Tribuna, octombrie 1907 (Anul 11, nr. 216-240)
1907-10-02 / nr. 216
15 Oct. n. 1007 Odată, de două ori pe lună îi vizităm, ca să ne încredinţăm, dacă sunt ori nu bine îngrijiţi şi dacă ved°m, că au cuvinte de a se plânge, îi luăm de la unul şi-i trecem la altul. Lucrul acesta e chiar în firea legii creştineşti şi nu mă îndoesc, că se face şi la dvoastră«. (Va urma). Din România. Marele duce Vladimir în Capitală. Sâmbătă la orele 10 şi jumătate dimineaţa marele duce Vladimir însoţit de rege au fost la Metropolie unde au făcut o vizită mitropolitului primat şi au vizitat apoi mitropolia. La orele 12 legaţiunea rusă a oferit un dineu marilor duci la care au asistat principele Ferdinand, principesa Maria, principii Carol şi Elisabeta, dl de Giers, ministrul Rusiei, toţi miniştrii cu cnele, prefectul poliţiei capitalei dl Emil Petrescu, primarul capitalei domnul Vintilă Brătianu, ataşaţii militari străini, doamnele de onoare etc. In tot timpul dineului a cântat muzica regim. 21 infanterie. Regele şi regina nu au asistat la acest dineu. După dineul dela legaţiunea rusă, marele duce Vladimir şi marea ducesă s’au dus la catedrală rusă ce se construeşte pe str. Vestei, în dosul statuei lui Mihai Viteazu. In jurul catedralei paza a fost făcută de compania de jandarmi pedeştri sub comanda domnului căpitan Brezoianu şi a domnilor locotenenţi Petrescu Richard, Cezar Ionescu şi Voinescu. După ce a vizitat catedrala în construcţie, marele duce s’a dus la palatul regal. La întrarea palatului a fost primit de principele Carol. Carola a dat onorurile cuvenite, iar muzica a intonat imnul imperial rus. La palatul regal marii duci au stat timp de 10 minute, după care au plecat în automobile la gara de Nord. In primul automobil au luat loc marele duce Vladimir și regele, în al doilea marea ducesă, regina, principesa Maria, şi principesa Elisabetă, în al treilea automobil se aflau principele Ferdinand, principele Boris şi principele Carol. După automobile veneau apoi trăsurile în care se aflau d-nii miniştri Dimitrie Sturdza cu dna, generalul Averescu cu d-na, Ionel Brătianu cu d-na, Toma Stelian cu d na, Anton Carp cu d-na, Spiru Haret cu d-na, V. Gh. Morţun, dl de Giers, Vintilă Brătianu, primarul Capitalei, prefectul poliţiei etc. In curtea gărei de Nord se aflau înşiraţi pe o parte şi alta divizionul de jandarmi călări cari dădură onorurile. La sosirea marilor duci, muzica reg. 6 Mihai Viteazu a cântat imnul imperial rus. Trenul special se află în faţa peronului având la urmă vagonul imperial în care au luat foc marele duce Vladimir, marea ducesă, prinţul Boris, regele, regina, principele Ferdinand, principesa Maria şi principii Carol şi Elisabeta. La orele 1.35 minute trenul se puse în mişcare. Cu acelaş tren a plecat şi dl căpitan Ghimpa, ajutorul comandanţilor de sergenţi, care este însărcinat cu paza suveranilor şi marilor duci pe tot parcursul până la Sinaia. La Sinaia măsurile de pază pe tot timpul şederei marilor duci vor fi făcute de dl inspector Petre Palady, ataşat cu serviciul pe lângă curtea regală.* Şedinţa Academiei române. Academia română a ţinut Vineri după prânz o şedinţă publică sub prezidenţia dlui Anghel Saligny, preşedintele Academiei. Dl profesor Gr. Tocilescu a adus elogii memoriei regretatului savant Haşdeu. Dl profesor Erbiceanu a anunţat că oferă Academiei mai multe manuscrise vechi de preţ. Apoi dl prof. A. D. Xenopol a ţinut o conferinţă istorică despre rivalitatea dintre Dăneşti şi Drăculeşti spre a ajunge la domnia ţărei. Cu această ocazie, dl Xenopol a vorbit şi de luptele lui Vlad Ţepeş contra Turcilor, şi, bazat pe documente emanate din diferite izvoare şi deci irefutabile, arată victoriile repurtate de Domnul român. Dl Xenopol şi-a întrerupt conferenţa la orele 6 jum., anunţând că o va continua într’o şedinţă viitoare. Dacă n’ar fi femei, cine ar vrea să fie bărbat ? * Am văzut oameni cari în faţa statuelor goale, întorc capul şi zic: indecenţă. * Viclenia şi Trădarea sunt amândouă femei. * Numai acela a fost mare, care a iubit mereu. De aceea caut patima trecutului, pentrucă în el găsesc liniştea ce ’mi trebue. * Răbdarea nu violenţa aceasta e însuşirea creatorilor.* Adeseori, cei mai disciplinaţi au fost aceia cari n’au trecut prin şcoala disciplinelor academice. * Cei ce s’au îndoit în tinereţe, când au fost bătrâni au început să creadă şi să nădăjduiască. Sentimentul acestei prefaceri e aproape comun. * Creştinismul e o religie tristă. Cultul lui e urzit din lacrămi. Daţi-mi ce voiţi, nimic nu va cumpăni plăcerea unei opere frumoase.* Numai moartea nu se poate înlătura? * Natura ne face bani, oamenii ne sălbăticesc. * Ceea ce nu pătrundem, negăm; ceea ce nu știm, ignorăm.