Tribuna, martie 1908 (Anul 12, nr. 50-74)

1908-03-01 / nr. 50

14 Martie n. 1908. »TRIBUNA» Vorbirea deputatului V. Coldiş rostită în şedinţa dela 10 Martie a dietei ungare. Onorată Cameră! Cu prilejul aducerii in dis­­cuţiune a proiectului de revizuire a regulamen­tului camerii, îndeosebi domnii deputaţi disidenţi... Molnár Jenő: Partida stângă (ilaritate). Okolicsányi László: Aţine­te maghiare! Par­tid stâng! Vasile Goldiş: au făcut obiecţiuni (sgomot)... Preşedintele: Rog linişte! V. Goldiş: că propunerea de revizuire a re­gulamentelor dietei s’ar fi adus in discuţie căl­­cându se regulamentul. Părerea aceasta a deputa­­ţilor din stânga au pretins că o explică prin fap­tul că nu toate proiectele depuse la biuroul ca­­merii au fost retrase ci s’a făcut deosebire între proiectele guvernului şi acele depuse de singu­ratici deputaţi (sgomot în stânga). Preşedintele: Rog linişte. V. Goldiş: In chestia aceasta onorata cameră a decis deja. Astfel dar a se reveni asupra ei cred că nu se poate îngădui şi nu intenţionez să mi arăt părerile în această afacere (sgomot mare in stânga). Preşedintele: Rog linişte. In genere, e un sgomot, încât nu aud pe orator. Dacă d­oii de­putaţi continuă astfel, voiu fi silit şi suspend şedinţa. V. Goldiş: Oricum ar sta însă afacerea, tre­­bue să trecem peste ea. Chiar dacă am primi însă afirmarea că prin aducerea în discuţie a re­­vizuirei nu s’a adus nici cea mai mică atingere regulamentului, am curajul să afirm că li s’a adus ştirbire principiilor adevăratului şi tu falsificatului parlamentarism. E un fapt ce nu se poate nega, că adunarea deputaţilor, ca unul dintre factorii legislativei, este suverană în acţiunile şi activitatea sa; cu toate acestea, nu se poate câtuşi de puţin afirma, că oricare adunare a deputaţilor (ori dieta) ar fi îndreptăţită să hotărească în orice chestie. Acea­stă putinţă de desăvârşită acţiune a camerii, după a mea părere mai mult numai aparentă, se limi­tează prin mai multe împrejurări, pe cari juris­consulţii de stat le prezintă în operele lor, dintre cari împrejurări îmi permit însă a recomanda două atenţiunei onorabilei camere. Acţiunea nelimitată a cernerii este, mai presus de toate mărginită de celalalt factor al legislati­vei, Coroana, fără a cărui învoire, natural, dieta nu poate aduce lege valabilă. Acesta este unul dintre factorii cari limitează libertatea de acţiune, absoluta libertate a dietei. Intre ceilalţi factori este însă unul, care poate că are aceeaşi însem­nătate ca al doilea factor, Coroana, şi acesta este opinia publică a ţării. Camera de asemeni nu­­ autorizată să facă nimic împotriva opiniei publice a ţării, fără a strica ordinea publică. Manifestarea aceasta a opiniei publice de alt­minteri este cel dintâiu şi cel mai însemnat aşa numit impedimentum publicae honestatis. Camera care ar ajunge să fie silită a aduce hotărîri po­trivnice opiniei publice, în Ioc să întărească or­dinea în stat, din contră, ar slăbi-o, iar poporul ar fi împins la nemulţumiri şi ar crea situaţiune pe care apoi o altă cameră s’o lecuiască, schim­bând ceea ce dieta precedentă a decis în chip gre­şit. Din acest principiu al parlamentarismului ne­falsificat urmează că la deschiderea unui parla­ment e obiceiul să se înşire ce are misiunea să facă şi deja nainte de a se deschide o cameră, se ştie cum­ sunt problemele sale. Intre aceste probleme se numără mai nainte de toate cele referitoare la necesităţile ordinare ale ţării, ce se repetă din an în an. Astfel, bu­getul, oferirea recruţilor, convenţiile cu statele vecine, urmează apoi afacerile mai mărunte, care nu-s de importanţă generală, ci se referă numai la resolvarea unor chestii deosebite. Aşa cred, în­ ca­meră că de chestia aceasta se ţin şi regulamentele re­feritoare la ordinea discuţiuniior camerii. In ţara noastră din cauza relaţiilor curioase, ordinea des­­baterilor camerii e mai ales de mare importanţă, In aşa grad, încât rivalizează cu oricare lege fun­damentală a ţării. Că ce importanţă mare are regulamentul ca­merei In parlamentul nostru, aceasta o