Tineretul Liber, noiembrie 1993 (Anul 5, nr. 1085-1110)

1993-11-01 / nr. 1085

LUN!, 1 NO­EMBRIE 1993 NR. 1035 6 pagini 70 lei fondat in Decembrie löos# Director­ine șerbanescu SUBVENȚIILE CAMUFLATE SUGRUMĂ POPULAȚIA nerâncenarea guvernului Văcăroiu, ca și a întregului arc parlamentar susținător al acestuia din Parlament, împotriva acordului cu FMI are­­ o determinare precisă. Prin condițiile implicate - liberalizarea cursului valutar, eliminarea creditelor neperformante, finanțarea neinflaționistă a bugetului , aplicarea acordului ar demola întregul eșafodaj al subvenționării camuflate a industriilor falimentare. La care se apelează pentru ca dl. Văcăroiu să poată declara sus și tare că, de la buget, cu unele mici excepții pentru minerit, nu există subvenții industriale. Și dacă nu există subvenții, toate activitățile fiind rentabile, la cer­ un restructurare, privatizare, reformă?! E clar nu?! Subvenționarea pe ușa din dos este posibilă, înainte de toate, în condițiile întreținerii deliberate a unei confuzii instituționale în legătură cu reprezentarea statului-patron. Guvernul și FPS se fac a-și pasa reciproc mingea pentru a se sustrage de fapt obligației de a prezenta un cont al statului-patron. Ca atare, nu doar este ascunsă situația reală a acestuia, dar se pot și continua practicile de ținere în viață a unor întreprinderi falimentare pe spezele altora care cât de cât funcționează, întrucât însă cam toată industria țării dă din colț în colț și, vai! cei care de bine de rău rezistă nu vor să li se mai ia așa pur și simplu spre a-i alimenta pe cei falimentari, trebuie găsite și alte mijloace de a-i ține în viață pe aceștia din urmă. O modalitate folosită este de a întârzia absorbția în economie a schimbărilor cursului valutar. Astfel, prin decontarea intrărilor de energie în industriile falimentare la cursul mai favorabil din urmă­­ cu câteva luni, activitatea acestora – decontată la ieșire dimpotrivă la prețurile zilei sau, mai ales, la cursul valutar al zilei în cazul exportului , apare artificial rentabilă. încă în primăvără, Banca Națională raporta că are în cont pasive reprezentând acoperiri de “diferențe de curs” în valoare nici mai mult nici mai puțin de 593 miliarde lei. Pentru aceste trucuri este însă nevoie de un curs neliberalizat, supus deciziei administrative, chiar dacă reversul medaliei înseamnă un dezastru economic și, printre altele, făcându-se “bancarilor” cadou posibilitatea de a profita de pe urma decalajului de timp între cursul administrativ și cursul real al pieței pentru a transforma valuta într-o marfă în penurie și a o distribui după legea acestor mărfuri, adică cu sporț. De curând s-a găsit însă soluția pentru acest ultim aspect “negativ”: vor fi schimbați “bancarii” spre a aduce fideli ai partidului de guvernământ la comanda împărțirii bucatelor. Aceasta va spori posibilitățile de acordare de credite de către băncile de stat întreprinderilor de stat neviabile , numite eufemistic “credite neperformante” - care constituie o altă modalitate importantă de subvenționare mascată. Și este vorba anual de alte sute de miliarde lei. D­ar lucrurile nu se opresc aici. Poate cea mai importantă dintre căile acestei subvenționări este ceea ce responsabilii noștri cu economia numesc tot eufemistic “blocaj financiar”. Nu este vorba de altceva decât de datorii între întreprinderi de stat care­­ știe toată lumea ,nu vor fi achitate niciodată, pentru că rău platnicii care, prin debitele lor, stau la baza întregii încurcături financiare, sunt de fapt falimentari. La sfârșitul fiecărui an se strâng 1 500 -2 000 miliarde lei datorii niciodată achitabile. Domnii Roman și Stolojan le-au preluat în clar la buget. Ceea ce s-a numit “compensare globală”. Dl. Văcăroiu intenționează să procedeze altfel, pretextând că nu ar vrea să mai împovăreze bugetul. Le va prelua la “datoria publică”. Dincolo de faptul că datoria publică are cu totul alte resorturi și țeluri­­ pe care nu le discutăm acum aici , plata ei se face însă tot de la buget, adică este achitată de către populație. Chiar și numai acceptarea și preluarea datoriilor implicate în așa-numitul blocaj financiar constituie proba fără echivoc a subvenționării (camuflate) căreia dl. Văcăroiu refuză să-i recunoască existența. Cine suportă nota de plată este însă clar... Nici dl. Văcăroiu, nici “statul”, ci populația, pentru că de la populație strânge statul bani. Și dacă nu apare în clar ca povară în buget, fiind