții — de către câțiva­ publiciști și de către nu­­meroase persoane din structu­­rile de partid. Există un publicist care va avea destinat »osiei mareșalului Montgomery, care la un mo­ment dat, înnebunind s-a crezut mareșal. Respectivul director de publicații (de tipul , celor care în Franța se frumesc­ ziare­­ pentru portărese — vezi, în context și invitațiile la delațiu­­ne ale respectivului cotidian — colecție cotidiană de titluri) se va crede tot mai mult politi­­cian, pentru că vorbește despre persoane politice. Exemplul său este tipic : politică în România tinde, nu rareori, a se practica , prin parazitism. A parazita în­seamnă: a distruge. Ce ? In ge­­neral, chiar viața. A distruge viața­­ politică românească în­­seam­­ă,­­acum, a încerca distru­­g­ere'a acestei­­ ‘truc’uri : trim­. rhte'are .esen­tial«'. care. crono. ' 'Toric. £&. fium­at :astfel - -sef de partid1 .— Pârtii ca„dinat. Nu trebuie­­ pîtet. că“ nu orice orga­­npBsri«, Strict’fii-a'ă reze renta «?tru''+uril')r­r ° rP»r'^Ulm. :r>)u Pu?tristui te caută 1 prac. focă. o. aritmetică de tip boși­­man. Boșimanii nu au numere din celo­r de­­­ trei și nici ideea ab­­stractă de număr. Comentariile de tip politic parazitar utili­­zeaza nu m­ai mult de două-trei nume și niciodată ideea de re­lație politică, etică, de pasiune sau devotament, ci exclusiv aceea , mefotatică, de impre­sie. Presa se va radicaliza. Ro­mânii, inclusiv pasionații presei ftul suportă un chip profund prostia, dar nu rareori se amuză malițios lăsându-i spațiu de manifestare. în interiorul partidelor exis­­tă, neîndoielnic, tendințe de­structive,­­ dinamitarde, sinuci­­gașe. Răspunzătorii de organizare, î ntr-o lume intens structurată, încearcă să devină stăpînii par­­tidelor, fiind stăpînii șefilor de partide. Unul dintre acești stă­­pînii a fost I. V. Stalin, altul a fost Martin Borman. Lista șefi­lor organizării din diferite partide românești de astăzi este simplu de scris. Pusă impre­­ună cu lista a cîțiva gazetari­­paraziți politici Schițează lista Completă a numelor care cir­cumscriu adevărata primejdie amenințînd România sub raport politic. Salvarea politică a României poartă­­ o singură denumire o nouă formă de leadership poli­­tic. Numele mari ale istoriei noastre postrevoluționare nu se exclud din conceptul aflat sub această denumire — dimpotrivă, abia astfel își află adevărata lor demnitate.

Next