dovedeşte aşa numitele lupte ale naţionalităţilor. Căci în realitate, dacă privim mai de aproape luptele na­ţionalităţilor, atunci vedem că punctul de plecare al acestora a fost lupta parlamentară desvoltată In jurul Imunităţii regulamentului camerii. De unde a plecat această luptă, aşa numită naţională ? A plecat de acolo, că opoziţia a pretins susţinerea imună a regulamentului ca­merei, întreb dată on. Cameră, că după ce a trecut marea furtună, care aşa zicând a împie­decat ani de zile puterea de acţiune a ţării, cu ocazia nouilor alegeri, a alegerilor din 1906, a câştigat oare acest parlament împuternicirea de la naţiune, ca să modifice regulamentul parlamen­tului ? Eu din contră en. Cameră aşa ştiu, că candidaţii de deputaţi ai coaliţiei, cu toţii, nu numai că n’au dorit ca actualul parlament să schimbe regulamentul camerei, ci din contră vor­birile lor de program, nu vorbirile de corteşire cu ocazia alegerilor, în tot locul au spus că vechiul regulament al camerei trebue susţinut ca o sfinţenie. E sigur, on­ Cameră, că opinia pu­blică a naţiune,­ în 1906 a fost de ferma convin­gere, că deputaţii lor aleşi în decursul acestei sesiuni, in nici un caz nu se vor gândi să schimbe regulamentul camerei, tocmai acel regu­lament cu ajutorul căruia a ajuns majoritatea de acum la majoritate. Múzsa Gyula: Această chestie internă a ca­merei nu impoartă deloc pe alegători. Vasile Goldiş: E adevărat, on­ Cameră, că regulamentul camerei e aşa zicând chestia in­ternă a parlamentului (Sgomot), dar îndrăznesc a obiecţionă, că regulamentul camerii din cauza rapoartelor noastre curioase, are o însemnătate foarte mare. Căci dacă n’o recunoaştem acea­sta, atunci micşorăm de tot luptele fostei opo­ziţii, referitoare la susţinerea regulamentului ca­merei, atunci acei domni, împreună cu comitetul dirigent, în frunte cu conducătorii naţiunei, au făcut un lucru fără folos, când s’au luptat con­tra regulamentului camerei. Regulamentul came­­rei e un astfel de interes al ţării, că după con­vingerea mea, şi după convingerea de mai îna­inte a domniilor voastre, să le schimbăm pe ace­stea fără să întrebăm opinia pub­ică a ţării, nu e permis, sau facem un lucru im­parlamentar. Eu însumi am fost martor, am auzit vorbirea ministrului de culte Appony), pe care a rostit o cu marele lui talent oratoric la picioarele statuei martirilor libertăţii din Arad, cu ocazia adunării poporale­, când au fost întruniţi mii şi mii de oameni ca să asculte pe acest celebru orator al Ungariei. Eram şi eu acolo, am auzit cum de­­juna cu vorbele lui frumoase contra acelora cari au voit să ridice toporul contra celei mai mari siguranţe a constituţiei Ungariei, contra regula­mentului camerii. (Sgomot). Prezidentul (sună): Linişte mă rog! V. Goldiş: Am auzit cum contele Apponyi Albert, a făcut mărturisire pe piaţa libertăţii, că el în decurs de 30 de ani a fost într’o mare înşelăciune politică, când credea că se poate rea­liza fericirea ţării şi pe lângă chestiile comune şi a declarat că după o activitate politică de 30 de ani a ajuns la convingerea, că cetăţile chestiilor comune sunt cetăţi, ale cărei chei sunt în mâni­­le puterilor străine, inimice; sunt astfel de cetăţi, în cari se ascund inimicii ţărei şi cu ajutorul că­rora nu se poate ajunge fericirea acestei ţări. A ajuns aşadară la convingerea aceea, că numai aşa se poate face fericirea ţării, dacă vom dă­râmă aceste cetăţi, pe cari le-au ocupat inimicii seculari ai ţării, iar la acestea a zis ei — cel mai puternic instrument al naţiunei sunt regu­lamentele camerii, păzirea libertăţii cuvântului in cameră. Când candidaţii de deputaţi ai coaliţiei au ac­centuat în toată ţara sfinţenia regulamentului ca­merei, când conducătorii majorităţii de acum au luptat ani de zile pentru susţinerea nealterată a regulamentului camerei, atunci cred, că sunt în­dreptăţit a susţine, că acest parlament nu e che­mat să schimbe regulamentul camerei, fără să aducă asupra lui aşa zisul impedimentum publi­­cae honestatis. In vorbirile de program nu eră accentuat, ci domnii deputaţi