Tribuna, noiembrie 1904 (Anul 8, nr. 207-226)

1904-11-02 / nr. 207

Pag. 3, punându-o la vot să primeşte cu mare în­sufleţire unanim următoarea REZOLUŢIILE Alegătorii Români ai cercului electoral Siria, întruniţi la Siria în Il­e domine (li Xoemvre) igC.4, după ce au luat sub dis­­cuţiune proiectul de lege, despre reforma în­văţământului public din şcoalele poporale , având în vedere, că disposiţiunile ace­lui proiect sunt în vădită contrazicere cu le­gile fundamentale din constituţiunea ţării, cari garantează dreptul autonom al confe­siunilor de a înfiinţa, a susţinea şi a dis­pune independent asupra şcoal­or înfiinţate şi susţinute de acelea confesiuni, având în vedere, că prin ţinta, ce li se impune şco­alelor poporale nemaghive cu re­ferinţa la studiul limbei ungureşti, acestora li­ se ia posibilitatea de a da viitorilor cetăţeni cunoştinţele trebuitoare pentru vieaţă şi ast­fel se prim­ădueşte cultivarea firească pentru majoritatea popolaţiunii ţării­, având în vedere, că proiectul de sub în­trebare intenţionează favorizarea, sub rapor­tul principiului naţional, a unei părţi din­tre cetăţenii statului, nedreptăţind astfel ma­joritatea locuitorilor ţării, cari pe temeiul principiilor eterne de libertate şi egalitate cu dregt cuvânt pretind, ca şi în privinţa na­ţională să se făptuiascâ egala înd­eptăţire a tuturor cetăţenilor patriei , având în vedere, că proiectul pentru re­forma învăţământului poporal încă formează o zală în lanţul acelor alcătuiri legislative cari în chip vădit atentează la temeliile pac­tului din 1861/8, c­are a stabilit ca bază pen­tru viitoarea desvoltare­ a Statului nostru egala îndr­eptăţire, naţională a tuturor cetă­ţenilor ţării şi în contrarietate cu acest prin­cipiu al egalei îndreptăţiri naţionale tinde a străforma statul poliglot al Ungariei în sta­­naţional maghiar, ceea­ ce presupune nimici­­rea etnică a popoarelor nemaghiare din patrie; având în vedere, că prin aceasta se P'opaga ura de rasă, se periclitează convie­ţuirea pacinicâ între diferitele popoare şi in chipul acesta statul se expune la incalcula­bile primejdii; protestează solemn în contra aces­tui proiect d­e lege şi declară, că în conştiinţa drepturilor lor fireşti nici­odată nu vor înceta fie a lupta prin mijloacele permise de legile ţării îm­­­pot­iva tendenţelor manifestate în pro­­iectul despre reforma învăţământului poporal. După aceasta preotul Alexandru Muntean a lui Vasile, mulţumeşte în calde cuvinte pre­şedintelui pentru conducerea cu tact a adu­nării, oratorilor cari au interpretat atât de frumos sentimentele noastre a tuturora, şi celorlalţi fruntaşi cari au venit din depărtare la manifestaţiunea de azi, care va rămânea neuitată. Preşedintele mulţumeşte apoi poporu­lui adunat, pentru demnitatea ce a păstrat-o, in cursul discuţiunilor şi rugându-l a se îm­prăştia în pace şi în linişte, păstrând până în capăt bunul cumpăt, încheie adunarea. Oaspeţii din Arad au fost in urmă Invitaţi la casele ospitale ale d-luî Hotâran, Raţ şi Secula şi cu trenul de seara s’au rentors la Arad. ..T R I B U X A11 Memorandul Episcopatului bisericel­or -of. rom. din Ungaria şi Tran­silvania, înnaintat d-luî ministru de instruc­ţie Berzeviczy, în chestia reformelor şcol. (Uimire) In privinţa aceasta defectul cel mai mare al proiectului este, că nu statoreşte ca ţintă finală a scoale! acea măsură a culturii ge­­nerale omeneşti, care este potrivită a da pa­triei cetăţeni religioşi, morali, cinstiţi şi fo­lositori, ci ca ţintă finală a şcoalelor cu limbă de propunere nemaghiară, în detrimentul cul­turii publice generale şi îndeosebi al învăţă­mântului poporal stabileşte însuşirea­­ se­­vîrşită a limbei maghiare. Nimeni nu poate constata veritatea a­­cestei afirmări, dacă ia în serios §-ul 14 al proiectului de sub întrebare, căci acest­a dispune apicat, că în şcoalele cu limbă de propunere nemaghiară limba maghiară tre­­bue instruită în aşa măsură, ca «elevul de altă limbă în cursul de 6 ani al şcoalei po­porale să-şi însuşească graiul unguresc ast­fel, încât dînsul sâ-şi poată exprima ungu­reşte curat şi precis noţiunile sale, mai de­parte să ştie ce ei fluent, să ştie scrie corect şi socoti ungureşte». Scopul acesta nu se poate ajunge. Nu se poate ajunge nici in şcoalele cu limbă de propunere ungurească. Dacă vom aplica ri­guros această măsură a resultatului pretins, atunci în scurt timp putem să închidem cel puţin 70% din şcoalele poporale, la toată întâmplarea însă în articularea în lege a a­­cestei pretensiuni imposibile dă pradă toate şcoalele poporale discreţiunii arbitrare a in­spectorilor şcolari, cari pe fiecare învăţător în ori­ce moment îl pot destitui, de­oarece nu există în lume o astfel de şcoală poporală, în care s’ar putea ajunge scopul precisat în dispoziţiunea excepţională. Ne provocăm în privinţa aceasta la o vorbire a d-lui Dr. Apáthy István, rectorul universităţii din Cluj, în care dînsul susţine hotărît, că «o mare parte a tinerilor ieşiţi din şcoalele medii nu ştiu nici să scrie co­rect. Foarte mulţi, pot să zic majoritatea, stau pe pic­or de război, cu cele mai pri­­vitive cerinţe ale ortografiei. Nici nu vor­besc despre aceea, că nu ştiu concipia, că nu sunt în stare să pună pe hârtie nici cel mai simplu lucru într’o ungurească frumoasă şi curată».