* E drept. După ce-am părăsit pe bătrânii dascăli, îi răsplătim cu o greșeală: maestrul era un imbecil. Totdeauna ni se pare că îi întrecem. * Progresul moral? nu-l văd nicăiri, pentrucă n’am găsit încă undeva justiţia şi libertatea. * Maestrul Renaşterei a fost Credinţa. * Rafael a zugrăvit ceeace ce noi visăm numai. * Moliére şi Racine n’au scris pentru noi, ci pentru rege şi curtea lui. • * Moartea nu cruţă nimic. * Virtutea e o muză. Gh. D. Mugur. •TRIBUNAL V V I ^ I Abonenţii cari n’au plătit încă întreg abonamentul pe 1907 sunt rugaţi să se grăbească a trimite sumele restante şi curente, ca să nu se facă vre-o împiedecare cu trimiterea ziarului, deoarece şi pe noi ne costă mult marcele, redactarea şi expedarea ziarului şi nu putem anticipa abonenţilor, cari nu plătesc înainte. Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat cu putere electrică. I 1 • '-T" * * maestru de monuuerstenbrein Tamas^r i Pag. 3. Deputatul Vasilie Goldiş între alegători. Duminecă în 13 oct. n. c. deputatul Vasile Goldiş şi-a ţinut darea de seamă în comunele Ilteu şi Toc. Plecând dela Arad cu trenul de dimineaţă, unde s-a întâlnit cu deputaţii dr. Vasile Lucaciu şi dr. Iuliu Maniu, cari mergeau la Orăştie spre a fi de faţă la darea de seamă a deputatului dr. Aurel Vlad, deputatul Vasile Goldiş a sosit la Ilteu la orele 11 a. m. La gară a fost aşteptat de alegătorii din Ilteu în frunte cu preotul Aug. Grozescu şi învăţătorul Petru Binchiciu din Ilteu. De la gară deputatul a plecat deadreptul în curtea bisericii, unde aşteptă deja adunat poporul întreg. Dl Goldiş a vorbit poporului peste 1 oară arătându-i situaţiunea politică generală a ţării şi luminându asupra faptului, că pricina tuturor suferinţelor poporului nostru este aceea, că până acuma poporul nostru n’a avut adevăraţi reprezentanţi de ai săi în casa ţării, ci cu voturile româneşti deputaţii au făcut legi de acelea, caii sunt numai spre binele celor mari şi tari, porodiţele nemeşilor dinainte de anul 48, când părinţii noştri erau iobăgiţi, iar nimeni în casa ţării nu s’a gândit la uşurarea sorţii ţăranilor. Fără învăţătură şi lipsiţi de păstori credincioşi, ţăranii români până acum au ţinut tot cu stăpânirea, care apoi de 40 de ani n’a făcut altceva, decât a tot adus legi de acelea, cari au stors şi măduva din bieţii ţărani. Nu este deci altă mântuire, decât ca ţăranii din ţara întreagă să ţină ca fierul laolaltă, să nu mai asculte la alegeri de notari şi fibriae, ci să asculte de deputaţii naţionalişti, cari din tot sufletul lor lucră pentru uşurarea sorţii ţăranilor. Astfel ni le-a descoperit celor de faţă deputatul V. Goldiş, că şi acum în curând se vor face alegeri pentru reprezentanţi la comitat, unde se aduc multe hotărîri, dela cari atârnă binele sătenilor. Iar vor veni acum pe la sătenii noştrii, notarii şi fibiraiele şi Ie vor cere ca să aleagă reprezentanţi după placul lor. Sătenii însă să ştie, că reprezentanţii aleşi după placul notarilor şi fibiraielor sunt aceia, cari în adunarea comitatului votează toate dările cele grele asupra sătenilor. Să ştie sătenii noştri, că numai aşa vor scăpa de greutăţi şi în comitat, dacă vor alege acolo numai şi numai reprezentanţi naţionalişti, cari ţin cu poporul şi nu au teamă de fişpan şi de vicişpan. întreg poporul era entuziasmat de vorbele deputatului V. Goldiş şi în mijlocul unor ovaţiuni călduroase au promis cu toţii, că vor asculta de iubitul lor conducător şi la alegerile comita- întâia reprezentaţie teatrală românească — la 1819. Sâmbătă se deschide stagiunea teatrului naţional din Bucureşti cu »Răzvan« şi »Vidra«, de Haşdeu. Fiindcă am socotit că ar fi interesant să se ştie în ce condiţii s’a deschis cea dintâi stagiune românească în Bucureşti, — la 1819, — am cules pentru cetitorii »Voinţei Naţionale« următoarele note: Această reprezentaţie s’a dat prin stăruinţele patrioţilor români ca Iancu Văcărescu, I. Eliade şi alţii cari ardeau de dorinţa de a auzi pe scenă limba românească, nu tot cea greacă. Ei mai voiau să probeze grecilor cari jucau piese teatrale în limba lor în Bucureşti, că şi românii sunt o naţiune şi au o limbă a lor frumoasă şi bogată. Teatrul, pe scena căruia s’a dat reprezentaţia, era improvizat de princesa Ralu Caragea, inteligenta şi zvăpăiata copilă a fostului Domn Caragea, şi în el se jucase de către tineri greci mai nainte. Acest teatru se mai numea şi Sala de Club dela Cişmeaua Roşie, de pe Podul Mogoşoaei, sală prefăcută în teatru prin dărîmarea a două pereţi din interior. Lungimea sălei era de optspre- Fabricaţie proprie din marmoră, granit, segnit, labrador etc., din pietre de mormânt magazina se află în Kolozsvár, Ferencz József-ut 25, magazinul central: Kolozsvár, Dézsma u. nr. 21. ______Filiale : Nagyvárad, Nagyzeben, Déva şi Bánpatak.______