Tribuna, noiembrie 1904 (Anul 8, nr. 207-226)
1904-11-02 / nr. 207
Pag. 3, punându-o la vot să primeşte cu mare însufleţire unanim următoarea REZOLUŢIILE Alegătorii Români ai cercului electoral Siria, întruniţi la Siria în Ile domine (li Xoemvre) igC.4, după ce au luat sub discuţiune proiectul de lege, despre reforma învăţământului public din şcoalele poporale , având în vedere, că disposiţiunile acelui proiect sunt în vădită contrazicere cu legile fundamentale din constituţiunea ţării, cari garantează dreptul autonom al confesiunilor de a înfiinţa, a susţinea şi a dispune independent asupra şcoalor înfiinţate şi susţinute de acelea confesiuni, având în vedere, că prin ţinta, ce li se impune şcoalelor poporale nemaghive cu referinţa la studiul limbei ungureşti, acestora li se ia posibilitatea de a da viitorilor cetăţeni cunoştinţele trebuitoare pentru vieaţă şi astfel se primădueşte cultivarea firească pentru majoritatea popolaţiunii ţării, având în vedere, că proiectul de sub întrebare intenţionează favorizarea, sub raportul principiului naţional, a unei părţi dintre cetăţenii statului, nedreptăţind astfel majoritatea locuitorilor ţării, cari pe temeiul principiilor eterne de libertate şi egalitate cu dregt cuvânt pretind, ca şi în privinţa naţională să se făptuiascâ egala îndeptăţire a tuturor cetăţenilor patriei , având în vedere, că proiectul pentru reforma învăţământului poporal încă formează o zală în lanţul acelor alcătuiri legislative cari în chip vădit atentează la temeliile pactului din 1861/8, care a stabilit ca bază pentru viitoarea desvoltare a Statului nostru egala îndreptăţire, naţională a tuturor cetăţenilor ţării şi în contrarietate cu acest principiu al egalei îndreptăţiri naţionale tinde a străforma statul poliglot al Ungariei în stanaţional maghiar, ceea ce presupune nimicirea etnică a popoarelor nemaghiare din patrie; având în vedere, că prin aceasta se P'opaga ura de rasă, se periclitează convieţuirea pacinicâ între diferitele popoare şi in chipul acesta statul se expune la incalculabile primejdii; protestează solemn în contra acestui proiect de lege şi declară, că în conştiinţa drepturilor lor fireşti niciodată nu vor înceta fie a lupta prin mijloacele permise de legile ţării împotiva tendenţelor manifestate în proiectul despre reforma învăţământului poporal. După aceasta preotul Alexandru Muntean a lui Vasile, mulţumeşte în calde cuvinte preşedintelui pentru conducerea cu tact a adunării, oratorilor cari au interpretat atât de frumos sentimentele noastre a tuturora, şi celorlalţi fruntaşi cari au venit din depărtare la manifestaţiunea de azi, care va rămânea neuitată. Preşedintele mulţumeşte apoi poporului adunat, pentru demnitatea ce a păstrat-o, in cursul discuţiunilor şi rugându-l a se împrăştia în pace şi în linişte, păstrând până în capăt bunul cumpăt, încheie adunarea. Oaspeţii din Arad au fost in urmă Invitaţi la casele ospitale ale d-luî Hotâran, Raţ şi Secula şi cu trenul de seara s’au rentors la Arad. ..T R I B U X A11 Memorandul Episcopatului bisericelor -of. rom. din Ungaria şi Transilvania, înnaintat d-luî ministru de instrucţie Berzeviczy, în chestia reformelor şcol. (Uimire) In privinţa aceasta defectul cel mai mare al proiectului este, că nu statoreşte ca ţintă finală a scoale! acea măsură a culturii generale omeneşti, care este potrivită a da patriei cetăţeni religioşi, morali, cinstiţi şi folositori, ci ca ţintă finală a şcoalelor cu limbă de propunere nemaghiară, în detrimentul culturii publice generale şi îndeosebi al învăţământului poporal stabileşte însuşirea sevîrşită a limbei maghiare. Nimeni nu poate constata veritatea acestei afirmări, dacă ia în serios §-ul 14 al proiectului de sub întrebare, căci acesta dispune apicat, că în şcoalele cu limbă de propunere nemaghiară limba maghiară trebue instruită în aşa măsură, ca «elevul de altă limbă în cursul de 6 ani al şcoalei poporale să-şi însuşească graiul unguresc astfel, încât dînsul sâ-şi poată exprima ungureşte curat şi precis noţiunile sale, mai departe să ştie ce ei fluent, să ştie scrie corect şi socoti ungureşte». Scopul acesta nu se poate ajunge. Nu se poate ajunge nici in şcoalele cu limbă de propunere ungurească. Dacă vom aplica riguros această măsură a resultatului pretins, atunci în scurt timp putem să închidem cel puţin 70% din şcoalele poporale, la toată întâmplarea însă în articularea în lege a acestei pretensiuni imposibile dă pradă toate şcoalele poporale discreţiunii arbitrare a inspectorilor şcolari, cari pe fiecare învăţător în orice moment îl pot destitui, deoarece nu există în lume o astfel de şcoală poporală, în care s’ar