finanțată prin emisiuni monetare fără acoperire, populația poate fi sigură că, la fel ca în cazul “creditelor neperformante” și “diferențelor de curs valutar”, este vorba de sacul cu pietre care ii este pus în cârcă prin inflația mereu mai ruinătoare. Și de care, având drept cauză camuflarea subvenționării unei industrii neviabile, nu există nici o șansă de a se scapa. ILIE ȘERBĂNESCU Î Cerându-i-se capul de către partidele de stânga DL. ISĂRESCU ARE DE AJUTAT REFORMA­T RAMANAND SAU DEMISIONÂND ? • Deși este unul dintre artizanii jumătăților de măsură pe calea reformei, guvernatorul Băncii Naționale, fiind însă acuzat de către antireformiști tocmai pentru că ar fi exagerat cu reforma, a devenit, vrând-nevrând, în fața FMI, un simbol și, într-un fel, un garant al continuării reformei în România. De altfel, trebuie ținut cont că principalul “partener” român al FMI pentru un eventual acord stand-by este Banca Națională și, implicit, dl. Isărescu. • Și atunci din două una: ori dl. Isărescu se cramponează pe poziții și colorează reformist în fața străinătății o voință de fapt antireformistă, ori demisionează tocmai pentru a sublinia, cu tam-tam-ul corespunzător, că șansă de reformă în România nu există.­­în orice caz, situația economică este prea gravă ca pozițiile scăldate să mai continue și opțiunile tranșante să nu fie făcute. Și nu este doar cazul dlui Isărescu. A căzut secretul „CARITAS“? AMĂNUNTE DESPRE CAZUL SUBHI MOHAMED Despre cazul Subhi Mohamed, palestinianul care în 7 octombrie s-a aruncat de la etajul al Il-lea al I.P.J. Cluj, alegând sinuciderea în locul anchetei la care era supus, presa a relatat pe larg la momentul respectiv. Cazul aflându-se în ancheta Parchetului Mi­litar, deci pe departe de a fi soluționat, am con­siderat oportună o anchetă în cercul de apro­piați, colaboratori și prieteni ai patronului fir­mei „FIALA CENTER": înainte de a vă relata amănuntele senzaționale descoperite, încercăm un mic rezumat al afacerii. In 6 octombrie, bănuind implicarea lui S.M. în traficul de mașini furate, Poliția împreună cu Garda Financiară­ fac o descindere simultană la sediul firmei și la domiciliul patronului. Cap­tura a fost impresionantă : zeci de mii de dolari și D.M., sute de milioane de lei, atât în nume­rar cât și în chitanțe „Caritas", sute de televi­zoare, combine muzicale etc. plasate în depo­zite secrete. Reținut și anchetat, în 7 oct. Subhi Mohamed recurge la soluția fatală. In principal, am căutat să discutăm cu cona­ționali ai lui S.M. Distinctivă, nu numai la ei, ci la toți cei chestionați, a fost frica aproape inu­mană care li se citea pe față, frica dusă la pa­roxism în momentul în care aflau că suntem de la un cotidian. Drept urmare, puțini au fost cei care s-au încumetat să răspundă întrebărilor noastre, cei care au făcut-o condiționându-ne cu nepublicarea numelor. Trebuie spus că observatorii acestui caz se împart în două tabere cu o trăsătură comună : nimeni nu acceptă ideea sinuciderii, conside­rând că a fost vorba de o crimă a celor ce an­chetau. Și­ acu­m cele două tabere . Prima este de părere că, datorită implicării in traficul cu mașini furate (trafic care nu s-ar fi putut face fără concursul Poliției — înmatricu­larea mașinilor) și amenințării că dacă nu va fi lăsat în pace va da totul un vileag — inclusiv numele unor persoane de prima mărime din sfera puterii locale și a Poliției — anchetatorii au ales această soluție. A doua tabără cade de acord asupra noii și extraordinarei explicații . S.M., implicat fiind in vârful piramidei traficului de droguri, era unul dintre finanțatorii sistemului „CARITAS". Pentru apărarea secretului, s-a ales varianta „sinuci­derii". Vrem să fim bine înțeleși, nu ne pronunțăm în nici un fel asupra afacerii, ci doar aducem la cunoștința cititorilor cele aflate. In altă ordine de idei, am cerut părerea unui fost coleg de facultate și de clinică al lui S.M. Colegul ne-a permis să-i dăm inițialele : Y.A. „N-aș fi crezut nicicând că Mohamed ar putea face așa ceva. Inclusiv in clinica de Ginecologie era foarte bine apreciat." Am fost curioși să auzim ce spune și dl. G., patronul firmei A.R., fost prieten și partener de afaceri al lui S.M. Deși l-am căutat în repetate rânduri, nu l-am găsit. Culmea, telefonul perso­nal este defect de pe la începutul lunii și firma nu are telefon. Cât despre poziția oficială a Poliției, Biroul de presă n-a fost disponibil. In consecință, am apelat la ajutorul unui coleg de