Tribuna, noiembrie 1906 (Anul 10, nr. 204-223)

1906-11-01 / nr. 204

Pag. 2 seară din ţară« — cel ce nu se închină »ideii«, aşa a motivat Nagy propunerea sa, iar Kossuth, ministru, a zis: »Aderez din inimă curată la această propunere«. Vedem deci, că după cum a licitat fiind în opoziţie, aşa şi acum, ajunşi la cârmă, kossuthiştii se arată mai straşnici decât ceialalţi întru a ne prigoni. Ei zic, că stăpânirea ne­­ giugiuleşte şi cer măsură aspră împotriva noastră, pentru că ne apărăm neamul şi legea. Şi ne putem aşteptă ca domnii kossuthişti să fie tot mai selbateci faţă de noi. In felul acesta vor să-şi menţină popularitatea care li­ se ştirbeşte pe zi ce trece, văzându-i »poporul« că în ce pri­veşte Viena, »kurucz«-ii de azi nu difer nimic de »labanţii« de eri. Poporul român să fie însă şi el treaz şi să alunge din sinul seu orice tentativă răkoczistă ori kossuthistă. * Şovinişti exaltaţi. In una din şedinţele comisiei financiare deputatul Mérey Lajos a cerut ca ministrul de comerciu să detragă debitul poştal de la 1­2 ziare care în cer­cul său agită în contra coaliţiei şi maghia­­rimei. Totdeodată se dee poruncă direcţiei poştale a întocmi lista celor cari sunt abo­naţi la ziarele naţionaliste, ca guvernul să ştie cine sunt duşmanii sei şi ai ţării. Sághy Gyula, profesor universitar (şi încă la facultatea de drept!) a accentuat şi el că într’adevăr faţă de presa naţionalistă e permis a se lua ori­ce măsură de răs­­bunare şi extraordinară! Isekutz Győző în propunerea asta vede o flagrantă atacare a libertăţii presei şi a zis că n’ar fi bine a statuă astfel de pildă. Kossuth a respins şi el propunerea, zicând că măsuri extraordinare nu ia nici chiar în contra ziarelor slovace. * Ad calendas grecas! Din Budapesta se tele­­grafează următoarele: In afacerea sufragiului universal s’a făcut o mare schimbare. Ministrul de interne contele An­­drăssy este adecă neîndestulit cu datele statistice strînse şi arangiate sub guvernul Fejérváry — Kristóffy. A dat deci ordin oficiului de statistică să adune date noi şi mai ample. In același timp a numit doi funcţionari din ministerul seu să stu­dieze şi să raporteze în chestia sufragiului uni­versal. După toate acestea, abea se poate aştepta ca nainte de toamna anului 1908 proiectul să ajungă înaintea Camerii. Noi credem că nici atunci. De la un magnat care se scoală la ameazi, ca Andrássy, nu se poate aştepta să isprăvească vre­odată un ase­menea proiect. Şi chiar de Far face, reacţionar cum este »contele negru«, numai sufragiu uni­versal n’ar fi ceea­ ce acordă. Kossuthiştii nu o să regrete nici ei treaba. Pe de o parte pentru­ că e mai bine să fii deputat, de­cât candidat în faţa alegerilor, — pe de altă parte pentru­ că şi în partidul lor tot magnaţii reacţionari dau tonul. . * Un sfat preţios, mai bine i-am putea zice, o poruncă aspră sine »Unirea« din Blaj a dat Prea­­veneratul Consistor Mitropolitan preoţilor săi, im­­punându-le să nu-şi scrie altcum numele, decât aşa, cum e scris în matriculă, ori în ce limbă ar fi redactat documentul, ce-l iscălesc, şi la acest lucru să îndemne şi pe credincioşii lor. Chiar din traducerea numelui, urmează apoi pociturile acelea de nume, cari le întâlneşti în conspectul ajutorului de stat, şi pe cari unii preoţi mai slabi de fire, le urmează, subscriindu-şi ei numele în chitanţa de ajutor, aşa cum nici­odată nu l-a chemat nici pe el, nici pe unul din moşii şi stră­moşii sei. * Din Dietă. — Urmare la şedinţa dela 10 c. — In numărul de eri am dat în întregime vorbirea de introducere, azi dăm textul interpelării adresată de dl dr. Al. Vajda- Voevod primului ministru Wekerle. Iată-o: Considerând că acest guvern a fost numit de Majestatea Sa cu condiţia să realizeze votul uni­versal secret şi după