Tribuna, aprilie 1904 (Anul 8, nr. 64-83)

1904-04-01 / nr. 64

Nr. 64. « întrevederea dela Abbazia, zice oficio­sul vienez, nu trebue atribuită vre-unor îm­prejurări din present. Este firesc că cei doi miniștrii vor discuta chestiuni politice, dar este constant că chestiunea balcanică n’ar fi oferit pentru acum motivul unei întreve­deri, căci această chestiune şi-a avut o de­plină soluţiune în acelaşi timp cu chestiunea reformelor». Dacă, cum «Fredenblatt» nădăjdueşte, inspectorul general, agenţii civili de control şi ofiţerii străini ai gendarmeriei vor reuşi a-­şi îndeplini misiunea lor, liniştea în Mace­donia va fi asigurată şi statu quo păstrat. In ce priveşte, în special, înţelegerea austro-italiană, organul vienez adaugă că asi­gurările speciale, care au părut de dorit, au fost schimbate încă de mult între Austro- Ungaria şi Italia. Ambele state ştiu că ele pot compta reciproc pe desinteresarea lor în ce privește Albania. * Visita lui Delcasse la Vatican. Ziarele Radical, Aurore, și Lanterne con­firmă știrea lui Figaro, că ministrul de ex­terne Delcasse a făcut demersuri pentru o întîlnire cu secretarul de stat Merry del Val. Aceste ziare notează, că acest demers s'a făcut fără ştirea lui Combes. Ziarul Gil Bias condamnă politica papei Piu­s, din causa că în comisiunea pentru apărarea eclesiei a chemat şî pe cardinalul Vanitelli. Articolul sfîrşeşte cu a declara, că moştenirea papei Leone XIII a ajuns pe mâni rele, iar biserica romană se află în fața unui pericol iminent. Contrar tuturor știrilor răspândite, con­form cărora Delcassé și Merry del Val s’ar intîlni din incidentul visitei lui Loubet la Roma organul oficios al vaticanului »Osser­­vatore Romano« declară că atari demersuri nu s’au făcut. Telegramele mai recente sosite de pe câmpul de luptă dovedesc, că japonezii încep deja a debarca trupe la gura rîuluî Yalu. Aceasta, adevărat, e lucru greu şi merge încet, căci vapoarele nu se pot apropia de ţărm din causa adâncimei mici a apei fluviului şi astfel sunt nevoiţi a trans­porta trupele dela vapor la mal cu bărci şi şalupe. Insă nici Ruşii nu pot împiedeca operaţiunile aceste, căci Japonezii au ocu­pat deja întregul mal de-a stânga fluviului Yalu, dar la vărsarea lui în mare acesta se termină într’un golf atât de lat, încât nu se poate la nici un caş împuşca cu tunul de la un mal la altul. Armata, care debarchează acolo, stând sub comanda generalului Oku, după­ ce a debarcat poate să se unească neconturbată cu oştirea de sub comanda generalului Kuroki, care operează pe linia Pipeng-iang — Viciu Aceasta ar însemna pentru Ruşi o putere armată aşa de mare, încât ar putea deveni fatală operaţiunilor militare de uscat. Situaţia Ruşilor se mai agravează şi prin împrejurarea, că armata de pe us­cat a japonezilor e sprijinită din partea flotei japoneze, care circulează pe la gura m­alul Yalu, până­ când Ruşii sunt lipsiţi de un astfel de ajutor. Unele voci din St.-Pe­­tersburg chiar recunosc, că în cas, dacă s ar întempla ciocnire între Ruşi şi Japo­nezi în timp de ta—15 zile, armata ru­sească nu prea are şanse de învingere. Dar cercurile militare din St.