la un cotidian local care ne-a pus în legătură cu sursele sale din Poliție și S.R.I. Atitudinea a fost tranșantă : „Ori sunteți nebun, ori nu știți ce faceți ! Acesta e un teren minat ! Aveți grijă ! Există tot felul de accidente ! Ăsta e sfatul prietenesc !" Luând acest avertisment drept concluzie, vă lăsăm să judecați singuri. Oricum, în afacerea S.M. — despre care sigur se vor mai auzi multe­­ „Omerta” — legea tăcerii — funcționează, condiționată de spaima față de urmări­t LUCIAN STANCIU în Ulster, escalada violenței continuă In Irlanda de Nord a avut loc dumi­nică, un nou masacru, într-un bar aglo­merat, soldat cu 7 noi victime. Atât prin acest atentat cât și cei de la 23 octombrie în zona protestantă a orașu­lui Belfast, în urma căruia, 10 persoane și-au pierdut viața și alte câteva zeci au fost rănite, calea dialogului pentru pace în Ulster a fost brutal întreruptă. De fapt nimeni nu-și făcea vreo iluzie că s-ar putea foarte curând dezlega no­dul de contradicții, din Irlanda de Nord dar până acum nimeni nu trântise ușa negociatorilor cu o asemenea violență. Deși chiar din surse ale Armatei Repu­­blicane Irlandeze (IRA) s-a admis că atentatul a fost în parte o eroare (în sensul că nu s-a mai dat, ca de obicei un telefon de avertizare) datele pro­blemei rămân aceleași. Și ele trebuie căutate in istorie. IRA a apărut în rân­dul prizonierilor, irlandezi din­ închiso­rile britanice reveniți după războiul ca­re a dus, în 1922, la împărțirea insulei. Păstrându-și până prin anul 1968 doar componenta politică, IRA (reprezentând populația catolică) își adaugă o aripă militară, foarte radicală, care și-a pro­pus să tranșeze prin violență, atât dis­puta cu populația protestantă, cât și re­vanșa cu forțele britanice. Alcătuită în­tr-un sistem de conducere ocult, IRA se pare că nu dispune decât de vreo 200 de luptători de gherilă foarte activi și în stare să-și dea și viața pentru cau­za lor. Cu toate că britanicii dispun de peste 20 000 militari care le suprave­ghează mișcările și deși au făcut per­manent „curățenie“ în rândurile lor, IRA, chiar când părea decapitată, a renăscut. Un mecanism nutrit de ură îi ghidea­ză acțiunile. Finanțarea și armele se obțin de la simpatizați din SUA, dar și din țări precum Libia, care vor să lo­vească indirect în interesele Angliei. ȘTEFAN NICOLAE între 16-22 decembrie a.c., mai întâi la Timișoara și apoi în toată țara se vor desfășura ample manifestări omagiale cu prilejul împlinirii a 4 ani de la înființarea Asociației Teroriștilor Liberi. Slicft'ăe *­­i CĂ NU ĂiTE CIN­E MĂ Pi(VĂD, SS3S5SSSSS Știrea zilei Festivalul National de Teatru Deschidere cu înlocuitori La deschiderea celei de-a IV-a ediții a Festivalului Național de Teatru „IX­­Car­agi­ale“ s-a repetat in consens că : „Noi toți avem nevoie de teatru!“. In fața microfonului s-au perindatTM purtă­tori de me aje , consilierul prezidențial Victor Opaschi a citit mesajul preșe­dintelui Ion Iliescu . in calitate de pre­­ședinte al juriului, dl. Radu Beligan a remarcat absența domnului Andrei Șer­­ban „pe care o regretăm cu toții la a­­cest început de stagiune“, din partea Ministerului Culturii, deși dimineața se anunțase prezența secretarului de stat Mircea Albulescu (cu decalarea de ri­goare a spectacolului de la Teatrul Mic — „Pescărușul“) instituția aflată in fruntea organizatorilor a fost reprezen­tată de domnii : Cristian Iladji-Culca, director general și Dan Vasiliu — di­rector, iar din partea Primăriei Muni­­cipiului București — vice-primarul Iu­lian Crețu , numai UNITER-ul, de a­­semenea organizator — a fost tentat chiar prin președintele său, repre­­d­. Ion Caramitru. Clubul acestui moment premergător festinului teatral l-a con­stituit apariția „tabletei pe vin“. Când spectatorii, înghesuiți cu sardelele pe băncile plasate, de-o parte și de alta a spațiului de joc —­ scena — așteptau, nerăbdători intrarea actorilor, și-a făcut apariția, intr-un mare bobot de râs, de Paul Everac. Replica spontană a dom­niei sale : „Așa ceva nu mi s-a întâm­plat niciodată !“ s-a soldat cu vreo do­uă minute bune, și penibile, de huiduieli. In schimb, reprezentația ca „Ghetoul* s-a bucurat nu doar de prezența auto­rului in sală (dramaturgul Joshua So­bol), ci și de aplauze prelungite, In sce­nă deschisă, chemând și rechemând mi­nunații actori la rampă. OLIVIA ȘIREANU -CHIRVASÎU %, fuemi iute intfoct duMMMMen­tro CEPA Center BUCUREȘTI,CALEA DOROBANȚ 111­ • TEL 01 -312 99 83; FAX 01-312 75 69

Next