Tribuna, februarie 1904 (Anul 8, nr. 25-44)

1904-02-01 / nr. 25

Vorbei ^ —--- te Lázár, care vorbește în contra feliei' ./'aijvernuluî. Baronul Bdnhidy este pentru felicitare. z.^e că Tisza este-'toar'^ capabil, are pro­gram bun, nu trebue deci să presupunem preventiv reu despre el. RilSSU Sib­iui. începe prin a combate cele spuse baronul Bănhidy și arată pe larg de R .nanii nu pot să aibă încrede­rea în act . Iul guvern. x­arpu,.e un amendament de neîncre­dere Uide-­sebi la adresa lui Berzeviczy. hr. I. Swiu (in limba ungurească) vorbeşte pe larg despre cele făptuite de ac­­tualul guvern şi demonstrează, concis, de ce noi nu putem să avem încredere în guvern. Vásárhelyi László declară că el aici nu face politică ci primeşte propunerea co­misiei permanente. Majoritatea primeşte propunerea. La 10 şedinţa se suspendă pentru a se alege 5 membrii în comisia administrativă. După­ ce s-a trecut peste alegere (la care Românii de altfel n’au luat parte), la punc­tul 8 din programul şedinţei se încinge o interesantă discuţie în jurul sumei de 349.000 ce mai trebue să plătim pe urma hoţiilor lui Krivány. Intr’o vorbire admirabil documentată şi dovedind că a studiat temeinic chestia, Dr. I. Suciu arată cum şi prin primirea pro­punerii comisiei permanente — d’a lua la cunoştinţă că mai avem încă de plătit suma de 320.000 (20.000 s’au luat din ce s’a gă­sit la Krivány) ş’anume în decurs de 26 ani poporului muncitor şi sărac i­ se pun sarcini. Gând s’a pus adică darea suplimentară pentru plâtirea hoţiilor, ni s’a spus că în schimb se va reduce darea suplimentară pentru drumuri. Ce s’a întîmplat însă ? S’a scăzut numai pentru­ cel ce plătesc dare dela 15 fl. în sus, va să zică oamenilor mai cu dare de mână, cele două clase de contribua­bili cari plătesc dare nu după percentuare, au rămas tot îngreunate, aşa că astea au plătit, de pildă, în 1901—1902 225.584 co­roane, pe când bogătanii numai 101.739 cor. In jurul acestei chestiuni se încinge o discuţie vehementă. Oratorul Românilor zdro­beşte administraţia cu greutatea cifrelor. Se scoală pe rînd Vásárhelyi László, baronul fránhidy şi protonotarul Schill şi încearcă să slăbească efectul produs de Dr. Suciu, care vorbise ungureşte, pentru a-i ru­şina cu atâta mai tare pe domnii din frun­tea comitatului, dovedindule că nu se îngri­­jesc de soartea clasei sărace, va să zică de majoritatea locuitorilor comitatului. Mamelucii guvernamentali cu toate astea, primesc propunerea comisiei permanente. Dintre Români însă nici unul! Discuţia cea mai vehementă se porne­şte însă când se ajunge la punctul 29 — a se lua la cunoştinţă cele petrecute la Talpoş — când se discută adică Chestia socialistă. Cel dintâiu vorbeşte Russu Şirianu, care într o vorbire de o oră întreagă, abor­dează pe larg chestia şi arată adevăratele cause ale tulburărilor din comitat: starea mizerabilă economică, destrăbălarea admini­straţiei şi uneltirile unor agenţi provocatori, pe cari stăpânirea i-a lăsat anume să seducă poporul, crezând că astfel îl va despărţi de fruntaşii săi fireşti. Vom publica în extenso această vorbire. Dl Russu a terminat propunând res­pingerea propunerii vicispanului (care crede că a sanat răul trimiţând miliţie pe capul bieţilor săteni) şi trimiterea