-Petersburg se tem şi de înteplarea, că la gura fluviului Yalu va debarca numai o parte a trupelor comandate de generalul Oku, până­ când ceealaltă parte va debarca la Est, în Gensan, ca înconjurând armata rusă postată lângă fluviul Yalu s-o lovească din spate. Flota japoneză este de­ asemeni în de­plină activitate. Deși a încetat cu ofensiva, totuşi are destulă treabă pe marea Galbenă şi pentru a sprijini operaţiunile de uscat. Rusia se pregăteşte a trimite o nouă flotă spre apele din Extremul Orient şi când aceasta va fi fapt, ne putem aştepta la o ciocnire pe mare violenţă, cărei să-­i se­mene numai bătălia navală de la Trafalgar. * — Ştiri din străinătate primite prin poştă. — — In urma neînţelegerilor între Germani şi Poloni, ura împotriva Prusiei şi Germaniei făcuse să se nască ideia de-o apropiere între Poloni şi Ruşi, idee salutată cu bucurie de panslavişti. Ce ocazia izbucnire! răsboiului cu Japonia s’a do­vedit însă că ura Polonilor contra Ruşilor e mai mare decât contra Germanilor. Polonii arată făţiş că jertfele ce le fac pentru răsboiu le fac siliţi şi stau cu totul ostili ori-cârei mişcări de simpa­tie pentru Rusia; nici măcar o adresă de loiali­tate n’a putut afla destule iscălituri. Planul a în­­tîmpinat împotrivire nu numai din partea elemen­telor tinere şi liberale, dar chiar din a celor con­servatoare Coloana sanitară ce se organisează e menită pentru Polonii răniţi şi e cu desăvîrşire catolică. Pe Germani îl recunosc Polonii ca po­por mai cult, iar pe Ruşi îl consideră ca inferiori şi-l despreţuesc. Polonii se simt aşa de superiori Ruşilor în toate privinţile, încât cercurile indus­triale din Galiţia ar fi dorind a face parte din Rusia, unde le-ar mai merge mai bine, scăpând de concurenţa Nemţilor. Inteligenţa simpatizează cu Japonia şi pentru­ că are instituţii mai liberale decât Rusia. — Oficeri de pe „Variag“ şi „Koreeţ“, în­torşi în Rusia, dau amănunte asupra luptei eroice susţinută de aceste vase în potriva unei escadre japoneze compusă dintr’un chiurasat, 5 încruci­­şătoare şi opt torpiloare. Tunurile Ruşilor nu puteau ajunge până la escadră şi japonezii arun­cau bombe, ţinăndu-se prea departe. Vasele ru­seşti s’au retras şi oamenii de pe ele le-au îne­cat, numai după ce 2 din tunurile lor au fost stri­cate şi oamenii răniţi şi omorîţi în mare parte. „Variag“ era cu totul ciuruit de bombe, după un ceas de luptă, iar oamenii după el nu mai erau în stare de a se lupta. S’a dovedit că vasele ne­­chiurasate, cum erau cele ruseşti, sunt neputin­cioase faţă de cele chiurasate. Chiurasatul japo­­nez n’a căpătat nici măcar o zgrârietură în aceas­tă luptă. La întrebarea: De ce bombardează Japonezii Port-Arthurul ? „National Zeitung“ răspunde că nu pentru a-’l lua, căci s’a dovedit încă dela bombar­dările Savastopoluluî, apoi chiar de curend prin ale Santiagului (Cuba), că nu ajunge la acest scop. Japonezii au voit numai să ţie flota rusească lân­gă Port-Arthur ca să-şi poată debarca în linişte soldaţii, tunurile, muniţiile etc. în Coreea. Făcând cât mai mare stricăciune vaselor ruseşti, ori chiar reuşind a le închide în portul interior, fireşte că şi-ar fi ajuns scopul şi mai bine. Unii zic că prea puţine stricăciuni au făcut vaselor ruseşti şi în neproporţie cu cheltuiala de muniţii, de care se poate să ducă mai târziu lip­să, tocmai când nevoia de ele ar fi mai mare. „National Zeitung“ zice că stricăciunile sunt mari şi numeroase. Un ziar american a publicat foto­grafii instantanee din cari se vede ce dezastru a făcut o granată japoneză pe un încrucișător ru­sesc ; de asemenea, altă fotografie arată distru­gerea făcută de altă bombă într’un port. Mai ales au avut efect bombardările indirecte din baia Ti­geon, căci Rușii n’au avut grijă să se pregătească pentru a putea şi el bombarda acea baie