vor dori schimbarea regulamen­tului camerei. Dar poate a fost in vorbirea de tron. Căci e un lucru ştiut de toţi, că în toate părţile lucră­rile impuse unui parlament, sunt expuse în con­­ture largi în vorbirea de tron, ţinută cu ocazia deschiderei parlamentului. (Mare sgomot), tocmai aşa ca şi în camerele feudale propoziţiile regeşti dau material pentru pertractare în parlament. Am căutat in vorbirea de tron, ca poate să găsesc printre rânduri, că acestui parlament pe lângă alte îndatoriri îi s’au impus şi datoria să schimbe regulamentul de discuţie al dietei. Dar vorbirea de tron cuprinde cu totul alte lucruri, şi vorbeşte despre ele în aşa mod, încât aceste lucruri în tot cazul ar fi trebuit să le resolve ca­mera înainte de a se luă în discuţie schimbarea regulamentului camerei. (După ce citeşte pasagiul din mesagiul regal şi se ocupă de vorbirea (program, aşa zicând) ro­stită de Wekerie cu prilejul deschiderii dietei, urmează:) Aşadar Însuşi guvernul recunoaşte în progra­mul său, că parlamentul numai astfel de hotărîri poate aduce, cari sunt in concordanţă cu opinia publică a ţării. Domnii deputaţi au spus-o, că modificarea, aceasta a regulamentului camerii nu e nici treaba Coroanei şi prin urmare nici a guvernu­lui, ci asta o pretind chestiile interne ale parla­mentului. Dacă e chestia internă a parlamentului, Onorată Cameră, atunci majoritatea trebuia s-o arate asta într-un proiect de rezoluţie. (Mişcare şi contraziceri în stânga.) Răspunsul la mesagiu nu e numai pentru ca să aducă la cunoştinţa re­gelui progamul de muncă al camerei, ci stabilind lucrurile legislatuve­, esenţa ăstora s-o facă cuno­scută şi ţării. Aş putea să citesc din aceea adresă a majori­tăţii care nici măcar printre sire nu ne dă a în­ţelege că parlamentul de azi are lipsă de­znăs­prirea şi schimbarea regulamentului. Dar v’oi ceti-o, ca să nu-mi imputaţi, că vreau să pierd vremea cu citări. (S’auzim­!) Majoritatea şi In genera! parlamentul acesta n’a pnmit în­sărcinarea dela naţiune pentru modificarea regu­lamentului, majoritatea n’a amintit nici odată, că e lipsă de asta, ba în toamna trecută când dl ministru de comerciu Framcisc Kossuth a amintit de revizuirea camerii in partidul independist, asta a produs în întreg partidul o mare indignare, așa că nu s’a vorbit mai mult despre lucrul a­­cesta (contraziceri in stânga) și numai după ce întâiu au căutat să înmoaie spiritele, a sosit tim­pul, ca proiectul revizuirii să fie aruncat, ca o bombă, pe masa parlamentului. Să căutăm OK. Cameră cu ce motivaţi dvoastră revizuirea regulamentului. Din majoritate au vor­bit până acum 5 inşi sprijinind revizuirea, depu­taţii: Tolnay Lajos, Kovács Ernő, Buza Barna iar dintre domnii miniştri contele Andrássy şi Ap­­ponyi. Nu voiesc să mă ocupă aci cu vorbirile dom­nilor deputaţi Ková­s Er­rö şi Buza Barna, mai vârtos cu a acestui din urmă, care a spus numai nişte glume (mişcare în stânga), deoarece amân­doi s’au pronunţat pentru revizuire. Preşedintele: Linişte! V. Goldiş: Dar mă reîntorc la unele argu­mente ale domnului deputat Tolnay Lajos şi mă voiu sili să caut, dacă aceste sunt la locul lor şi sunt de aşa natură, ca să convingă pe ori­care despre lipsa revizuirei regulamentului. Dl deputat Tolnay chiar la începutul vorbirii sale, spune pentru ce se recere revizuirea. (Cite­şte o parte din discursul lui Tolnay, în care ace­sta spune că numai parlamentul ungar ţine şe­dinţe de câte 10 luni şi un proiect de lege se desbate luni dearândul). Acesta ar fi dar argumentul, care voiu arătă însă, că nu corăspunde adevărului. Această ca­mera ţine şedinţe deja de doi ani; în doi ani sunt cam 720 zile, şi dacă voiu căută în jur- Cel dintâi atelier de pietre monumentale aranjat cu putere electrică. p j * • un­­ maestru de monu-Gerstenbrein Tamas-yx1-Fabricaţie proprie din armieră, granit, segnir, labrador etc., din pietre de mor­mânt magazina se află în Kolozsvár, Ferencz József-ut 25, magazinul central: Kolozsvár, Dizsma-u. nr. 21.­­*_­______Filiale: Nagyvárad, Nagyzeben, Déva și Bánpatak.______ Pag. 3

Next