unei anchete care să studieze conştiinţios întreaga chestie şi să vină apoi cu propuneri de sanare a răului constatat. Vorbeşte apoi demn şi citând dovezi din viaţa practică Iul­iu Grofşoreanu şi apoi dr. Suciu cari sprijinesc propunerea lui Russu Şirianu, aprobaţi fiind de toţi Românii. Sensaţia cea mai mare a produs-o însă un fapt care în puţine locuri s’a mai întâm­plat : dom­­inguri distinşi, advocatul Dr. Lazar Zoard din Chişineu şi deputatul dietal Holaky au vorbit în sensul oratorilor Români, ară­tând pe larg coşuri de revoltătoare destră­bălare administrativă şi mărturisind că în­­tr’adevăr, nech­ibzuinţa şi răutatea ad­ministraţiei este de vină la ce­le m­ai multe tulburări. Vom reveni pe larg asupra acestu fapt. Dr. Ioan Suciu, cere ca să se citească toate socotelile comunale şi nu numai su­mar să se ia la cunoştinţă ca şi cum s’a făcut pân’aci. Românii vor face d’aci încolo chestie de conştiinţă şi din cele mai neînsem­nate lucruri cu atât mai ales, că nici atâta con­sideraţie n’au faţă de noi, domnii dela cârmă, ca şi din sinul nostru să aleagă pe unul ori doi, în comisiuni unde se resolva afa­cerile astea, ca să ştim şi noi ce se pe­trece şi ca să nu fim nevoiţi aici în plinul congregaţiei să facem obiect de discuţie din ele. Este un elementar principiu parlamen­tar respectul acesta a minorităţii. Ungurii sunt indignaţi de propunerea asta, dar în sfârşit spunându-le Suciu, că dacă nu vor respecta dreptul acesta ce i-’l dă legea, va face protest, s’au mai calmat. Vicişpanul s’a văzut sfiit în fine să ce­deze şi s’a ordonat cetirea tuturor socoţi­­lor comunale. Fiind însă deja ora 27, s’a amânat şedinţa pe dup’ameaz care probabil se va lungi şi în noapte, căci nici de prevă­zut nu e până unde vor continua Românii lupta. „TRIBUN­A“ itrcboiul rutso-japonez. Pentru a-şî putea forma cetitorii noştri o idee posibil clară asupra însemnătăţii a­­devărate a răsboiului mare, care a erupt între Rusia şi Japonia, dăm mai la vale date sta­tistice, din cari se învederează puterile ma­teriale şi milităreşti ale acestor două state în răsboiu. RUSIA. Regim : împărăţie absolutistică. Domnitor : Ţarul tuturor Ruşilor, Nicolau al II, născut în 1868, domn din 1894. Moştenitorul Tronului: Mare-duce Mihail, născ. în 1878. Teritorul şi popor afirm­a : Cade deci pe 1 Km. Naţionalităţi: 1. Ruşi: 78,500.000 ; 2. Poloni: 7,500.000 ; 3. Chinezi: 4,300.000 ; 4. Lituani : 3,600.000; Jidani: 3,600.000 ; Tatar­: 3,500.000; Germani: 1,500.000; Români:­­.poo,pop­, alte naţionalităţi: 800.000. Confesiuni: 1. greco-ortodoxi: 76,828.000 ; Ras­­colnichî: 1,244.000; catolici: 15,033.000; Pro­testanţi: 3 525.000; israeliţî: 4,250.000; evan­gelişti: 2,662.171; mohamedani: 2,696.000; ar­mean­ : 62.000; alte confesiuni: 90.000. I Intratele bug. anual (tr 1902) 4,201.595.468 Mar.*) Hnanțeie p Esitele _ 4,V'A,595.468 , a'atulul.­­Datoria statului . . . 