­­Nimeni nu va trage la îndoială, că rec­torul universităţii este cel mai competent să judece, cu ce pregătiri îşi încep tinerii stu­diile universitare. Dacă însă este adevărat, cu tinerii ieşiţi din şcoalele medii maghiare nu ştiu scrie corect şi nu sunt în stare a concipia curat ungureşte, atunci cum s’ar putea pretinde dela elevii şcoalei poporale mai ales dela cel din şcoalele nemaghiare, ca să fie în stare a-şi exprima noţiunile curat şi precis ungureşte şi să ştie scrie corect în aceasta limbă ? «Ţinta educaţiunil­e să ne pregătească pentru viaţa desăvîrşitâ».-------zice Herbert Spencer, cel mai mare filosof al secolului XIX, în opul său despre educaţiune (ed. Storck şi Müller, pag. 9.) şi nicăiri pe lume şcoalei poporale nu i­ s’a pus altă ţintă. A-ţi însuşi în şcoala poporală în mod desevirşit o altă limbă afară de limba maternă este o absolută imposibilitate şi pretensiunea aceasta se opune principiilor fundamentale ale pe­dagogiei. Dimpotrivă, creatorul pedagogiei mo­derne, Comenius, în marele său op «Didac­tica Magna» susţine hotărît, că instrucţiu­nea elementară nu se poate face în altă limbă decât numai în limba maternă a elevilor, căci cine altfel ar procede, ar fi asemenea ace­luia care ar voi să călărească fără să fi în­văţat mai nainte a umbla. Acest adevăr îl recunoaşte de altfel şi articolul de lege XXXVIII din 1868, când în §-ul său 58 e­­nunţă, că «în şcoala elementară fiecare elev să primească instrucţiunea în limba sa ma­ternă». De altfel dispoziţiunea excepţ­ională este în contrarietate şi cu §-ul 17 al art. de lege XLIV din 1868, care dispune, că statul res­pective guvernul este dator a îngriji prin in­stitute de stat, ca cetăţenii de ori­ce naţio­nalitate al ţării, cari trăesc împreună în masse mai mari, în apropierea ţinuturilor unde lo­­cuesc să fie instruiţi în limba lor maternă până acolo unde se începe instrucţia mai înaltă academică. Atât din punct de vedere al pedagogiei în general, cât mai ales din punctul de ve­dere al didacticei este o absolută imposibili­tate a enunţa prin lege, că limba unei şcoale să fie spre pildă limba românească, dar to­tuşi scopul final al acestei şcoale să fie, ca elevii instruiţi în limba românească să-şi în­suşească cu desăvirşire limba maghiară. Căci dacă învăţătorul se va insui să ajungă această ţintă, atunci el vrînd-nevrind va fi necesitat a neglija cu desăvîrşire ce­lalalt material de învăţământ şi atunci el creşte indivizi cari »poate« vor vorbi cam aşa pe jumătate limba ungurească, dar de altfel vor rămânea pe deplin inculţi şi ast­fel ceea­ ce va şi urma în mod fatal, căci în caşul contrar, când adecă învăţătorii ar nisui, ca elevii să-şi câştige cunoştinţele trebuincioase, atunci el va fi destituit, deoarece este mai pre­sus de ori­ce îndoială, că în caşul acesta nu va putea­ satisface datorinţei sale impuse privi­tor la limba maghiară Urmarea firească a acestor împrejurări va fi, că masele mari ale locuitorilor ţârii vor fi lipsite de posibi­litatea, ca să-şi poată câştiga în şcoala po­porală cunoştinţe de cari au trebuinţă, ceea­ ce nu este numai o mare nedreptate­­ dar şi din punct de vedere patriotic ascunde în sine primejdii necalculabile. ' ■* Dar din acest act amintitul defect al proiectului de lege urmează o altă greşeală pedagogică şi mai mare. Proiectul de sub întrebare adecă stabi­leşte pensul (măsura) învăţământului pentru şcoala primară de stat şi în înţelesul artico­lului de lege XXXVIII din 1868 acest pens trebue săi absoalve şi şcoala confesională. Totodată însă afară de acest sens, în înţe­lesul proiectului, şcoalei confesionale i­ se impune şi obligamentul de a face, ca elevul nemaghiar în cursul de şese ani al şcoalei elementare să-şi însuşească cu desăvîrşire graiul maghiar. Este însă evident, că proiectul de lege pentru şcoalele elementare de stat a stabilit ca pens de absolvat maximalul ce îl poate absolva şcoala elementară între împrejurări normale, dar acelaş proiect de la şcoale con­fesionale nemaghiare pretinde mai mult decât acel maximal, deci — după părerea noastră — pretinde ceva imposibil, ceea­ ce nu este permis a se face chiar în lege. Nr.­­207.

Next