comune, iar parlamentul de azi are aceeaşi încredinţare dela poporul ale­gător. Considerând, că cei lipsiţi de drepturile con­stituţionale, adică păturile cele largi ale poporu­lui, fără deosebire de naţionalitate, în ţara în­treagă ard de nerăbdare văzând că guvernul n’a luat încă nici o măsură în privinţa aceasta. Considerând mai departe, că ar fi în interesul întregei ţări, şi-ar fi bine spre orientarea şi lini­ştirea opiniei publice să se ştie, că guvernul n’are nici o intenţie ascunsă, şi nu vrea să zădărni­cească realizarea votului universal, secret, şi după comune , — întreb: 1. Are de gând acest guvern să prezinte pro­iectul de lege despre votul universal, în timpul cel mai scurt, sau cel puţin până la 19 Mai 1907? 2. Dacă n’ar avea de gând s’o­ facă aceasta, întreb, în ce împrejurări, când şi cu ce condiţii, vrea guvernul să prezinte proiectul de lege despre un vot universal, secret şi după comune? 3. Iară dacă nici de cum nu vrea guvernul să vie înaintea camerii cu un astfel de proiect, are curajul s-o mărturisească aceasta fără încunjur, şi crede că-şi va putea justifica cumva procedura asta greşită, aşa ca să nu fie compromisă voinţa Maiestăţii Sale, şi ca să se liniştească odată şi opinia publică a acestei ţări ? (Entuziaste aprobări pe băncile naţionalităţilor). Preşedintele: Interpelarea se va preda dlui ministru de interne. Răspunsul ministrului preşedinte. Primul ministru ,Wekerle Sándor : Dior deputați! Interpelarea dlui deputat Vaida mi-a fost adresată și mie. Ea atinge de altcum o chestiune cardinală a programului guvernamental. Pentru aceia îmi veți permite mie să răspund acestei in­terpelări. (Să auzim!) Permiteți-mi, dle deputat, să fac o observare privitoare la felul cum aţi binevoit să introdu­ceţi interpelarea dv. Abea cred ca interpelarea dv. să ne fie adresată nouă. Ea este adresată înspre afară, cătră acei cari voiesc să trezească în mod tendenţios aparenţa, că guvernul nu vrea să-şi realizeze programul şi mai ales punctul acesta cardinal (Aşa-i! pe băncile guvernamen­tale). Ba cred chiar, că dânsul nu mi-a adresat întrebarea aceasta pentru a produce linişte, ci dimpotrivă pentru a nu lăsa să se producă linişte în opinia publică. (Aşa-i! Râsete!) Milan Hodzsa: Vă mustră cugetul! Primul ministru Wekerle Sándor: Nu se poate face guvernului învinuirea că-şi risipeşte timpul şi nu lucrează. Guvernul acesta săvârşeşte o muncă mare şi scrupuloasă. Putem să afirmăm aceasta cu inimă curată. Nu voi îngădui ca să ne înfăţişaţi ca risipind timpul. Vom deslega toate pro­blemele în ordinea în care vom crede necesar. (Aplauze.) Dv. știți bine, die deputat, că proectele de legi economice pe cari le pregătim se studiază în alt loc decât sufratul universal. Deci nu ni­ se poate face observația că facem cutare și nu facem cutare. Facem toate, dar le facem în ordinea în care le socotim cu putinţă şi de nevoie. (Aplauze). D­or deputaţi/ Vom realiza ceia ce am făgă­duit cu privire la sufrajul universal. Vom in­troduce toate reformele democratice la alegeri şi vom da intrare în constituţie tuturor factorilor chemaţi şi pregătiţi. Aceasta-i problema noastră. Căci noi nu voim să săvârşim o muncă super­ficială fără scrupul. Nu vom da pradă tradiţiunile şi succesele milenare ale acestei naţiuni. (Aplauze) Noi vom deslega problema aceasta în conformi­tate cu viaţa modernă a statului. Ce voim să păstrăm? Vom păzi desvoltarea istorică continuă a acestei naţiuni şi pe viitor. (Aplause) O vom păzi astfel ca satisfăcând desi­deratele naţionaliste, vom păstra şi caracterul na­ţional al acestui stat. (Aplause sgomotoase) In chiar interesul suveranităţii poporului vom păzi acel mare principiu, ca voinţa suverană a po­porului să se validiteze şi nu voinţa cutărui agi­tator. (Aplause