Tribuna, aprilie 1904 (Anul 8, nr. 64-83)
1904-04-01 / nr. 64
Nr. 64. « întrevederea dela Abbazia, zice oficiosul vienez, nu trebue atribuită vre-unor împrejurări din present. Este firesc că cei doi miniștrii vor discuta chestiuni politice, dar este constant că chestiunea balcanică n’ar fi oferit pentru acum motivul unei întrevederi, căci această chestiune şi-a avut o deplină soluţiune în acelaşi timp cu chestiunea reformelor». Dacă, cum «Fredenblatt» nădăjdueşte, inspectorul general, agenţii civili de control şi ofiţerii străini ai gendarmeriei vor reuşi a-şi îndeplini misiunea lor, liniştea în Macedonia va fi asigurată şi statu quo păstrat. In ce priveşte, în special, înţelegerea austro-italiană, organul vienez adaugă că asigurările speciale, care au părut de dorit, au fost schimbate încă de mult între Austro- Ungaria şi Italia. Ambele state ştiu că ele pot compta reciproc pe desinteresarea lor în ce privește Albania. * Visita lui Delcasse la Vatican. Ziarele Radical, Aurore, și Lanterne confirmă știrea lui Figaro, că ministrul de externe Delcasse a făcut demersuri pentru o întîlnire cu secretarul de stat Merry del Val. Aceste ziare notează, că acest demers s'a făcut fără ştirea lui Combes. Ziarul Gil Bias condamnă politica papei Pius, din causa că în comisiunea pentru apărarea eclesiei a chemat şî pe cardinalul Vanitelli. Articolul sfîrşeşte cu a declara, că moştenirea papei Leone XIII a ajuns pe mâni rele, iar biserica romană se află în fața unui pericol iminent. Contrar tuturor știrilor răspândite, conform cărora Delcassé și Merry del Val s’ar intîlni din incidentul visitei lui Loubet la Roma organul oficios al vaticanului »Osservatore Romano« declară că atari demersuri nu s’au făcut. Telegramele mai recente sosite de pe câmpul de luptă dovedesc, că japonezii încep deja a debarca trupe la gura rîuluî Yalu. Aceasta, adevărat, e lucru greu şi merge încet, căci vapoarele nu se pot apropia de ţărm din causa adâncimei mici a apei fluviului şi astfel sunt nevoiţi a transporta trupele dela vapor la mal cu bărci şi şalupe. Insă nici Ruşii nu pot împiedeca operaţiunile aceste, căci Japonezii au ocupat deja întregul mal de-a stânga fluviului Yalu, dar la vărsarea lui în mare acesta se termină într’un golf atât de lat, încât nu se poate la nici un caş împuşca cu tunul de la un mal la altul. Armata, care debarchează acolo, stând sub comanda generalului Oku, după ce a debarcat poate să se unească neconturbată cu oştirea de sub comanda generalului Kuroki, care operează pe linia Pipeng-iang — Viciu Aceasta ar însemna pentru Ruşi o putere armată aşa de mare, încât ar putea deveni fatală operaţiunilor militare de uscat. Situaţia Ruşilor se mai agravează şi prin împrejurarea, că armata de pe uscat a japonezilor e sprijinită din partea flotei japoneze, care circulează pe la gura malul Yalu, până când Ruşii sunt lipsiţi de un astfel de ajutor. Unele voci din St.-Petersburg chiar recunosc, că în cas, dacă s ar întempla ciocnire între Ruşi şi Japonezi în timp de ta—15 zile, armata rusească nu prea are şanse de învingere. Dar cercurile militare din St.