indirect. Insă­ şi Ruşii mărturisesc că japonezii au cu­cerit o câtime foarte mare de muniţii ruseşti. „Azahi“ cel mai mare chiurasat japonez, are mu­niţii pentru câte 60 de focuri din tunurile cele mai mari, pentru câte 140 din altele, pentru câte 250 din altele şi pentru câte 400 din tunurile de calibru 8—47 centimetri. Au mai avut grijă de a se aproviziona din vreme cu muniţii din belşug pe trei ani. Cât despre uzarea ţevilor de tun, japonezii pare că au avut grijă să le poată înlocui uşor, la nevoe, cu cele fabricate în arsenalele lor. — „Universul“, după „Daily Telegraph“, spu­ne că două mii de Ruşi, Cazaci şi cavalerie re­gulată, ar fi înconjuraţi de Japonezi, fără chip de-a scăpa. In depeşă zice că la Kosan (Coreea), credem că e vorba de localitatea Kuak-san, între Ceng-giu (Tyen-tjiu), unde a fost lupta cea din­­tâiu pe uscat, şi între Sien-cien. In depeşa ofi­cială rusească se spunea că s’au retras Cazacii spre Kuak-san. Se mai spunea că Ruşii s’au re­tras spre Un-san. E deci cu putinţă să fi fost în­chişi într’o vale a munţilor un corp de cavalerie rusească, din cauza răpejunei cu care au înaintat Japonezii pe calea către Ialu.­­ — Londra 22 Martie (4 April.) Din izvoare japoneze se comunică știri despre mişcările nouă ale oștilor japoneze la Coreea și Mandsuria sud estică. Din Sanghai se spune că Japonezii înain­tează pe toată linia dintre Niu­giuan, Andum, Girin şi Vladivostoc; lângă Dagusan au debarcat 105,000 şi înaintează spre N-Vest; 40,000 se află în Coreea nord-vestică şi înaintează spre lain. A treia armată a debarcat în Coreea nord-esticâ şi înaintează spre Apus, nu se ştie în ce număr. O armată va debarca la Niu­giuan la Sud-Vest. (No­­voie Vremia). „Novoie Vremia“, dă depeşa aceasta ca dovadă de minciunile ce răspândesc Japonezii şi Englezii pentru a face pe Chinezii să crează că Ruşii vor fi zdrobiţi curînd. — Din cele 245 de verste ale drumului de fier, pe lângă Baikal, numai 54 sunt gata. Mai trebuie făcute 9 tuneluri, o mulţime de poduri şi 150 de verste terasament. Nu e de crezut că o pu­tea fi gata anul acesta. Se fac însă trei vapoare pentru spart ghiaţa. — „Novi Krai“ din Port-Arthur descrie cele petrecute pe „Baian“ în timpul celei din urmă lupte cu japonezii. Granatele duşmanilor cădeau şi explodau, omorînd om după om, până ce podul vasului era lunecos de sânge. Căpitanul stătea li­niştit în turnul de observaţie şi dădea porunci prin telefon la tunuri. Spitalul vasului fu în cu­rând plin de răniţi: 39 la număr. In şuterul bom­belor, în bubuitul tunurilor, în pîrnala granatei­or şi ale lemnăriei sfărmate, hirurgii lucrau liniştiţi, iar răniţii abia scoteau câte un oftat înăbuşit, deşi unii sufereau îngrozitor. „TRIBUN­A“ Telegrame. Atentat în contra ministrului presi­dent spaniol, Madrid, la 12 Aprile. Din Madrid se te­­legrafeazâ: Când ministrul president Fer­nando Maura a părăsit azi palatul senato­rial, în stradă a fost atăcat şi rănit cu pum­nalul. Detailii lipsesc, dar se ia ca sigur, că este vorba despre un atentat anarchist. O depeşă sosită târziu noaptea anunţă, că ministrul president de fel n’a fost vul­nerat. Când ministrul s’a despărţit de suita regelui, un tiner ras îmbrăcat în haine negre s’a repezit asupra lui, lovindu-1 cu pumnul în obraz. In urma asta s’a iscat o larmă şi o învălmăşeală grozavă, respândindu-se ve­stea, că atentatorul a avut în mână pumnul. Ministrul și-a continuat după aceea calea mai departe, iar tinărul a fost deţinut. Pag. 3.

Next