sgomotoase). Dior, proectele noastre vor cuprinde şi acele garanţii pentru constituţie pe cari le amintise dl Vaida, cu păzirea însă a principiilor pe cari vi­­le-am expus. Dar se poate ca aceste garanţii ale constituţiei nu vor avea caracterul pe care şi-l închipuie dânsul. D­ar, nu am primit cu uşurătate deslegarea unor probleme atât de mari. Problema noastră nu-i de-a face un proect de lege care să fie o muncă de mântuială, căci nu voim să expunem ţara şi naţiunea aceasta unui viitor nesigur. Tre­­bue să creăm în toate privinţele garanţii pentru progres. Este o operă serioasă şi mare şi conştiin­cioasă care ne impune datoria ca să dăm garanţii depline şi sigure în toate privinţele. Credeţi-ne dlar că nimeni nu ne va opri în munca noastră. (Aplause) Deşi mă pune pe gânduri faptul, că cineva ne judecă activitatea cu măsura dreptăţii şi a bunei credinţe, dar faptul acesta nu ne poate opri activitatea. Vă rog să-mi luaţi răspunsul la cunoştiinţă. Replica dlui dr. Al. Vajda-Voevod, Preşedintele: Dl deputat Vajda are cu­vântul. Dr. Alexandru Vajda-Voevod: D­or de­putaţi. Dl ministru-preşedinte a zis, că în loc să caut a linişti spiritele, caut să le aţâţ, (Aşa-i!) dar dânsul a recunoscut în acelaşi timp, că opinia publică este neliniştită şi agitată, deci ar trebui liniştită. Tocmai pentru aceea am venit cu interpelarea mea, căci eu ca opozant îmi pot permite chiar şi luxul de a face agitaţie (Zgomot) şi am aşteptat ca dl prim-ministru să potolească în numele­ guvernului această agitaţie a opiniei publice pe care nu noi, ci tocmai şefii coaliţiei au agitat-o, încât agitaţia de atunci a rămas per­manentă. Am avut încă de câteva ori onoarea de a o păţi cu dl prim-ministru (Râsete). De câte ori i-am adresat interpelări, totdeuna mi-a răspuns tragându-mi buna credinţă la îndoială. Asta nu-i decât o apucătură retorică. Cred însă, că datoria guvernului nu poate fi asta, ci ca să răspunză în mod obiectiv la interpelarea mea. In interpelarea mea am accentuat lămurit, ce-i cu sufragiul uni­versal ? Dl prim-ministru mi-a răspuns nici cald nici rece, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Răs­punsul dânsului poate fi tălmăcit şi-aşa şi-aşa. Am avut iar noi şi ţara prilejul să admirăm di­băcia retorică a dlui prim-ministru, căci dânsul totdeuna vorbeşte ceva, dar nu spune nimic. (Aplauze pe băncile naţional). Interpelarea lui dr. Aurel Vlad. Dr. Aurel Vlad: Onor. Cameră ! Paragraful 58 al articolului de lege XXXVIII din 1868 con­ţine următoarea dispoziţie cu privire la limba de predare în şcoalele primare şi comunale: »Fie­care elev să primească instrucţia în limba sa, dacă ea este limba ce se vorbeşte în satul res­pectiv*. Árpád Bozóky: Numai un ungur poate face o astfel de prostie. Aurel Vlad ceteşte: »Din cauza aceasta în comunele cu poporaţiune mixtă trebuie angajaţi astfel de învăţători, cari pricep limbile ce se vorbesc în comună. Iar în comunele mai mari, cu poporaţiune mixtă în număr mai mare au să mai fie aleşi învăţători ajutători de naţionalitatea respectivă. D­or deputaţi! Legea vorbeşte precis. Dispune, ca instrucţia să se facă în limba elevilor. Se vede însă, că inspectorul şcolar al comitatului Hunedoara nu e mulţămit cu această lege şi nu voeşte să aştepte până o schimbă parlamentul, dacă asta va găsi-o nepotrivită, ci îşi ia dreptul să desfiinţeze dispoziţiile legii acesteia, călcând-o. (întreruperi la naţionalişti: Porunceşte ca un su­veran). In scopul acesta în 2 iulie a. c. a dat o circulară, în care, poruncind ca un dictator, ca un Caesar, dă ordin învăţătorilor şcoalelor co­munale de sub inspecţia sa, să facă instrucţia ungureşte din toate obiectele. (Zgomot). Această circulară este deci în contrazicere cu legea amintită. »TRIBUNA« Nr. 204.

Next