-Petersburg se tem şi de înteplarea, că la gura fluviului Yalu va debarca numai o parte a trupelor comandate de generalul Oku, până când ceealaltă parte va debarca la Est, în Gensan, ca înconjurând armata rusă postată lângă fluviul Yalu s-o lovească din spate. Flota japoneză este de asemeni în deplină activitate. Deși a încetat cu ofensiva, totuşi are destulă treabă pe marea Galbenă şi pentru a sprijini operaţiunile de uscat. Rusia se pregăteşte a trimite o nouă flotă spre apele din Extremul Orient şi când aceasta va fi fapt, ne putem aştepta la o ciocnire pe mare violenţă, cărei să-i semene numai bătălia navală de la Trafalgar. * — Ştiri din străinătate primite prin poştă. — — In urma neînţelegerilor între Germani şi Poloni, ura împotriva Prusiei şi Germaniei făcuse să se nască ideia de-o apropiere între Poloni şi Ruşi, idee salutată cu bucurie de panslavişti. Ce ocazia izbucnire! răsboiului cu Japonia s’a dovedit însă că ura Polonilor contra Ruşilor e mai mare decât contra Germanilor. Polonii arată făţiş că jertfele ce le fac pentru răsboiu le fac siliţi şi stau cu totul ostili ori-cârei mişcări de simpatie pentru Rusia; nici măcar o adresă de loialitate n’a putut afla destule iscălituri. Planul a întîmpinat împotrivire nu numai din partea elementelor tinere şi liberale, dar chiar din a celor conservatoare Coloana sanitară ce se organisează e menită pentru Polonii răniţi şi e cu desăvîrşire catolică. Pe Germani îl recunosc Polonii ca popor mai cult, iar pe Ruşi îl consideră ca inferiori şi-l despreţuesc. Polonii se simt aşa de superiori Ruşilor în toate privinţile, încât cercurile industriale din Galiţia ar fi dorind a face parte din Rusia, unde le-ar mai merge mai bine, scăpând de concurenţa Nemţilor. Inteligenţa simpatizează cu Japonia şi pentru că are instituţii mai liberale decât Rusia. — Oficeri de pe „Variag“ şi „Koreeţ“, întorşi în Rusia, dau amănunte asupra luptei eroice susţinută de aceste vase în potriva unei escadre japoneze compusă dintr’un chiurasat, 5 încrucişătoare şi opt torpiloare. Tunurile Ruşilor nu puteau ajunge până la escadră şi japonezii aruncau bombe, ţinăndu-se prea departe. Vasele ruseşti s’au retras şi oamenii de pe ele le-au înecat, numai după ce 2 din tunurile lor au fost stricate şi oamenii răniţi şi omorîţi în mare parte. „Variag“ era cu totul ciuruit de bombe, după un ceas de luptă, iar oamenii după el nu mai erau în stare de a se lupta. S’a dovedit că vasele nechiurasate, cum erau cele ruseşti, sunt neputincioase faţă de cele chiurasate. Chiurasatul japonez n’a căpătat nici măcar o zgrârietură în această luptă. La întrebarea: De ce bombardează Japonezii Port-Arthurul ? „National Zeitung“ răspunde că nu pentru a-’l lua, căci s’a dovedit încă dela bombardările Savastopoluluî, apoi chiar de curend prin ale Santiagului (Cuba), că nu ajunge la acest scop. Japonezii au voit numai să ţie flota rusească lângă Port-Arthur ca să-şi poată debarca în linişte soldaţii, tunurile, muniţiile etc. în Coreea. Făcând cât mai mare stricăciune vaselor ruseşti, ori chiar reuşind a le închide în portul interior, fireşte că şi-ar fi ajuns scopul şi mai bine. Unii zic că prea puţine stricăciuni au făcut vaselor ruseşti şi în neproporţie cu cheltuiala de muniţii, de care se poate să ducă mai târziu lipsă, tocmai când nevoia de ele ar fi mai mare. „National Zeitung“ zice că stricăciunile sunt mari şi numeroase. Un ziar american a publicat fotografii instantanee din cari se vede ce dezastru a făcut o granată japoneză pe un încrucișător rusesc ; de asemenea, altă fotografie arată distrugerea făcută de altă bombă într’un port. Mai ales au avut efect bombardările indirecte din baia Tigeon, căci Rușii n’au avut grijă să se pregătească pentru a putea şi el bombarda acea baie