13,983,308 066 . flotila comercială : 1043 vapoare de comerț, to­tal de 410.308 tonne; 4584 corăbii, total de 469.1509 tone. Comerț • » Import în preț de 2,314,812.640 Maree V '­­Export „ „ „ 2,960,389.960 „ Căi ferate. In lungime de 59.251 km. )în Europa 48.617 km., în Asia 7985 km. Finnlanda sepa­rat luată 2650 km.). Fir telegrafic: 165.158 km. Armata I: Contingent pe timp de pace: 1.387.000 soldați. In cas de mobilizare generală: 4 mii. 615.500 soldaţi. Flota de resboi: 383 năi de răsboiu, mari şi mai mici, cu 3514 tunuri şi 62.715 marinari lup­tători. Treicolorul: Alb-albastru-roşu. JAPONIA. Regim : împărăţie constituţională. Domnitor: „Micado“-ul Muciuhito, născ în 1852, domn din 1867. Moştenitor de tron: Prinţul Ioshihito Harunomia, născ. în 1879. Teritorul şi poporaţiunea : pe 417.412 kilometri 46.521.314 locuitori, cad deci pe un km. cam 16 locuitori (Teritorul se estinde pe mai multe insule). Naţionalitatea : Afară de vre-o 11.000 străini toţi japonezî, rasă mongolică. Confesiuni: Sintoişti, budhaişti, umători ai lui Confucius, puţini creştini. Finanţele statului (1902) 743, 40.00 ) Maree . 738,468 000 . . 1,489,752.000 Flotila comercială, 1221 vapoare, total de 543.000 Flotila de resbel­ ,157 corăbii cu 1507 tunuri, tone , 3850 corăbii, total de 320.000 tone.­­ Import: 638.736.000 Maree. Comerț:­­ Export: 457221.822 Căi ferate: In lungime de 8164 km. Fir telegrafic: In lungime de 27,478 km. Armata: In timp de pace 68.000 soldați, în caz de mobilizare generală: 640.741 soldați. Stindardul: inod­el şi alb. * Ziarele engleze despre înfrîngerea Rușilor. Londra, 12 Febr. Toate ziarele de aici scriu, că puterea maritimă a Rusiei s’a nimicit pentru tot­deauna. Ziarul „Daily Telegrafic“ scrie, că flota rusească, care înainte cu câteva zile era a treia din lume, acum nu mai are însemnătate şi Rusia nu mai are dreptul a­ se socoti între ma­rile puteri maritime. Jumătate din vapoarele, ce formau flota dinaintea fortului Port-Arthur, e dis­trusă şi nici cele 4 frumoase încrucişătoare, ce au plecat din Vladivostoc, nu îşi vor putea în­conjura soarta prescrisă, adică vor cădea în ma­nile Japonezilor. Lupta maritimă între Rusia şi Japonia e sfîrşită. Rusia nu mai poate avea spe­ranţa de a­ se reculege după aceste perderi enor­me. Şi ziarul „Standard“ e de opiniunea, că Ru­sia ’şi-a pierdut însemnătatea pe mare. Admiră serviciul eminent de spionagiu, tactica, isteţimea şi curagiul extraordinar al japonezilor, ceea­ ce arată şi lucrul, că le-a reuşit a transporta prin Ciemul pe soldaţi, după­ ce­­i-a bătut pe Ruşi, scu­­fundându - 2 panţitate dintre cele mai preţioase. „Times“ încă e rezervat şi aşteaptă rezultatul cioc­nirii pe uscat, care nu va mai întârzia mult. * Vapoare rusești prinse. Londra, 12 Febr. Japonezii au prins vaporul de transport,, Jekaterinoslav11, care voia să meargă din Vladivostok spre Odessa. Pe bord erau 30 soldaţi pedestrii, cari au fost desarmaţi, iar vaporul fu trimis în Japonia. Tot­ această soartă au avut-o un încrucişator şi 4 vapoare de transport mai mici. Triest, 12 Febr. Vapoarele ruseşti „Mongolia” şi „Mandsurian, pe cari le-au prins Japonezii, sunt gemeni. Amândouă au un cuprins de câte 4450 tone. Au fost construite în fabrica de va­poare „Stebilimento Technico“ și au costat 4 milioane de ruble.­­ Intratele bud. anual {Fsitele­­Datoria statului . . 1. Rusia europeană Km. Loc. loc . (dimp. cu Polonia) 5,053.978 103,671.958 31 2. Finalanda 383.612 2,712 5627 3. Rusia asiatică 17,002.408 22,697.4961 Peste tot . . 22,429 998 129,081 3866 (1 m­are­ face in valuta noastră 1 Cor. 18 fileri). Pag. 3.

Next