putea ajunge scopul precisat în dispoziţiunea excepţională. Ne provocăm în privinţa aceasta la o vorbire a d-lui Dr. Apáthy István, rectorul universităţii din Cluj, în care dînsul susţine hotărît, că «o mare parte a tinerilor ieşiţi din şcoalele medii nu ştiu nici să scrie corect. Foarte mulţi, pot să zic majoritatea, stau pe picor de război, cu cele mai privitive cerinţe ale ortografiei. Nici nu vorbesc despre aceea, că nu ştiu concipia, că nu sunt în stare să pună pe hârtie nici cel mai simplu lucru într’o ungurească frumoasă şi curată».Nimeni nu va trage la îndoială, că rectorul universităţii este cel mai competent să judece, cu ce pregătiri îşi încep tinerii studiile universitare. Dacă însă este adevărat, cu tinerii ieşiţi din şcoalele medii maghiare nu ştiu scrie corect şi nu sunt în stare a concipia curat ungureşte, atunci cum s’ar putea pretinde dela elevii şcoalei poporale mai ales dela cel din şcoalele nemaghiare, ca să fie în stare a-şi exprima noţiunile curat şi precis ungureşte şi să ştie scrie corect în aceasta limbă ? «Ţinta educaţiunile să ne pregătească pentru viaţa desăvîrşitâ».-------zice Herbert Spencer, cel mai mare filosof al secolului XIX, în opul său despre educaţiune (ed. Storck şi Müller, pag. 9.) şi nicăiri pe lume şcoalei poporale nu i s’a pus altă ţintă. A-ţi însuşi în şcoala poporală în mod desevirşit o altă limbă afară de limba maternă este o absolută imposibilitate şi pretensiunea aceasta se opune principiilor fundamentale ale pedagogiei. Dimpotrivă, creatorul pedagogiei moderne, Comenius, în marele său op «Didactica Magna» susţine hotărît, că instrucţiunea elementară nu se poate face în altă limbă decât numai în limba maternă a elevilor, căci cine altfel ar procede, ar fi asemenea aceluia care ar voi să călărească fără să fi învăţat mai nainte a umbla. Acest adevăr îl recunoaşte de altfel şi articolul de lege XXXVIII din 1868, când în §-ul său 58 enunţă, că «în şcoala elementară fiecare elev să primească instrucţiunea în limba sa maternă». De altfel dispoziţiunea excepţională este în contrarietate şi cu §-ul 17 al art. de lege XLIV din 1868, care dispune, că statul respective guvernul este dator a îngriji prin institute de stat, ca cetăţenii de orice naţionalitate al ţării, cari trăesc împreună în masse mai mari, în apropierea ţinuturilor unde locuesc să fie instruiţi în limba lor maternă până acolo unde se începe instrucţia mai înaltă academică. Atât din punct de vedere al pedagogiei în general, cât mai ales din punctul de vedere al didacticei este o absolută imposibilitate a enunţa prin lege, că limba unei şcoale să fie spre pildă limba românească, dar totuşi scopul final al acestei şcoale să fie, ca elevii instruiţi în limba românească să-şi însuşească cu desăvirşire limba maghiară. Căci dacă învăţătorul se va insui să ajungă această ţintă, atunci el vrînd-nevrind va fi necesitat a neglija cu desăvîrşire celalalt material de învăţământ şi atunci el creşte indivizi cari »poate« vor vorbi cam aşa pe jumătate limba ungurească, dar de altfel vor rămânea pe deplin inculţi şi astfel ceea ce va şi urma în mod fatal, căci în caşul contrar, când adecă învăţătorii ar nisui, ca elevii să-şi câştige cunoştinţele trebuincioase, atunci el va fi destituit, deoarece este mai presus de orice îndoială, că în caşul acesta nu va putea satisface datorinţei sale impuse privitor la limba maghiară Urmarea firească a acestor împrejurări va fi, că masele mari ale locuitorilor ţârii vor fi lipsite de posibilitatea, ca să-şi poată câştiga în şcoala poporală cunoştinţe de cari au trebuinţă, ceea ce nu este numai o mare nedreptate dar şi din punct de vedere patriotic ascunde în sine primejdii necalculabile. ' ■* Dar din acest act amintitul defect al proiectului de lege urmează o altă greşeală pedagogică şi mai mare. Proiectul de sub întrebare adecă stabileşte pensul (măsura) învăţământului pentru şcoala primară de stat şi în înţelesul articolului de lege XXXVIII din 1868 acest pens trebue săi absoalve şi şcoala confesională. Totodată însă afară de acest sens, în înţelesul proiectului, şcoalei confesionale i se impune şi obligamentul de a face, ca elevul nemaghiar în cursul de şese ani al şcoalei elementare să-şi însuşească cu desăvîrşire graiul maghiar. Este însă evident, că proiectul de lege pentru şcoalele elementare de stat a stabilit ca pens de absolvat maximalul ce îl poate absolva şcoala elementară între împrejurări normale, dar acelaş proiect de la şcoale confesionale nemaghiare pretinde mai mult decât acel maximal, deci — după părerea noastră — pretinde ceva imposibil, ceea ce nu este permis a se face chiar în lege. Nr.207.