indirect. Insă şi Ruşii mărturisesc că japonezii au cucerit o câtime foarte mare de muniţii ruseşti. „Azahi“ cel mai mare chiurasat japonez, are muniţii pentru câte 60 de focuri din tunurile cele mai mari, pentru câte 140 din altele, pentru câte 250 din altele şi pentru câte 400 din tunurile de calibru 8—47 centimetri. Au mai avut grijă de a se aproviziona din vreme cu muniţii din belşug pe trei ani. Cât despre uzarea ţevilor de tun, japonezii pare că au avut grijă să le poată înlocui uşor, la nevoe, cu cele fabricate în arsenalele lor. — „Universul“, după „Daily Telegraph“, spune că două mii de Ruşi, Cazaci şi cavalerie regulată, ar fi înconjuraţi de Japonezi, fără chip de-a scăpa. In depeşă zice că la Kosan (Coreea), credem că e vorba de localitatea Kuak-san, între Ceng-giu (Tyen-tjiu), unde a fost lupta cea dintâiu pe uscat, şi între Sien-cien. In depeşa oficială rusească se spunea că s’au retras Cazacii spre Kuak-san. Se mai spunea că Ruşii s’au retras spre Un-san. E deci cu putinţă să fi fost închişi într’o vale a munţilor un corp de cavalerie rusească, din cauza răpejunei cu care au înaintat Japonezii pe calea către Ialu. — Londra 22 Martie (4 April.) Din izvoare japoneze se comunică știri despre mişcările nouă ale oștilor japoneze la Coreea și Mandsuria sud estică. Din Sanghai se spune că Japonezii înaintează pe toată linia dintre Niugiuan, Andum, Girin şi Vladivostoc; lângă Dagusan au debarcat 105,000 şi înaintează spre N-Vest; 40,000 se află în Coreea nord-vestică şi înaintează spre lain. A treia armată a debarcat în Coreea nord-esticâ şi înaintează spre Apus, nu se ştie în ce număr. O armată va debarca la Niugiuan la Sud-Vest. (Novoie Vremia). „Novoie Vremia“, dă depeşa aceasta ca dovadă de minciunile ce răspândesc Japonezii şi Englezii pentru a face pe Chinezii să crează că Ruşii vor fi zdrobiţi curînd. — Din cele 245 de verste ale drumului de fier, pe lângă Baikal, numai 54 sunt gata. Mai trebuie făcute 9 tuneluri, o mulţime de poduri şi 150 de verste terasament. Nu e de crezut că o putea fi gata anul acesta. Se fac însă trei vapoare pentru spart ghiaţa. — „Novi Krai“ din Port-Arthur descrie cele petrecute pe „Baian“ în timpul celei din urmă lupte cu japonezii. Granatele duşmanilor cădeau şi explodau, omorînd om după om, până ce podul vasului era lunecos de sânge. Căpitanul stătea liniştit în turnul de observaţie şi dădea porunci prin telefon la tunuri. Spitalul vasului fu în curând plin de răniţi: 39 la număr. In şuterul bombelor, în bubuitul tunurilor, în pîrnala granateior şi ale lemnăriei sfărmate, hirurgii lucrau liniştiţi, iar răniţii abia scoteau câte un oftat înăbuşit, deşi unii sufereau îngrozitor. „TRIBUNA“ Telegrame. Atentat în contra ministrului president spaniol, Madrid, la 12 Aprile. Din Madrid se telegrafeazâ: Când ministrul president Fernando Maura a părăsit azi palatul senatorial, în stradă a fost atăcat şi rănit cu pumnalul. Detailii lipsesc, dar se ia ca sigur, că este vorba despre un atentat anarchist. O depeşă sosită târziu noaptea anunţă, că ministrul president de fel n’a fost vulnerat. Când ministrul s’a despărţit de suita regelui, un tiner ras îmbrăcat în haine negre s’a repezit asupra lui, lovindu-1 cu pumnul în obraz. In urma asta s’a iscat o larmă şi o învălmăşeală grozavă, respândindu-se vestea, că atentatorul a avut în mână pumnul. Ministrul și-a continuat după aceea calea mai departe, iar tinărul a fost deţinut. Pag. 3.